Știri
Știri din categoria Externe
Planul SUA pentru administrarea și reconstrucția Fâșiei Gaza este blocat de lipsa finanțării, după ce „Consiliul pentru pace” al președintelui Donald Trump a primit doar o mică parte din cele 17 miliarde de dolari promise, potrivit The Jerusalem Post. Surse citate în material spun că până acum au intrat sub 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), iar războiul cu Iranul „a afectat totul”, amplificând dificultățile de strângere a banilor.
Miza este operațională: fără finanțare și în condiții de securitate precare, Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) – o structură susținută de SUA, formată din tehnocrați palestinieni și gândită să preia controlul de la Hamas – nu poate intra în Gaza. Un oficial palestinian familiarizat cu discuțiile a declarat că reprezentanții consiliului au transmis facțiunilor palestiniene că „nu există bani disponibili” pentru ca NCAG să se deplaseze în teritoriu.
Una dintre sursele cu acces direct la funcționarea consiliului afirmă că, dintre cele zece state care au făcut angajamente financiare, doar trei au contribuit efectiv până acum:
Suma totală colectată este „sub 1 miliard de dolari”, fără alte detalii privind defalcarea contribuțiilor.
Planul discutat la Washington, cu zece zile înainte ca atacurile SUA–Israel asupra Iranului să arunce regiunea într-un nou război, viza guvernanța și reconstrucția Gazei după:
În absența finanțării, NCAG rămâne blocat, iar mecanismul de tranziție administrativă nu poate fi pus în mișcare. O sursă diplomatică citată spune că liderul NCAG, Ali Shaath (fost adjunct de ministru în cadrul Autorității Palestiniene), împreună cu cei 14 membri ai comitetului, se află într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor responsabili americani și egipteni.
Reconstrucția Gazei, unde patru cincimi dintre clădiri au fost distruse în doi ani de bombardamente israeliene, este estimată de instituții globale la circa 70 de miliarde de dolari (aprox. 322 miliarde lei). Între timp, negocierile privind dezarmarea – găzduite de Egipt și conduse, potrivit materialului, de consiliul lui Trump – rămân în blocaj: Israel condiționează retragerea de depunerea armelor de către Hamas, iar Hamas cere garanții pentru retragerea Israelului și oprirea focului.
Ce urmează, conform sursei: Egiptul a invitat Hamas la noi întâlniri sâmbătă, însă, fără finanțare disponibilă și cu riscuri de escaladare militară, planul de administrare și reconstrucție rămâne, deocamdată, suspendat.
Recomandate
Emisarul lui Vladimir Putin a ajuns la Washington pentru discuții despre Ucraina , potrivit stirileprotv.ro , pe fondul semnalelor Moscovei că vrea reluarea contactelor cu administrația Trump și că se simte „lăsată pe dinafară” în agenda americană. Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus, se află în Statele Unite și se întâlnește cu membri ai administrației președintelui american Donald Trump pentru a discuta un posibil acord de pace în Ucraina și cooperarea economică dintre SUA și Rusia, au declarat pentru Reuters surse la curent cu vizita, notează publicația. Deplasarea are loc înainte ca SUA să decidă dacă prelungesc o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, care expiră pe 11 aprilie; subiectul ar putea fi, de asemenea, pe agendă, conform informațiilor prezentate în articol. În paralel, Kremlinul transmite că se așteaptă ca Washingtonul să revină la discuțiile de pace în format trilateral (Rusia–Ucraina–SUA), după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu, ceea ce ar elibera timp pentru dosarul ucrainean. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp şi mai multe oportunităţi pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Pe scurt, miza vizitei și a mesajelor publice de la Moscova se leagă de: reluarea canalelor de negociere cu Washingtonul pe tema războiului din Ucraina; posibile discuții despre cooperarea economică SUA–Rusia; decizia iminentă a SUA privind prelungirea derogării de la sancțiunile care vizează petrolul rusesc (termen: 11 aprilie); repoziționarea priorităților americane după evoluțiile din Orientul Mijlociu, despre care Kremlinul sugerează că au „consumat” atenția administrației Trump. Articolul este atribuit Agerpres, iar informațiile despre vizită sunt prezentate ca provenind din surse citate de Reuters, fără a fi indicate public detalii despre un calendar al negocierilor sau despre eventuale rezultate imediate. [...]
Turcia spune că NATO nu are obligația să intervină militar la Ormuz , pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul turc al Comerțului, Ömer Bolat, într-un interviu acordat Euronews, în contextul presiunilor venite de la Washington pentru reluarea traficului maritim prin strâmtoare. Poziția Ankarei vine după ce președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților din NATO să găsească rapid o soluție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice la nivel global. Conform relatării, Trump i-ar fi transmis un ultimatum secretarului general al NATO, Mark Rutte, cerând identificarea unei soluții „în câteva zile”, în timp ce Rutte se află la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, inclusiv cu secretarul de stat Marco Rubio și cu secretarul apărării Pete Hegseth. În acest moment, doar un număr limitat de nave reușește să traverseze strâmtoarea, deși a fost anunțat un armistițiu fragil care ar trebui să permită reluarea traficului. În acest cadru, Ömer Bolat a insistat asupra naturii defensive a alianței și a limitelor mandatului său. „NATO are în principal rolul de a descuraja conflictele și de a menține pacea și securitatea pe continentul european, dar și la nivel global”, a spus oficialul turc. Întrebat dacă statele membre pot să îi amintească lui Trump că NATO nu a fost implicată în planificarea conflictului cu Iranul, Bolat a răspuns afirmativ. Articolul menționează că mai multe state NATO au respins deja solicitările inițiale ale SUA de a susține campania militară împotriva Iranului, invocând lipsa consultărilor înaintea loviturilor și caracterul defensiv al alianței. În paralel, aproximativ 40 de state, majoritatea membre NATO, alături de Japonia, Coreea de Sud și Australia, analizează o strategie pentru securizarea Strâmtorii Ormuz după încetarea ostilităților. Miza este economică și energetică: Strâmtoarea Ormuz este o rută-cheie pentru transportul petrolului, iar orice blocaj sau restricție se transmite rapid în piețele globale, inclusiv în prețul petrolului. În consecință, presiunea diplomatică pentru redeschiderea completă crește, însă, potrivit pozițiilor descrise, o intervenție militară colectivă sub umbrela NATO rămâne incertă. [...]
Donald Trump acuză Iranul că nu respectă înțelegerea privind tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Mediafax . Președintele SUA a susținut vineri că situația din acest punct strategic nu ar fi „conformă cu acordul existent”. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a criticat direct modul în care Teheranul ar permite trecerea petrolului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței la nivel global. „Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a reluat și tema unor posibile taxe impuse de Iran navelor care tranzitează zona, afirmând că Teheranul nu ar trebui să perceapă astfel de costuri. Totodată, Trump a invocat „rapoarte” potrivit cărora petrolierele ar fi taxate și a cerut oprirea imediată a practicii, dacă informațiile se confirmă. În același context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Mediafax notează că subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran ar urma să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu. [...]
Declarațiile lui Donald Trump ridică miza asupra Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , într-un moment în care redeschiderea rutei maritime rămâne limitată, potrivit G4Media.ro . Președintele SUA a susținut că Iranul nu ar avea „nicio altă carte în mână” la negocieri decât capacitatea de a presa pe termen scurt prin căile maritime internaționale. Trump a scris pe rețeaua sa Truth Social, înaintea începerii negocierilor de pace programate în Pakistan, că „singurul motiv” pentru care iranienii „sunt încă în viață este pentru a negocia”. Într-un mesaj separat, el a afirmat că Iranul ar fi „mai dotat” pentru a gestiona „media mincinoase” și „relațiile publice” decât pentru a lupta. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz , descrisă drept „strategică” și care, înainte de război, era tranzitată de 20% din țițeiul mondial. Controlul și funcționarea acestei rute ar urma să fie în centrul discuțiilor de pace din acest weekend dintre delegațiile americană și iraniană, în Pakistan. Deși Iranul și SUA declaraseră că strâmtoarea va fi redeschisă după anunțarea, marți, a unui armistițiu de două săptămâni, în practică „doar un număr mic de nave” a trecut de atunci prin Ormuz, potrivit informațiilor din articol. Presiune militară înaintea negocierilor Trump a spus joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a adăugat: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Tot vineri, el a declarat pentru cotidianul New York Post că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu vor avea rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace”, a spus Trump pentru New York Post. Ce urmează depinde de rezultatul negocierilor din Pakistan și de măsura în care redeschiderea Strâmtorii Ormuz se va vedea efectiv în trafic maritim, nu doar în declarații politice. [...]
Ucraina își asigură petrol și motorină din Golf pentru a acoperi penuria de combustibil în schimbul expertizei sale în apărarea anti-dronă, potrivit HotNews.ro . Miza este una operațională: Kievul încearcă să stabilizeze alimentarea armatei după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii de stocare și distribuție a carburanților. În martie, Ucraina a încheiat pacturi de apărare cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, însă detaliile nu au fost făcute publice atunci. Contextul a fost escaladarea atacurilor cu drone iraniene în regiune, iar statele din Golf ar fi cerut sprijinul Ucrainei pentru a contracara dronele Shahed, similare celor folosite și împotriva Kievului în războiul cu Rusia. Zelenski a spus că acordurile sunt pe zece ani și că, în schimbul „împărtășirii experienței” în luptă, Ucraina va primi rachete de interceptare, asistență financiară și livrări de petrol și motorină. O parte din țiței ar urma să fie trimis către rafinării din Europa pentru procesare, iar în alte cazuri ar fi vorba despre produse finite, precum motorina. De ce contează: combustibilul a devenit un punct vulnerabil pentru armata ucraineană Kievul se confruntă cu o „penurie masivă” de combustibil, pe fondul atacurilor persistente ale Rusiei asupra depozitelor și al riscului de a păstra cantități mari într-o țară aflată sub atac. În paralel, prețurile gazului în Ucraina au crescut puternic, iar guvernul a recunoscut că se bazează pe furnizori străini pentru aproximativ 85% din stocurile de combustibil. În acest context, accesul la motorină are o importanță directă pentru capacitatea de luptă, fiind folosită pentru alimentarea echipamentelor grele, inclusiv tancuri și vehicule blindate, iar raționalizarea consumului a devenit o practică în rândul militarilor. Ce urmează: extinderea modelului către alte state din Golf Zelenski a afirmat că Ucraina a asigurat suficient combustibil pentru anul viitor și că sunt în negocieri acorduri similare cu Oman, Kuweit și Bahrain. Detaliile comerciale și logistice ale livrărilor nu sunt prezentate în material. [...]
Donald Trump a discutat retragerea unei părți din trupele SUA din Europa , pe fondul nemulțumirilor față de aliații NATO, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Un înalt oficial al Casei Albe a spus că nu a fost luată nicio decizie și că administrația nu a cerut Pentagonului să pregătească planuri concrete pentru reducerea efectivelor din Europa. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, invocând caracterul intern al discuțiilor. „Nu s-a luat nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent.” Contextul invocat de sursa citată este dublu: frustrarea lui Trump că aliații NATO nu au contribuit la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru aprovizionarea globală cu energie, și nemulțumirea că planurile sale privind preluarea controlului asupra Groenlandei nu au avansat. Discuțiile sunt un nou semnal al deteriorării relațiilor dintre Washington și aliații europeni în ultimele luni, iar vizita de miercuri la Casa Albă a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu ar fi produs o îmbunătățire semnificativă. În prezent, SUA au peste 80.000 de soldați în Europa, dintre care peste 30.000 în Germania; efective importante sunt staționate și în Italia, Regatul Unit și Spania. Oficialul nu a indicat ce țări ar putea fi afectate sau câți militari ar putea fi retrași, dacă ideea va fi pusă în aplicare. NATO nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta. În paralel, Wall Street Journal a relatat că în administrație s-ar discuta retragerea trupelor din țări ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului și mutarea lor în state europene mai favorabile. Oficialul Casei Albe a contrazis însă această variantă, afirmând pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, nu despre redistribuirea lor în alte țări. [...]
