Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă „în curând”, o declarație care țintește direct riscul de blocaj pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global, în condițiile în care navigația rămâne „sever restricționată” de Iran, potrivit agerpres.ro.
Președintele SUA a afirmat că Washingtonul va „deschide” Golful „cu sau fără ei”, referindu-se la iranieni. Declarațiile au fost făcute în fața reporterilor, înainte ca Trump să se îmbarce în Air Force One pentru o deplasare în Virginia.
„Vom deschide Golful cu sau fără ei – sau strâmtoarea, cum o numesc ei.”
Trump a susținut că redeschiderea „se va întâmpla destul de repede” și a indicat că, dacă nu se va produce de la sine, SUA „vor putea să obțină acest lucru”. În același timp, el a argumentat că strâmtoarea „se va deschide automat” deoarece, altfel, Iranul „nu face bani”.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept o cale maritimă „vitală pentru comerțul global”. În acest context, mesajul Casei Albe are o miză economică: semnalizează intenția SUA de a reduce riscul ca restricțiile impuse de Iran să afecteze fluxurile comerciale care depind de această rută.
Trump a sugerat că și alte state ar urma să se implice, fără să numească vreunul.
„Alte țări folosesc strâmtoarea. Așadar, avem și alte țări care vor veni, și ele vor ajuta.”
Materialul nu oferă detalii despre un calendar, măsuri concrete sau un mecanism internațional prin care ar urma să fie schimbată situația din teren, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie făcuți și în ce termen.
Recomandate
Blocada din Strâmtoarea Ormuz riscă să se prelungească , după ce Iranul nu ar putea redeschide ruta pentru navigație fiindcă nu este în măsură să localizeze și să îndepărteze toate minele pe care le-a amplasat acolo, potrivit digi24.ro . Miza este una cu impact economic direct: perturbarea continuă a aprovizionării globale cu energie. Informația este atribuită unor oficiali americani citați de The New York Times, care susțin că rutele „aparent sigure” printre minele instalate de Garda Revoluționară Islamică sunt limitate, din cauza modului „neglijent” în care ar fi fost minată strâmtoarea. De ce contează: risc operațional ridicat pe o rută critică pentru energie Potrivit aceleiași surse, problema nu este doar existența minelor, ci și imposibilitatea de a le gestiona complet după amplasare. Articolul notează că atât SUA, cât și Iranul nu ar avea capacitățile necesare pentru a îndepărta minele nautice, iar unele dintre ele ar putea pluti, ceea ce complică identificarea și neutralizarea. În plus, nu este clar dacă Iranul a documentat fiecare mină amplasată în canalul navigabil, ceea ce crește riscul ca zona să rămână periculoasă chiar și dacă se încearcă reluarea traficului. Cum s-a ajuns aici: minare „haotică” și pierderea capacității de intervenție În conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026, Gardienii Revoluției Islamice ar fi folosit zeci de ambarcațiuni mici pentru a planta mine „în mod haotic”, adesea fără înregistrarea precisă a locațiilor, mai arată materialul. O parte dintre mine s-ar fi deplasat din cauza curenților, iar altele ar fi fost amplasate în zone greu accesibile. După loviturile americane care ar fi distrus cel puțin 16 nave iraniene de minare, capacitatea Iranului de a gestiona aceste arme ar fi fost „grav afectată”. Ce urmează: presiune politică și promisiunea SUA că vor redeschide ruta SUA au susținut că strâmtoarea a fost deja deschisă miercuri, negând informațiile că Iranul bloca o mare parte din trafic și percepea o taxă de trecere. Totuși, articolul indică faptul că, în ultimele zile, președintele Donald Trump a părut să recunoască blocarea efectivă a traficului, prin postări în care a amenințat Iranul. Teheranul s-a angajat să continue blocarea traficului până când Israelul va înceta să atace Hezbollah, condiție despre care SUA spun că a rezultat dintr-o „neînțelegere legitimă” și insistă că nu au acceptat includerea Libanului în armistițiu. În acest context, Trump a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide „destul de curând”, cu sau fără ajutorul Iranului, în timp ce blocada continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. „Nu va fi ușor. Aș spune asta: îl vom deschide destul de curând.” [...]
Riscul de perturbare a fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz rămâne ridicat , în timp ce negocierile SUA–Iran găzduite sâmbătă, 11 aprilie, la Islamabad intră într-o etapă descrisă drept „dificilă”, pe fondul unui armistițiu fragil, potrivit stirileprotv.ro . Discuțiile au loc în Pakistan între oficiali americani și o delegație iraniană, în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat că Teheranul ar avea „o singură șansă” la negociere și a amenințat cu reluarea operațiunilor militare „cu o intensitate și mai mare” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, vicepreședintele JD Vance a transmis că Washingtonul este deschis dialogului, dar a avertizat Iranul să nu încerce să „păcălească” Statele Unite. Ormuz, miza cu efect direct asupra piețelor și logisticii Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de petrol. Trump a avertizat Teheranul „să nu perceapă taxe petrolierelor” care tranzitează strâmtoarea, iar un oficial iranian a indicat, la rândul său, intenția de a schimba regimul de control asupra zonei. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Trump și a susținut includerea Strâmtorii Ormuz într-un acord permanent, invocând percepția că armistițiul este fragil și că „nu pot exista taxe sau restricții asupra acestei căi navigabile”. Avertisment pentru aviație: risc de penurie de combustibil în Europa O consecință operațională imediată, dacă situația se degradează, este riscul pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil. ACI Europe avertizează că aeroporturile europene ar putea ajunge la o penurie de combustibil pentru avioane dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în trei săptămâni, potrivit unei scrisori adresate comisarului european pentru transporturi. Pozițiile de negociere: condiții iraniene și distanță mare între tabere Teheranul, prin vocea președintelui Parlamentului, a cerut înaintea oricărei negocieri de pace un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene înghețate ca urmare a sancțiunilor. SUA și Israel contestă includerea Libanului în acordul de armistițiu, conform materialului. Publicația mai notează că delegația Iranului la Islamabad ar avea 71 de persoane, inclusiv experți tehnici, iar presa internațională citată în articol indică existența unei propuneri iraniene „în 10 puncte”, descrisă ca fiind greu de acceptat de partea americană. Ce urmează Negocierile pornesc cu așteptări prudente și cu avertismente publice de ambele părți. În lipsa unor detalii despre un calendar sau despre puncte de acord, rămâne de urmărit dacă discuțiile de la Islamabad pot stabiliza armistițiul și, mai ales, dacă pot reduce riscul de restricții în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte în cascadă asupra energiei și transporturilor. [...]
Presa rusă leagă armistițiul SUA–Iran de riscul unui petrol scump prelungit , cu posibile efecte în lanț asupra inflației și costurilor de energie, potrivit adevarul.ro , care trece în revistă reacțiile unor publicații apropiate Kremlinului după conflictul din Iran și mesajele transmise de Donald Trump. În plan politic, publicațiile ruse resping afirmațiile președintelui american privind o „victorie totală” și îl ironizează pe Trump pentru modul în care prezintă încetarea focului. Un ziar notează că liderul de la Casa Albă „a reușit să iasă din capcana pe care singur și-a întins-o”, dar că doar „mintea febrilă a americanului” ar putea vedea în asta „o victorie triumfătoare”. Moskovski Komsomoleț ridiculizează termenii armistițiului propus, mergând până la a sugera, sarcastic, că ar mai lipsi doar ca Trump să vină personal la Teheran „să se târască kilometri întregi” și să-și ceară scuze public. Rossiskaia Gazeta susține, la rândul ei, că războiul ar fi scos la iveală limitele puterii americane și că „aliați și adversari deopotrivă” vor trage concluzii. Miza economică: petrol în jur de 100 de dolari și risc de criză de aprovizionare Dincolo de retorica politică, aceeași sursă consemnează avertismente legate de energie și transport. Presa rusă estimează că prețul petrolului ar putea rămâne ridicat, „în jur de 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei), iar o eventuală criză de aprovizionare s-ar putea prelungi până la finalul anului. În acest context, Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca punct nevralgic, iar Orientul Mijlociu ca „butoi cu pulbere”, în pofida încercărilor de calmare a situației — o combinație care menține volatilitatea și incertitudinea pe piețele de energie. Ce urmează: armistițiu fragil și trafic întârziat prin Ormuz Donald Trump a transmis că forțele americane rămân în stare de alertă și sunt pregătite să reia atacurile dacă încetarea focului nu este respectată. În paralel, Iranul a avertizat că armistițiul ar putea eșua rapid, pe fondul lipsei unor progrese și al continuării operațiunilor militare ale Israel împotriva Hezbollah în Liban. Deși Trump anunțase oprirea ostilităților „în ultimul moment”, luptele au continuat în regiune, iar reluarea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz întârzie, alimentând incertitudinea globală, inclusiv pe componenta de prețuri la energie și lanțuri de aprovizionare. [...]
Posibilele livrări de sisteme chinezești de apărare aeriană către Iran riscă să declanșeze noi măsuri comerciale americane , într-un moment în care Washingtonul a legat explicit tarifele de sprijinul militar pentru Teheran, potrivit jpost.com , care citează un material CNN bazat pe evaluări ale serviciilor de informații ale SUA. Informațiile invocate de CNN indică faptul că Beijingul s-ar pregăti să transfere către Iran, „în următoarele săptămâni”, sisteme antiaeriene portabile de tip MANPADS (rachete antiaeriene lansate de pe umăr). Acestea sunt descrise ca o amenințare asimetrică pentru aeronave militare americane care zboară la joasă altitudine, mai ales dacă încetarea focului s-ar prăbuși. Două dintre sursele citate de CNN susțin că există semne că livrările ar putea fi rutate prin țări terțe, pentru a ascunde originea reală a transporturilor. În același timp, evaluarea menționată în material sugerează că Iranul ar putea folosi armistițiul pentru a-și reface anumite capabilități, cu sprijinul unor parteneri externi. Tarifele, folosite ca instrument de presiune Pe acest fundal, președintele SUA Donald Trump a anunțat, la începutul săptămânii, că importurile din țările care furnizează arme Iranului vor fi taxate imediat cu tarife de 50%, „fără excepții”. Anunțul a venit la câteva ore după ce Trump a fost de acord cu un armistițiu de două săptămâni cu Teheranul. Miza economică și de reglementare este directă: dacă Washingtonul consideră credibile informațiile privind livrările, tarifele pot deveni un instrument rapid de sancționare comercială, cu efecte asupra fluxurilor de import din țările vizate. Reacția Chinei și contextul diplomatic Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că „China nu a furnizat niciodată arme vreunei părți din conflict” și că informația este „neadevărată”. Reprezentantul a cerut SUA „să se abțină de la acuzații nefondate” și de la „senzaționalism”. În același context, Beijingul a anunțat recent că ar fi avut un rol în facilitarea armistițiului care a oprit războiul dintre Iran și Statele Unite, iar Donald Trump este programat să viziteze China la începutul lunii viitoare pentru discuții cu președintele Xi Jinping. Ce urmează depinde de două elemente care, în acest moment, rămân neconfirmate public: dacă livrările descrise de serviciile de informații americane se materializează și dacă SUA vor aplica efectiv tarifele anunțate în cazul unor astfel de transferuri. [...]
Keir Starmer leagă menținerea SUA în NATO de securitatea rutelor energetice , pe fondul tensiunilor din Golf și al blocajului din Strâmtoarea Ormuz, potrivit mediafax.ro . Mesajul premierului britanic vine în contextul în care Donald Trump a reluat amenințările privind o posibilă retragere a Washingtonului din alianță. Starmer a vorbit la finalul unei vizite cu mai multe opriri în state din Golf, unde a discutat despre armistițiul provizoriu și despre opțiuni pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca vitală din punct de vedere comercial. În Qatar, el a respins ideea ieșirii SUA din NATO și a susținut că alianța rămâne în interesul american și european. Presiune pentru cheltuieli mai mari, dar cu SUA în interiorul alianței În același timp, premierul britanic s-a declarat de acord cu solicitările lui Trump ca statele europene să aloce mai mult pentru apărare, insistând însă că soluția nu este slăbirea NATO, ci întărirea contribuției europene în cadrul ei. „Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult. Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.” Starmer a mai spus că NATO este o alianță defensivă care „timp de decenii” a crescut siguranța membrilor și a pledat pentru o coordonare strategică mai strânsă între aliați. Strâmtoarea Ormuz, în centrul discuțiilor cu Trump Potrivit informațiilor citate, Starmer și Trump au discutat joi seară, iar o parte importantă a convorbirii a vizat modul în care poate fi asigurată trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transportul de petrol și gaze, dar și pentru alte mărfuri. În material se arată că Iranul a blocat practic strâmtoarea după atacurile SUA și Israelului. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri statele europene din NATO pentru implicarea redusă în atacurile asupra Iranului și a inclus, în acest context, o amenințare privind retragerea completă a SUA din alianță. De ce contează Miza imediată este dublă: pe de o parte, coeziunea NATO într-un moment în care Washingtonul pune presiune pe aliați; pe de altă parte, securitatea unei rute comerciale esențiale pentru fluxurile globale de energie, cu efecte potențiale în lanț asupra prețurilor și aprovizionării, dacă blocajul persistă. [...]
Evaluările serviciilor americane indică o posibilă livrare de arme din China către Iran , un scenariu care ar putea complica armistițiul recent dintre Teheran și Washington și ar adăuga presiune pe relația SUA–China înaintea vizitei anunțate a președintelui Donald Trump la Beijing, potrivit news.ro . Informațiile, atribuite de CNN unor persoane familiarizate cu evaluări recente ale serviciilor de informații americane, susțin că Beijingul s-ar pregăti să livreze „în următoarele câteva săptămâni” noi sisteme de apărare aeriană către Iran. Mișcarea ar fi cu atât mai sensibilă cu cât China a afirmat că a contribuit la negocierea unui acord „fragil” de încetare a focului, care a pus pe pauză războiul dintre Iran și SUA la începutul acestei săptămâni. Ce ar urma să livreze China și de ce contează operațional Potrivit sursei citate, sistemele vizate ar fi rachete antiaeriene portabile, cunoscute ca MANPAD (sisteme de apărare antiaeriană lansate de la umăr). Acestea au reprezentat o amenințare pentru aeronavele militare americane care zburau la joasă altitudine în timpul războiului de cinci săptămâni și ar putea redeveni un risc dacă armistițiul se destramă. Din perspectiva operațională, evaluarea americană sugerează și că Iranul ar putea folosi perioada de armistițiu pentru a-și reface anumite capabilități militare, cu sprijinul unor parteneri externi. Indicii privind rute prin țări terțe Două dintre persoanele citate de CNN afirmă că ar exista indicii că Beijingul ar încerca să redirecționeze transporturile prin țări terțe, pentru a masca originea acestora. Informația rămâne, însă, la nivel de evaluare de intelligence, fără detalii publice despre rute, volume sau calendar precis. Reacția Chinei și contextul economic al relației cu Iranul Ambasada Chinei la Washington a respins acuzațiile, susținând că Beijingul nu a furnizat arme niciunei părți implicate în conflict. „China nu a furnizat niciodată arme niciunei părţi implicate în conflict; informaţiile în cauză sunt neadevărate.” În același timp, Iranul are de multă vreme relații militare și economice atât cu China, cât și cu Rusia. Teheranul a sprijinit Rusia în războiul împotriva Ucrainei prin furnizarea de drone Shahed și vinde Chinei cea mai mare parte a petrolului său aflat sub sancțiuni, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează În plan diplomatic, miza imediată este vizita președintelui Donald Trump în China, la începutul lunii viitoare, pentru discuții cu Xi Jinping. Dacă evaluările privind un transfer de armament se confirmă, subiectul ar putea deveni un punct de fricțiune major în dialogul bilateral și un factor de risc pentru menținerea armistițiului dintre Iran și SUA. [...]
