Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina transmite că nu își permite o ruptură cu Washingtonul, iar dependența de sprijinul american pentru apărarea antiaeriană rămâne un punct critic, chiar dacă relația bilaterală s-a tensionat în ultimele luni, potrivit politico.eu. Mesajul a fost formulat de ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, la European Pulse Forum, la Barcelona, pe 10 aprilie 2026.
Chentsov a spus că „America este un aliat pentru Ucraina” și a insistat că sprijinul SUA, în special pe apărarea antiaeriană, este „critic”. În același timp, diplomatul a încercat să echilibreze discursul, indicând că Kievul își consolidează cooperarea cu partenerii europeni și își extinde propriile capabilități de drone, pe fondul presiunilor de pe front și al incertitudinilor politice din jurul negocierilor de pace.
Unghiul central al mesajului este unul operațional: Ucraina își semnalează public dependența de componente-cheie ale sprijinului american, într-un moment în care tensiunile politice riscă să se traducă în sincope de asistență. Chentsov a descris situația drept „foarte dificilă” și a adăugat că Kievul „nu poate respinge” sprijinul „de niciuna dintre părți”, referindu-se la SUA și Europa.
Declarațiile vin după ce președintele Volodîmîr Zelenskyy a folosit un ton mai dur la adresa Washingtonului într-un interviu acordat săptămâna aceasta podcastului „The Rest Is Politics”, susținând că „problema este că ei au încredere în Putin” și că „americanii sunt siguri că pot avea încredere în Putin”.
Chentsov nu a răspuns direct acestor critici, dar a indicat rolul președintelui Donald Trump în „eforturile de pace” și a revenit la ideea că Ucraina continuă să se bazeze pe sprijinul american, în paralel cu aprofundarea legăturilor cu Europa.
În fundal, publicația amintește că, în martie 2025, Washingtonul a pus pe pauză atât ajutorul militar, cât și schimbul de informații cu Ucraina, pe fondul tensiunilor legate de negocierile de pace — o mișcare confirmată de oficiali americani și relatată de Reuters.
Din declarațiile citate nu rezultă o schimbare imediată de politică, dar linia publică a Kievului indică o prioritate: menținerea canalelor de sprijin din SUA, în special pentru apărarea antiaeriană, în timp ce își diversifică sprijinul prin parteneriate europene și prin dezvoltarea internă a capabilităților, inclusiv în zona dronelor. Limitarea este că articolul nu oferă detalii despre calendar sau despre eventuale decizii concrete privind asistența americană.
Recomandate
Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]
China a depășit SUA la aprobarea globală în 2025 , iar diferența indică o repoziționare a percepțiilor internaționale într-o lume tot mai multipolară, potrivit unei analize publicate de globaltimes.cn , care citează date dintr-un sondaj Gallup și alte cercetări internaționale. În sondajul Gallup publicat pe 3 aprilie, aprobarea mediană a conducerii Chinei a urcat la 36% în 2025 (de la 32% în 2024), în timp ce aprobarea conducerii SUA a coborât la 31% (de la 39%). Avantajul de 5 puncte procentuale este, potrivit Gallup, cel mai mare în favoarea Chinei din aproape 20 de ani. Cercetarea a fost realizată în 2025 în peste 130 de țări, cu aproximativ 1.000 de respondenți în fiecare țară; rezultatele nu includ evoluții de politică externă ale SUA de la începutul lui 2026. Ce spune Gallup despre realinierea internațională Datele indică o scădere accentuată a aprobării SUA în rândul aliaților: în 44 de țări, aprobarea conducerii americane a scăzut cu 10 puncte sau mai mult între 2024 și 2025, în timp ce creșteri similare au fost înregistrate doar în șapte țări. Germania a avut cea mai mare scădere (minus 39 de puncte), urmată de Portugalia (minus 38), iar Canada, Marea Britanie și Italia au înregistrat, de asemenea, scăderi „substanțiale”, potrivit materialului. Sondajul include și un indicator de „aliniere” a țărilor: 8% ar fi fost „puternic aliniate” cu China, față de 5% cu SUA; 30% nu ar avea o aliniere clară. Dintre aproximativ 40% „slab aliniate” către una dintre puteri, 32% ar înclina spre China și 8% spre SUA. În interpretarea Gallup, schimbarea percepțiilor din ultimele două decenii este asociată cu trecerea către o ordine mai multipolară, în care statele sunt mai deschise să își echilibreze relațiile între marile puteri. Tendința este confirmată și de alte sondaje Materialul trece în revistă și alte măsurători care ar susține aceeași direcție: un sondaj Pew Research Center (iulie 2025) arată creșterea ponderii celor cu o opinie favorabilă despre China în 15 din 25 de țări, față de 2024; Democracy Perception Index (Nira Data) ar indica faptul că, în 2025, 76 din 96 de țări chestionate au o percepție mai favorabilă despre China decât despre SUA; Morning Consult (sondaj în 41 de țări) arată că, spre finalul lui mai 2025, „favorabilitatea netă” a Chinei a ajuns la +8,8, în timp ce a SUA era la -1,5. De ce contează: spațiu mai mare de manevră pentru China, presiune pe SUA în rândul aliaților Din perspectiva impactului geopolitic și economic, o aprobare mai ridicată poate ușura extinderea relațiilor diplomatice și comerciale, mai ales în state care evită alinierea strictă la o singură putere. În același timp, scăderea în țări aliate sugerează o erodare a capitalului de încredere al SUA, cu potențiale efecte asupra cooperării în formate tradiționale. Experții citați în material avertizează însă că rezultatul nu ar trebui interpretat simplist ca un joc „câștig-pierdere” între China și SUA, ci ca o diferență de comportament și percepție în afacerile internaționale, într-un context de fragmentare și multipolaritate. „Experiențele reale” care alimentează percepția publică Pe lângă cifrele din sondaje, articolul leagă schimbarea de imagine de creșterea contactului direct cu China, inclusiv prin turism și conținut viral pe rețele sociale. Sunt menționate date ale Administrației Naționale pentru Imigrație: în vacanța de Qingming (trei zile), autoritățile de frontieră ar fi înregistrat 843.000 de călătorii transfrontaliere făcute de străini (plus 20,9% față de perioada similară din 2025), dintre care 319.000 de intrări sub politici de scutire de viză (plus 30,7% an/an). În aceeași logică, materialul descrie cum relatările despre siguranță, servicii medicale și viața de zi cu zi contribuie la o percepție „tangibilă” a Chinei, mai ales în rândul tinerilor occidentali, dincolo de etichetele de „superputere” sau „a doua economie a lumii”. [...]
Imaginile din spațiu cu Marea Neagră repun în prim-plan miza strategică a litoralului românesc, inclusiv prin prisma infrastructurii și a portului Constanța , într-un moment în care regiunea rămâne sensibilă din punct de vedere geopolitic. Potrivit stirileprotv.ro , imaginile au fost publicate de Ambasada SUA, fiind surprinse de nava spațială Orion în timpul misiunii Artemis II. Postarea ambasadei descrie Marea Neagră „din orbită” ca fiind „vastă, de un albastru intens și de o forță liniștită”, subliniind raritatea perspectivei. Ce spune Ambasada SUA despre litoralul României Reprezentanții ambasadei notează că România, aflată pe țărmul vestic al Mării Negre, are o coastă de „doar 225–245 km”, cea mai scurtă dintre țările riverane. În același mesaj, sunt punctate două repere cu relevanță directă pentru zona de coastă: Delta Dunării , prezentată ca „cel mai nou teritoriu al Europei” și unul dintre cele mai bogate ecosisteme ca biodiversitate, aflat în extindere pe măsură ce Dunărea remodelează țărmul; Constanța , menționată ca oraș fondat în jurul anului 600 î.Hr., ca vechea colonie greacă Tomis, și descrisă drept unul dintre cele mai vechi orașe locuite neîntrerupt din regiune. De ce contează Dincolo de componenta vizuală, mesajul pune accent pe faptul că o fâșie relativ scurtă de litoral concentrează infrastructură, istorie și zone naturale majore , de la Delta Dunării la Constanța. În context regional, această concentrare amplifică importanța operațională și strategică a litoralului românesc. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre calendarul „reveniri” misiunii Artemis II menționate în titlu, dincolo de faptul că imaginile au fost surprinse în timpul misiunii. [...]
Amerizarea reușită a capsulei Orion încheie partea cu risc maxim a misiunii Artemis II și deschide faza de recuperare și evaluare medicală a echipajului , potrivit news.ro . Capsula a intrat în atmosfera Pământului la ora prevăzută și a amerizat în Oceanul Pacific, în largul orașului San Diego, după o călătorie de 10 zile până la Lună și înapoi, cu patru astronauți la bord. Reintrarea în atmosferă este descrisă drept „ultima etapă, riscantă” a misiunii, iar operațiunile de după amerizare au trecut în responsabilitatea echipelor de recuperare. Astronauții se află acum la bordul navei de recuperare USS John P. Murtha. Recuperarea echipajului: ieșirea din capsulă și transferul După amerizare, toți cei patru astronauți au ieșit din capsula Orion și au ajuns pe o platformă gonflabilă. Comandantul misiunii, Reid Wiseman, a fost ultimul care a părăsit capsula. Pentru stabilizarea modulului în apă, scafandrii Marinei SUA au fixat un „colier de stabilizare”, folosit pentru a menține capsula stabilă în condiții meteo și de valuri care pot varia. Ulterior, se montează și o „platformă frontală”, descrisă ca o zonă de așteptare pentru astronauți până la preluarea cu elicopterul. NASA a indicat că, la momentul relatării, curenții îngreunau umflarea colierului și a platformei. Ce urmează: evaluări medicale și logistică după amerizare Publicația notează că, după evaluările medicale, astronauții vor părăsi nava pe cale aeriană către San Diego. De acolo, au opțiuni de program: pot rămâne peste noapte pe navă sau la un hotel din San Diego, ori pot pleca direct spre Houston, unde se află familiile lor. Recuperarea capsulei Orion poate dura câteva ore în plus după amerizare — de regulă între 4 și 6 ore, uneori chiar mai mult, conform informațiilor citate. [...]
Invitația lui Macron către Trump la Versailles ridică miza politică a G7 din iunie , într-un moment în care participarea liderului american rămâne incertă și ar putea influența greutatea diplomatică a reuniunii. Potrivit digi24.ro , președintele Franței i-a propus lui Donald Trump o cină „somptuoasă” la Palatul Versailles, a doua zi după summitul G7 programat la mijlocul lunii iunie. Franța găzduiește G7 în stațiunea Evian-les-Bains, la poalele Alpilor, în perioada 15–17 iunie. Conform informațiilor citate, Emmanuel Macron ar fi modificat deja datele summitului pentru a evita suprapunerea cu un eveniment de arte marțiale mixte pe care Trump îl organizează la Casa Albă pe 14 iunie, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. De ce contează: riscul unei absențe care ar slăbi summitul Surse citate în material susțin că nu este clar dacă Donald Trump va participa la reuniunea G7 și, cu atât mai puțin, la evenimentul de la Versailles, unde, potrivit acelorași surse, niciun alt lider G7 nu ar fi fost invitat. O eventuală absență a președintelui SUA ar fi „o mare rușine” pentru Macron și ar pune sub semnul întrebării forța de atracție a summitului, într-un context în care administrația americană este descrisă ca fiind sceptică față de utilitatea reuniunilor multilaterale. Tensiunile dintre Trump și mai mulți membri ai G7 ar fi crescut pe fondul conflictului său cu Iranul, inclusiv după comentariile dure la adresa ofertei de sprijin militar făcute la începutul lunii martie de premierul britanic Keir Starmer. În același timp, Trump a criticat în repetate rânduri NATO pentru modul în care a reacționat la acest conflict, notează materialul. Ce știm despre invitația la Versailles și stadiul planificării Invitația vizează un eveniment fastuos la Palatul Versailles, descris ca un palat din secolul al XVII-lea construit de Ludovic al XIV-lea în afara Parisului. Două surse au spus că recepția ar urma să pună în valoare istoria comună franco-americană, în perspectiva marcării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, pe 4 iulie. Un înalt oficial al Casei Albe a confirmat invitația și a afirmat: „(Macron) își dorește cu adevărat ca el (Trump) să meargă, implorându-l să meargă.” Același oficial a adăugat însă că Trump nu s-a decis nici măcar în privința participării la G7. Biroul președintelui francez a refuzat să comenteze invitația. Un oficial francez familiarizat cu planificarea a precizat că discuțiile sunt într-un stadiu incipient și că Macron l-ar putea primi pe Trump într-o vizită bilaterală în perioada summitului, la fel cum ar putea proceda cu oricare dintre liderii invitați. „Formatul acestei recepții nu este încă stabilit. Vizita rămâne de confirmat”, a spus oficialul. Ce urmează În lipsa unei confirmări din partea lui Donald Trump, atât participarea la G7, cât și oprirea la Versailles rămân deschise. Pentru Paris, miza imediată este evitarea unui summit G7 umbrit de absența liderului american și de tensiunile deja existente în interiorul grupului. [...]
Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]
