Știri
Știri din categoria Externe

Refuzul aliaților NATO de a participa la blocada americană din Strâmtoarea Hormuz riscă să adâncească fracturile din alianță și să prelungească blocajul unei rute prin care trece, de regulă, o cincime din petrolul mondial, potrivit The Jerusalem Post, care citează Reuters.
Statele Unite au anunțat că armata americană va lucra cu „alte țări” pentru a bloca traficul maritim în strâmtoare, după ce discuțiile din weekend nu au produs un acord pentru încheierea conflictului de șase săptămâni cu Iranul. Ulterior, armata SUA a precizat că blocada, programată să înceapă luni la ora 17:00, se aplică doar navelor care merg către sau vin din porturi iraniene.
Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a susținut că „alte țări” vor fi implicate în blocadă.
Mai mulți aliați NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, au transmis că nu se vor implica în planul lui Trump. Ei au argumentat că este vitală redeschiderea căii navigabile, pe care Iranul a „închis-o efectiv” de la începutul conflictului, pe 28 februarie.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat pentru BBC că Londra nu sprijină blocada și că nu va fi atrasă în război „indiferent de presiune”, menționând că au existat presiuni „considerabile”.
Refuzul este prezentat ca un nou punct de tensiune cu Trump, în contextul în care acesta a amenințat anterior cu retragerea din alianță și ia în calcul reducerea prezenței militare americane în Europa, după ce mai multe țări nu au susținut campania SUA împotriva Iranului, inclusiv prin refuzul de a permite avioanelor militare americane utilizarea spațiului lor aerian.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-ar fi spus guvernelor europene că Trump vrea „angajamente concrete” în viitorul apropiat pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, potrivit unor diplomați citați de Reuters. Rutte a indicat pe 9 aprilie că NATO ar putea avea un rol dacă cele 32 de state membre ar conveni formarea unei misiuni.
Mai multe țări europene au spus că ar fi dispuse să ajute în strâmtoare, însă doar după un final durabil al ostilităților și un acord cu Iranul care să garanteze că navele lor nu vor fi atacate.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va organiza o conferință cu Marea Britanie și alte state pentru a crea o misiune multinațională care să restabilească navigația, descrisă drept „strict defensivă” și separată de părțile beligerante, urmând să fie desfășurată „de îndată ce situația permite”.
Un oficial european de rang înalt a mai spus că Marea Britanie lucrează la modalități de reducere a primelor de asigurare pentru navele care tranzitează strâmtoarea după oprirea luptelor.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Strâmtoarea Hormuz ar trebui redeschisă prin diplomație și că ar fi complicată crearea unei forțe internaționale care să o supravegheze. El a cerut, totodată, ca NATO să își „reseteze” relațiile cu Trump la un summit în Ankara, în iulie.
Recomandate

Regatul Unit respinge ideea unei blocade în Strâmtoarea Ormuz , mizând pe menținerea liberei circulații într-un punct critic pentru comerțul global, potrivit G4Media . Premierul britanic Keir Starmer a spus că Londra nu va susține o eventuală blocadă și nu se va implica într-un conflict militar cu Iranul, „indiferent de presiunile externe”. Declarația vine pe fondul escaladării tensiunilor din regiune și după ce Statele Unite au introdus restricții asupra traficului maritim legat de Iran. Starmer a indicat că prioritatea Regatului Unit este păstrarea accesului liber pe ruta maritimă, pe care o consideră esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică. „Nu susținem blocada”, a declarat Keir Starmer pentru BBC Radio 5 Live. Premierul a mai spus că este „vital” ca Strâmtoarea să fie redeschisă complet și că eforturile Londrei au fost concentrate în această direcție „în ultimii ani”, urmând să continue. Starmer a menționat și prezența militară britanică în regiune, fără detalii operative, precizând că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă. Ce anunță SUA despre traficul maritim legat de Iran În paralel, Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturi iraniene. Potrivit comunicatului citat în articol, măsura ar urma să fie aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu ar urma să fie afectate, conform aceleiași surse. Mesajul lui Trump Președintele american Donald Trump a comentat măsurile anunțate într-un mesaj pe rețelele de socializare, avertizând că cei care „plătesc o taxă ilegală” nu vor avea „o călătorie în siguranță pe marea liberă” și amenințând cu represalii în cazul unor atacuri iraniene asupra SUA sau asupra navelor „pașnice” (formulările apar în textul citat de G4Media). [...]

Donald Trump spune că finanțarea SUA pentru NATO intră la „analiză foarte serioasă” , un semnal cu potențial impact bugetar și de planificare pentru alianță, în condițiile în care președintele american leagă explicit contribuția de sprijinul aliaților în conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 . Într-o declarație de presă la baza militară Andrews, în comentarii despre situația din Orientul Mijlociu, Trump și-a reluat criticile la adresa NATO, susținând că aliații nu au sprijinit „războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului”, conform relatării Al Jazeera , preluată de Digi24. El a afirmat că, în acest context, „acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase”, referindu-se la sumele cheltuite de SUA pentru NATO. „Am cheltuit mii de miliarde de dolari pe NATO (…) Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” De ce contează: risc de recalibrare a angajamentului financiar Miza imediată a mesajului este una de cost și condiționalitate: Trump pune sub semnul întrebării valoarea apartenenței SUA la alianță și justifică o posibilă reevaluare prin raportarea la cheltuielile americane și la ceea ce el descrie drept lipsa de sprijin a aliaților într-un moment de criză. În declarațiile sale, Trump a susținut că SUA au cheltuit „mii de miliarde de dolari” pentru NATO „pentru a-i ajuta să se apere de Rusia”, dar a adăugat că, în opinia sa, „noi suntem cei care ne apărăm de Rusia”, calificând situația drept „puțin ridicolă”. Context: discuții despre retragerea SUA din NATO Digi24 notează că, recent, Trump a reluat tema și într-un interviu pentru Daily Telegraph , în care a criticat aliații europeni și a descris NATO drept un „tigru de hârtie”. Potrivit aceluiași interviu, el a declarat că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. Publicația britanică a relatat, conform Digi24, că Trump a spus că retragerea din tratatul de apărare este acum „dincolo de reconsiderare” și că avea de mult timp îndoieli privind credibilitatea NATO. [...]

Amenințarea lui Donald Trump de a „elimina” nave iraniene care se apropie de blocada SUA ridică riscul de perturbări în Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care datele de urmărire indică deja o scădere a traficului maritim, potrivit Focus . Președintele SUA și-a reînnoit public amenințările la adresa Iranului, susținând că orice navă iraniană care se apropie de „blocadă” va fi distrusă. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, unde Trump a descris măsura ca fiind aplicată cu „același sistem de ucidere” folosit împotriva traficanților de droguri pe mare. „Dacă una dintre aceste nave se apropie măcar de blocada noastră, va fi eliminată imediat, cu același sistem de ucidere pe care îl folosim împotriva traficanților de droguri pe bărci pe mare.” Ce presupune blocada și ce rămâne neclar Conform informațiilor citate, blocada planificată de SUA pentru Strâmtoarea Hormuz ar fi intrat în vigoare la ora 16:00 (ora Europei Centrale), însă inițial nu era clar dacă Comandamentul regional al SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a început efectiv să împiedice trecerea anumitor nave din acel moment. Măsura anunțată vizează navele care au ca punct de plecare sau destinație un port iranian, inclusiv porturi iraniene din Golful Persic și din Golful Oman. În același timp, armata SUA a indicat că tranzitul prin strâmtoare al navelor fără legătură cu Iranul (fără port iranian la plecare sau la destinație) nu ar trebui să fie afectat. Semnale operaționale: traficul scade înainte de intrarea în vigoare Înainte de momentul anunțat pentru intrarea în vigoare a blocadei, datele de urmărire a navelor citate de CNN ar arăta o reducere a traficului în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit acestor date, 14 nave ar fi tranzitat recent strâmtoarea, dintre care cinci ar fi ieșit din Golf; cea mai mare navă menționată este un petrolier aflat în proprietate chineză și operat de chinezi. Separat, furnizorul de date TankerTrackers, care urmărește transporturile de petrol, ar indica faptul că zece petroliere iraniene mari monitorizate prin imagini satelit se află în afara strâmtorii, în Golful Oman. Contextul declarațiilor: evaluarea lui Trump asupra capacității navale iraniene Trump a mai afirmat că marina iraniană ar fi „complet distrusă” și s-ar afla „pe fundul mării”, adăugând că SUA nu ar fi lovit unele „așa-numite” ambarcațiuni rapide de atac, deoarece nu le-ar fi considerat o amenințare semnificativă. Publicația nu oferă, în materialul citat, o confirmare independentă a acestor afirmații. În lipsa unor clarificări operaționale complete privind aplicarea efectivă a blocadei, principalul efect imediat surprins în datele citate rămâne scăderea traficului și repoziționarea unor petroliere iraniene în afara strâmtorii, semnale care pot indica o creștere a prudenței în rândul operatorilor maritimi. [...]

Donald Trump a reluat amenințarea că SUA ar putea să nu mai apere Europa în cadrul NATO , punând sub semnul întrebării costurile suportate de Washington și anunțând că angajamentul american va fi „supus unei analize foarte serioase”, potrivit Libertatea . Mesajul are implicații directe de securitate și, indirect, de buget pentru statele europene, într-un moment în care alianța se raportează la Rusia și la tensiunile din Orientul Mijlociu. Declarațiile au fost făcute după ce Trump a coborât din Air Force One, la baza Andrews din Maryland, iar relatarea este atribuită de publicație postului Fox News , care a publicat materialul original. Presiune pe „nota de plată” a NATO și pe rolul SUA în Europa Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a susținut că Statele Unite ar plăti „trilioane de dolari” pentru alianță fără ca aliații să fi fost „acolo pentru noi”. În acest context, liderul american a indicat că va reevalua angajamentul financiar al SUA de a sprijini NATO, inclusiv în raport cu apărarea împotriva Rusiei. „Nu au fost acolo pentru noi. Noi plătim trilioane de dolari pentru NATO, iar ei nu au fost acolo pentru noi.” Totodată, Trump a pus sub semnul întrebării rațiunea apărării Europei „împotriva Rusiei”, afirmând că i s-a părut „de mult timp puțin ridicol” și repetând ideea unei revizuiri a poziției americane. „Mi s-a părut de mult timp puțin ridicol, dar am cheltuit trilioane de dolari pentru asta. Și cred că acest lucru va fi supus unei analize foarte serioase.” Context: tensiuni cu lideri europeni și discuții la vârful NATO Materialul notează că mesajele vin pe fondul unor tensiuni între Washington și mai multe capitale europene. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a discutat recent cu Trump despre viitorul alianței, într-o întâlnire la Casa Albă, iar Trump a criticat NATO și cu acel prilej. Publicația mai menționează că președintele Finlandei, Alexander Stubb, i-ar fi spus lui Trump, într-o convorbire telefonică, că începe să prindă contur un „NATO mai european”. Într-un avertisment anterior, datat 31 martie, Trump le-a transmis statelor membre că ar trebui „să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă”, susținând că SUA „nu vor mai fi acolo să vă ajute”, așa cum „nici voi nu ați fost acolo pentru noi”. Mesajele despre Iran, în același discurs În aceeași intervenție, Trump a vorbit și despre Iran, susținând că „armata lor este distrusă” și că „întreaga lor marină este sub apă”, afirmând că „158 de nave au dispărut”. El a anunțat și intrarea în vigoare a unei „blocade” „mâine, la ora 10.00” (ora 17.00 în România), adăugând că „alte națiuni fac eforturi pentru ca Iranul să nu poată vinde petrol”. Publicația nu oferă, în textul citat, detalii suplimentare despre mecanismul blocadei sau despre reacții oficiale ale NATO ori ale statelor europene la aceste declarații. [...]

Blocada SUA asupra porturilor iraniene a împins petrolul peste 100 de dolari , amplificând riscul unei crize energetice cu efecte directe în Europa, în condițiile în care UE estimează deja pierderi de 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Stirile Pro TV . Teheranul a reacționat public, calificând măsura drept o „răzbunare voluntară” împotriva economiei mondiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a transmis o declarație scurtă după instituirea blocadei, informație relatată de Sky News. Mesajul a fost formulat ca întrebare retorică, cu trimitere la caracterul „ilegal” al unui „război voluntar” și la impactul asupra economiei globale. Amenințări reciproce și escaladare în teren Pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a „elimina” orice navă iraniană din apropierea porturilor aflate sub blocadă, un oficial iranian a ridicat miza. Alaeddin Boroujerdi, membru al Comitetului pentru politică externă și securitate națională al Iranului, a descris blocada ca „propagandă fără temei militar”, potrivit postului iranian Press TV. Boroujerdi a avertizat că orice navă a Marinei SUA care ar încerca să blocheze porturile Iranului ar fi „trimisă pe fundul mării”. În același mesaj, el a susținut că SUA „nu au capacitatea reală” să aplice amenințarea și că ceilalți membri NATO nu ar sprijini o asemenea mișcare. Ce s-a întâmplat și de ce contează economic Conform articolului, blocada SUA asupra porturilor iraniene a început luni, la ora 17.00 (ora României), iar Teheranul amenință cu represalii toate porturile din regiune. Efectul imediat menționat este creșterea abruptă a prețului petrolului, care a trecut de 100 de dolari, pe fondul temerilor privind perturbarea fluxurilor energetice. Armata americană a anunțat că va începe blocada tuturor porturilor și zonelor de coastă iraniene, „temperând” însă amenințarea anterioară a lui Trump de a bloca complet Strâmtoarea Ormuz , potrivit AP News , citată de aceeași sursă. Trump: „rapid și brutal” Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada navelor ce intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. „Dacă una dintre aceste nave se apropie chiar şi puţin de BLOCADA noastră, va fi imediat DISTRUSĂ, conform aceluiaşi sistem pe care îl folosim împotriva traficanţilor de droguri pe mare” „Este rapid şi brutal” Tot Trump anunțase duminică intenția de a bloca Strâmtoarea Ormuz și susținea că și alte țări ar urma să fie implicate în această blocadă, potrivit articolului. [...]

Donald Trump susține că Iranul a reluat contactele pentru un acord, pe fondul blocajului legat de programul nuclear , într-un mesaj care, dacă se confirmă prin pași concreți, ar putea reduce presiunea geopolitică din regiune și riscurile de întreruperi în fluxurile de petrol. Declarațiile au fost făcute luni seara, în Biroul Oval, potrivit G4Media . Trump a spus că „a fost contactat de cealaltă parte”, care „își dorește foarte mult” să încheie un acord, citat de Sky News. Întrebat care este punctul de blocaj, președintele SUA a indicat programul nuclear. Blocajul: programul nuclear și linia roșie a SUA Trump a afirmat că discuțiile s-ar fi apropiat de un compromis pe mai multe elemente, dar că Iranul „nu a fost de acord” cu ideea că nu va avea arme nucleare. El a adăugat că se așteaptă ca Teheranul să accepte această condiție. „Iranul nu va avea arme nucleare. Am căzut de acord asupra multor aspecte, dar ei nu au fost de acord cu acest lucru. Și cred că vor fi de acord.” Presiune pe rutele energetice: blocada navală rămâne în vigoare În același context, Trump a reiterat că blocada navală impusă de SUA asupra porturilor iraniene este în vigoare și a justificat măsura prin nevoia de a împiedica „șantajarea” sau „stoarcerea de bani” la nivel global. Totodată, el a susținut că „multe nave” se îndreaptă spre SUA „chiar în acest moment” pentru a se aproviziona cu „cel mai bun petrol” și a spus că este „foarte posibil” ca situația să se rezolve înainte de un termen nespecificat în articol. Context politic: conflictul cu Papa Leon Materialul mai notează că Trump l-a atacat din nou pe Papa Leon, afirmând că suveranul pontif s-a pronunțat „foarte împotrivă” față de ceea ce face el „în ceea ce privește Iranul”. Trump a reluat și o postare pe Truth Social în care îl numește pe papă „slab” pe tema criminalității și „groaznic” în politica externă. Papa Leon a răspuns că va continua să se pronunțe împotriva războiului și să promoveze pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state, potrivit articolului. Notă: articolul din sursă este prezentat ca fiind „în curs de actualizare”, iar detaliile despre stadiul negocierilor rămân limitate la declarațiile lui Trump. [...]