Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că SUA vor bloca Strâmtoarea Ormuz și că NATO ar urma să ajute la deminare, o combinație cu potențial de a afecta direct fluxurile de petrol și, implicit, prețurile la energie, potrivit Mediafax. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție telefonică la Fox News, în contextul negocierilor SUA–Iran desfășurate la Islamabad.
Trump a susținut că discuțiile au fost „foarte intense” și că SUA ar fi obținut „aproape fiecare punct” dorit, cu excepția refuzului Iranului de a renunța la „ambițiile nucleare”. În același mesaj, liderul american a legat miza de exporturile de petrol ale Iranului și a formulat o poziție de tip ultimatum.
„Nu vom lăsa Iranul să facă bani din vânzarea de petrol (...) Va fi totul sau nimic.”
În ceea ce privește rolul NATO, Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de Alianță, dar că aceasta „vrea să vină în ajutor” și să sprijine deminarea Strâmtorii Ormuz. El a afirmat că operațiunea de curățare „nu va dura mult” și a indicat că, „din câte înțelege”, Regatul Unit și „alte câteva țări” trimit dragoare de mine.
Totodată, Trump a reluat ideea că SUA ar trebui să „reexamineze NATO”, argumentând că aliații „nu au fost acolo” pentru Washington, în timp ce acum ar urma să participe la o operațiune pe care a descris-o drept una militară, „nu un lucru greu” pentru SUA.
Trump a extins criticile și către Japonia și Coreea de Sud, invocând dependența lor de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz: aproximativ 93% pentru Japonia și circa 45% pentru Coreea de Sud, conform declarațiilor sale. În același timp, a menționat prezența militară americană în cele două țări — aproximativ 45.000 de soldați în Japonia și aproximativ 50.000 în Coreea de Sud — susținând că, în schimb, aceste state „nu ne-au ajutat cu adevărat”.
Trump a abordat și tema prețului petrolului, afirmând că „în cele din urmă, prețurile vor scădea”, chiar dacă „s-ar putea să nu se întâmple imediat”, odată ce situația se „rezolvă”. În același context, a avertizat că utilizarea armelor nucleare ar putea duce la „prăbușirea pieței bursiere”.
Mediafax mai notează că Trump a susținut că SUA ar putea distruge Iranul „într-o singură zi” și ar putea „tăia curentul electric timp de 10 ani”, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre baza acestor afirmații sau despre pașii concreți ai unei eventuale operațiuni în Ormuz.
Recomandate
Bulgaria condiționează prezența militară americană de regimul de vize , limitând staționarea aeronavelor SUA pe teritoriul său până la finalul lunii iunie, după ce Washingtonul nu a aprobat eliminarea vizelor pentru cetățenii bulgari, potrivit Agerpres . Premierul Rumen Radev a declarat că Sofia nu poate accepta o solicitare de staționare pe termen lung a aeronavelor și tancurilor americane pe aeroportul din capitală, invocând propriile „priorități și proceduri”, într-o declarație citată de agenția bulgară BTA. Informația este relatată de Reuters. Ce se schimbă operațional: termen-limită la sfârșitul lui iunie Bulgaria găzduiește aeronave militare americane la Sofia în baza unui acord valabil până la sfârșitul lunii mai. Potrivit lui Radev, guvernul urma să adopte vineri o decizie de prelungire a șederii până la sfârșitul lunii iunie, pentru a oferi Statelor Unite timp „să își regândească acțiunile”. Miza de reglementare: vizele pentru bulgari în SUA La începutul lunii, Radev a discutat cu președintele american Donald Trump și a cerut suspendarea sistemului de vize pentru cetățenii bulgari. Premierul a spus că a insistat ca subiectul să fie analizat de urgență, însă nu a primit un răspuns pozitiv. În plan intern, Agerpres notează că Radev a obținut o victorie covârșitoare la alegerile parlamentare din 19 aprilie. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
Sprijinul public al președintelui Cehiei pentru apelul lui Nicușor Dan ridică presiunea pentru un răspuns coordonat în NATO și UE după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Mediafax . Președintele ceh Petr Pavel a calificat atacul drept „complet inacceptabil” și a transmis că simpla condamnare nu este suficientă. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul în care incidentul a rănit două persoane, după ce drona a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire rezidențială din Galați. „Atacul nocturn fără precedent al unei drone rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a rănit două persoane, este complet inacceptabil.” Ce cere, de fapt, mesajul de la Praga Pavel a susținut explicit apelul președintelui României pentru o reacție internațională mai dură la incidente care afectează securitatea unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. „Nu ar trebui să ne oprim doar la a condamna împreună acest atac.” „Susțin fără echivoc apelul președintelui român Dan pentru un răspuns internațional ferm.” În același mesaj, liderul ceh a transmis și un avertisment direct către Moscova, afirmând că astfel de atacuri „nu vor fi tolerate”. Contextul imediat: incidentul de la Galați și reacția instituțională din România Declarațiile vin după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și a lovit un bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia două persoane au fost rănite. În paralel, după incident a fost convocată o ședință a CSAT , care s-a încheiat, iar Nicușor Dan urma să facă declarații, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe întărirea apărării aeriene pe flancul estic al NATO , într-un context în care România cere accelerarea transferului de capabilități anti-dronă, iar presa maghiară discută deschis dacă situația ar putea ajunge la nivelul articolului 5, potrivit Mediafax . Publicații din Ungaria au preluat vineri dimineață informația despre drona rusească prăbușită în Galați și o descriu drept cel mai grav incident de acest tip împotriva unui stat membru NATO de la invazia Ucrainei. În acest cadru, este ridicată explicit întrebarea dacă incidentul ar putea declanșa aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, clauza de apărare colectivă care tratează un atac asupra unui membru ca atac asupra întregii Alianțe. Reacția României și măsurile militare anunțate România a acuzat Rusia de „escaladare gravă și iresponsabilă”, după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, rănind două persoane. Ministerul Apărării a confirmat că două avioane F-16 au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești , iar piloții au primit autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. Totodată, România a informat aliații și secretarul general al NATO și a solicitat transferul accelerat al capabilităților anti-dronă. NATO: condamnare și consolidarea apărării anti-dronă Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat comportamentul „iresponsabil” al Rusiei și a transmis că Alianța își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor. În același timp, secretarul general Mark Rutte a fost în contact cu guvernul român în legătură cu incidentul. Context regional: încălcări repetate ale spațiului aerian Cotidianul maghiar Világgazdaság notează că România și alte state de pe flancul estic al NATO se confruntă cu tot mai multe încălcări ale spațiului aerian de la izbucnirea războiului. În exemplele menționate în material: la începutul lunii mai, Estonia a doborât o dronă ucraineană rătăcită; în Lituania, oficiali au fost nevoiți să se adăpostească în timpul unei alerte la Vilnius. Articolul amintește și criticile interne la adresa autorităților române pentru faptul că, până acum, nu au doborât drone intruse, invocând riscul de escaladare și pericolul pentru populație. De ce contează: presiune pentru investiții și coordonare în apărarea aeriană Dincolo de discuția despre articolul 5, incidentul amplifică presiunea operațională pentru întărirea apărării anti-dronă și pentru coordonare între aliați, în condițiile în care România cere explicit accelerarea transferului de capabilități. În plan european, Ursula von der Leyen a cerut în această săptămână sisteme de alertă unificate și o coordonare transfrontalieră mai bună, după ce incursiuni în spațiul aerian baltic au scos la iveală deficiențe ale apărării europene. [...]
Cotația Brent a coborât la 93 de dolari pe baril , după ce negociatorii SUA și Iran ar fi convenit un memorandum pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile și pentru măsuri care ar putea duce la reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Biziday . Mișcarea de preț reflectă așteptările pieței că riscul de întrerupere a livrărilor din Golf s-ar putea reduce, chiar dacă un acord de pace nu a fost încă obținut. Informația este atribuită de Reuters unor „patru persoane familiarizate cu situația”. În paralel, Axios scrie că memorandumului i-ar urma negocieri oficiale asupra programului nuclear iranian, inclusiv asupra modului în care ar fi gestionate stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului. Ce ar presupune, în practică, „deblocarea” Strâmtorii Hormuz Potrivit detaliilor prezentate, memorandumului i-ar fi incluse prevederi care vizează direct condițiile de navigație în zonă: traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz ar urma să fie „neîngrădit”, iar oficiali americani ar interpreta asta ca eliminarea taxelor și încetarea actelor de intimidare asupra navelor comerciale; Iranul ar urma să elimine toate minele marine din zonă în termen de 30 de zile. De cealaltă parte, SUA ar urma să ridice gradual blocada impusă în zonă, însă condiționat de reluarea traficului comercial. Axios mai indică disponibilitatea Washingtonului de a negocia relaxarea sancțiunilor economice și deblocarea unor fonduri iraniene înghețate, precum și crearea unui mecanism prin care Iranul să poată primi bunuri și ajutor umanitar. De ce contează pentru piața energiei Scăderea Brent până la 93 de dolari pe baril vine pe fondul speranțelor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Închiderea parțială a strâmtorii, de la începutul războiului, a împins în sus prețurile petrolului și gazelor naturale, iar oficiali din domeniu au descris situația drept cea mai gravă criză a petrolului de până acum, conform informațiilor din material. Ce urmează și care sunt limitele acordului Chiar dacă memorandumului ar fi semnat de Donald Trump, acesta ar reprezenta „cel mai important progres diplomatic” de la începutul conflictului, însă un acord definitiv care să răspundă cerințelor SUA privind programul nuclear iranian ar necesita negocieri suplimentare, descrise ca fiind complexe. Contextul rămâne fragil: în lunile anterioare au existat tentative de acord (inclusiv în aprilie, pentru două săptămâni), dar tensiunile au continuat, SUA ajungând să impună o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar în regiune au fost raportate sechestrări și atacuri asupra unor nave. [...]
