Știri
Știri din categoria Externe
SUA și Iran au trecut la negocieri directe la Islamabad, un pas care poate debloca două mize cu impact economic global: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și regimul sancțiunilor. Potrivit agerpres.ro, Statele Unite, Iranul și Pakistanul au început sâmbătă, la Islamabad, discuții trilaterale menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, cu Pakistanul în rol de mediator.
Noutatea față de formatul anterior este că delegațiile americană și iraniană discută „direct”, nu prin intermediari cu echipe separate în încăperi diferite, a precizat un oficial de rang înalt al Casei Albe. Începerea negocierilor în acest format a fost confirmată și de o sursă diplomatică pakistaneză.
Medierea se concentrează pe două dosare considerate condiții-cheie pentru un acord: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz (rută maritimă vitală pentru comerțul global cu petrol) și găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, conform informațiilor din material.
În paralel, Iranul ar fi introdus condiții suplimentare care au întârziat inițierea discuțiilor directe, legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate.
Înaintea discuțiilor directe, mediatorii pakistanezi au avut întâlniri separate cu cele două delegații. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf.
La întâlnirea cu Sharif, Vance a fost însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele lui Trump.
Reuniunea este programată pentru o singură zi, sâmbătă, însă surse diplomatice nu exclud continuarea discuțiilor până duminică, pentru a finaliza un eventual acord.
După ce Iranul a respins un plan american în 15 puncte, descris drept „excesiv”, Teheranul a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. Printre elementele menționate se află încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a țării.
Recomandate
Atacurile cu drone reclamate de Kuweit și Bahrein ridică riscul de perturbări în Golf , într-un moment în care escaladarea militară dintre SUA și Iran se propagă către state-cheie pentru securitatea rutelor energetice, potrivit Agerpres . Armata kuweitiană a transmis, în noaptea de marți spre miercuri, că se confruntă cu „atacuri ostile cu drone” iraniene. Informația vine după ce Statele Unite au lansat noi lovituri împotriva Iranului, conform relatării AFP preluate de Agerpres. Deși materialul disponibil public nu oferă detalii despre ținte, pagube sau eventuale întreruperi ale activităților, semnalul operațional este relevant pentru companii și piețe: orice extindere a incidentelor către statele din Golf amplifică incertitudinea privind siguranța infrastructurii și a transporturilor din regiune. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că rămâne neclar, pe baza informațiilor accesibile, dacă au fost raportate victime, ce sisteme au fost vizate și ce măsuri de răspuns au fost adoptate de autorități. [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
SUA își reia blocada navală în Strâmtoarea Hormuz și lansează noi lovituri asupra Iranului , într-o escaladare care ridică riscurile pentru transportul comercial și exporturile energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a inițiat marți o nouă rundă de lovituri împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua degradarea „capabilităților iraniene folosite pentru a ataca transportul comercial în Strâmtoarea Hormuz”. Ulterior, CENTCOM a confirmat că blocada a fost reinstaurată. Lovituri „la periferia Hormuz”, cu evitarea țintelor majore Conform unei surse familiarizate cu operațiunea, citată de publicație, armata americană lovește ținte asociate amenințărilor din zona strâmtorii, dar „evită deliberat” infrastructura majoră, centrele mari de comandă și control și oficiali iranieni de rang înalt. Aceeași sursă a precizat că loviturile sunt concentrate pe: amenințări de-a lungul strâmtorii; sisteme de armament capabile să vizeze nave; „periferia Hormuz”, fără extindere „dincolo de aceasta”, cu excepții rare. În paralel, media de stat iraniană a susținut că un proiectil american ar fi explodat în apropierea unei facilități de apă și electricitate de pe insula Kish. Alte explozii au fost auzite pe insula Qeshm, potrivit agenției Fars, afiliată IRGC, însă cauza lor nu este cunoscută, notează publicația. Efecte regionale: alerte în Kuweit și Bahrain, navă lovită și răniți Pe fondul tensiunilor, forțele armate ale Kuweitului au anunțat că au acționat împotriva unor „ținte aeriene ostile” în spațiul lor aerian, descrise ca amenințări cu rachete și drone. La scurt timp, Ministerul de Interne din Bahrain a comunicat că în țară au sunat sirenele de avertizare. Kuweitul a mai transmis că o navă a marinei sale a fost vizată într-un atac pe care l-a atribuit Iranului, patru militari fiind răniți și aflați în stare stabilă după tratament. Armata kuweitiană a precizat că a detectat și interceptat, în atacurile de marți, o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 33 de drone, care au vizat mai multe facilități „vitale și civile”, iar resturile au provocat pagube materiale. Blocada: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra” Cea mai importantă consecință operațională rămâne blocada navală americană asupra Iranului, programată să înceapă la ora 23:00, ora Israelului (23:00 și în România), potrivit unui oficial american citat de publicație: „Nicio navă nu va ieși și nicio navă nu va intra.” Pentru companii, miza imediată este continuitatea rutelor de transport printr-un punct critic pentru comerțul maritim și energie, într-un context în care orice restricție sau incident poate amplifica întârzierile, costurile de asigurare și volatilitatea piețelor. Teheranul amenință exporturile de energie, Washingtonul păstrează canalul diplomatic Gărzile Revoluționare iraniene (IRGC) au transmis, prin media de stat, că atât timp cât „acțiunile rele” ale SUA continuă, „nici măcar o picătură de petrol și gaze” nu va fi exportată din regiune. IRGC a mai afirmat că acțiunile SUA vor întârzia redeschiderea Strâmtorii Hormuz și că atacurile asupra a ceea ce a descris drept facilități americane din Kuweit și Bahrain ar fi fost un răspuns la atacurile SUA asupra Iranului. În același timp, administrația Trump ar continua să semnaleze că negocierile rămân posibile, potrivit unor surse citate de publicație. Donald Trump a declarat marți că a oferit Iranului „o șansă să facă o înțelegere”, dar că „au tras primii”. Un oficial diplomatic citat a susținut că Washingtonul transmite în continuare mesaje către Teheran că există „încă ceva de discutat”, în timp ce loviturile nu ar depăși „o anumită linie”. Reuters a contribuit la acest material, potrivit sursei. [...]
China a dus disputa cu SUA în Consiliul de Securitate al ONU , pe fondul acuzațiilor privind embargoul asupra houthi , într-un schimb de replici care adâncește tensiunile diplomatice într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea rutelor maritime din Marea Roșie, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent adjunct al Chinei la ONU, Sun Lei, a acuzat marți Statele Unite că au „aruncat Orientul Mijlociu într-o prăpastie” prin lansarea războiului împotriva Iranului, într-o discuție din Consiliul de Securitate despre rebelii houthi din Yemen. El a susținut că Washingtonul poartă „o responsabilitate incontestabilă” pentru situația din Yemen și din Marea Roșie. Diplomatul chinez a afirmat că SUA „obstrucționează eforturile” Consiliului de a pune capăt ostilităților, de a proteja populația din Gaza și de a preveni escaladarea tensiunilor în regiune. În același context, Sun Lei a spus că, „fără autorizația Consiliului de Securitate” și în timp ce negocierile dintre SUA și Iran erau în desfășurare, americanii au lansat atacuri militare împotriva Iranului. Acuzații americane: încălcarea embargoului asupra armelor pentru houthi Declarațiile Chinei au venit după ce ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Beijingul că a încălcat embargoul asupra armelor impus rebelilor houthi. Waltz a afirmat că „state precum Iranul și, într-o oarecare măsură, companii și entități chineze” au încălcat rezoluția 2216 „fără consecințe reale”. Rezoluția 2216, adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în 2015, cere ca houthi să înceteze ostilitățile și să se retragă din teritoriile ocupate în Yemen. Documentul prevede: embargo asupra armelor împotriva grupării și a aliaților acesteia; sancțiuni individuale, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie. Schimb de replici și mesajul Beijingului După un schimb de replici descris ca „aprins”, Sun Lei a reiterat că SUA ar trebui „să își examineze propriile acțiuni”, în loc „să încerce să defăimeze alte țări și să arunce vina asupra lor”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă reuniunea s-a încheiat cu o decizie sau cu pași concreți în Consiliul de Securitate, însă episodul indică o escaladare a confruntării politice dintre Beijing și Washington pe tema Yemenului, Mării Roșii și a respectării regimului de sancțiuni ONU. [...]
Donald Trump a renunțat la planul de a impune o taxă de 20% navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz , preferând să înlocuiască măsura cu acorduri comerciale și de investiții negociate cu statele din Golful Persic, potrivit Adevărul . Schimbarea de strategie reduce riscul unui precedent cu efect direct asupra costurilor de transport și asupra fluxurilor energetice pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol. Decizia a fost anunțată marți pe platforma Truth Social , unde președintele SUA a spus că va înlocui „remunerația” de 20% aplicată încărcăturilor navelor cu parteneriate economice cu țările din regiune. „Am decis” să înlocuiesc această „remunerație care să corespundă la 20% din valoarea încărcăturilor” cu „acorduri de comerț și investiții pe care diverse state de la Golful Persic le vor încheia cu Statele Unite”. De ce contează: libertatea de navigație și costurile transportului Retragerea vine la mai puțin de 24 de ore după ce Trump își anunțase intenția de a introduce taxa, o idee criticată de specialiști pe motiv că ar putea intra în conflict cu principiul libertății de navigație garantat de dreptul internațional. În termeni practici, o taxă legată de valoarea încărcăturii ar fi putut alimenta costuri suplimentare în lanțul logistic, inclusiv pentru transporturile de energie. Trump a motivat schimbarea prin „discuții foarte productive” cu statele din Golful Persic. Presiunea asupra Iranului rămâne: blocadă asupra porturilor iraniene În același mesaj, președintele american și-a reafirmat intenția de a impune o „blocadă TOTALĂ” asupra porturilor iraniene, despre care armata americană a anunțat că urma să intre în vigoare marți, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Trump declarase anterior că SUA vor deveni „gardienii Strâmtorii Ormuz”, pe fondul intensificării bombardamentelor asupra Iranului, la un nivel fără precedent de la armistițiul din aprilie. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută esențială pentru transportul mondial de petrol, prin care trece o parte semnificativă din exporturile de energie ale statelor din regiune. Reacția Iranului și escaladarea tensiunilor Comandamentul militar iranian a transmis că nu va permite Statelor Unite „să se amestece” în Strâmtoarea Ormuz. În plus, autoritățile iraniene au avertizat statele vecine din Golful Persic împotriva oricărei forme de cooperare cu Washingtonul. Pe fondul acestor evoluții, tensiunile dintre SUA și Iran s-au amplificat în ultimele săptămâni, în contextul operațiunilor militare și al disputelor privind controlul rutelor strategice din regiune. Într-un material separat, publicația amintește că Trump a notificat Congresul SUA că Statele Unite se află din nou în război cu Iranul, ceea ce ar oferi administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară în regiune fără aprobarea Congresului (detalii în Adevărul ). [...]
Moartea inginerului-șef al centralei Zaporojie, atribuită de Rusia unui atac cu dronă, reaprinde riscul operațional la cea mai mare instalație nucleară din Europa , într-un context în care zona a fost deja afectată de întreruperi de curent și deconectări repetate de la alimentarea externă, esențiale pentru răcirea reactoarelor, potrivit Agerpres . Agenția nucleară de stat rusă Rosatom a anunțat că Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a murit într-un atac pe care partea rusă îl atribuie Ucrainei; în același incident ar fi fost ucis și șoferul vehiculului centralei, relatează Reuters și EFE, citate de Agerpres. „În această după-amiază, Aleksandr Iakovlev, inginerul-șef al centralei nucleare Zaporojie, a murit într-un atac terorist selectiv comis de regimul de la Kiev”, a declarat presei ruse directorul general al Rosatom, Alexei Lihacev. De ce contează: presiune pe siguranța operațională și pe infrastructura de alimentare Potrivit lui Lihacev, „o dronă inamică” ar fi lovit vehiculul în care se aflau cei doi. Același oficial a susținut că, „în ultimele două luni și jumătate”, 13 persoane au fost ucise și 48 rănite în urma atacurilor atribuite Kievului în zona centralei. Separat, autoritățile instalate de Rusia în Energodar (orașul ucrainean din apropierea centralei) au semnalat, miercuri dimineață, întreruperea furnizării energiei electrice în localitate, pe fondul „atacurilor ucrainene continue”, conform relatării. Context: centrală ocupată din 2022, cu experți AIEA la fața locului Centrala nucleară Zaporojie a fost ocupată de trupele ruse în martie 2022 și este descrisă drept cea mai mare din Europa, fiind amplasată aproape de linia frontului din sud-estul Ucrainei. Instalația funcționează cu personal ucrainean, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are permanent o echipă de experți la fața locului. În ultimii ani, zona centralei a fost lovită de obuze și drone, iar Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru aceste atacuri. Agerpres notează că centrala a fost deconectată în mod repetat de la sursele externe de alimentare cu energie electrică, necesare răcirii reactoarelor, situații rezolvate punctual prin pornirea generatoarelor diesel. [...]
