Știri
Știri din categoria Externe
Refuzul aliaților NATO de a participa la blocada americană din Strâmtoarea Hormuz riscă să adâncească fracturile din alianță și să prelungească blocajul unei rute prin care trece, de regulă, o cincime din petrolul mondial, potrivit The Jerusalem Post, care citează Reuters.
Statele Unite au anunțat că armata americană va lucra cu „alte țări” pentru a bloca traficul maritim în strâmtoare, după ce discuțiile din weekend nu au produs un acord pentru încheierea conflictului de șase săptămâni cu Iranul. Ulterior, armata SUA a precizat că blocada, programată să înceapă luni la ora 17:00, se aplică doar navelor care merg către sau vin din porturi iraniene.
Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a susținut că „alte țări” vor fi implicate în blocadă.
Mai mulți aliați NATO, inclusiv Marea Britanie și Franța, au transmis că nu se vor implica în planul lui Trump. Ei au argumentat că este vitală redeschiderea căii navigabile, pe care Iranul a „închis-o efectiv” de la începutul conflictului, pe 28 februarie.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat pentru BBC că Londra nu sprijină blocada și că nu va fi atrasă în război „indiferent de presiune”, menționând că au existat presiuni „considerabile”.
Refuzul este prezentat ca un nou punct de tensiune cu Trump, în contextul în care acesta a amenințat anterior cu retragerea din alianță și ia în calcul reducerea prezenței militare americane în Europa, după ce mai multe țări nu au susținut campania SUA împotriva Iranului, inclusiv prin refuzul de a permite avioanelor militare americane utilizarea spațiului lor aerian.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-ar fi spus guvernelor europene că Trump vrea „angajamente concrete” în viitorul apropiat pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, potrivit unor diplomați citați de Reuters. Rutte a indicat pe 9 aprilie că NATO ar putea avea un rol dacă cele 32 de state membre ar conveni formarea unei misiuni.
Mai multe țări europene au spus că ar fi dispuse să ajute în strâmtoare, însă doar după un final durabil al ostilităților și un acord cu Iranul care să garanteze că navele lor nu vor fi atacate.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va organiza o conferință cu Marea Britanie și alte state pentru a crea o misiune multinațională care să restabilească navigația, descrisă drept „strict defensivă” și separată de părțile beligerante, urmând să fie desfășurată „de îndată ce situația permite”.
Un oficial european de rang înalt a mai spus că Marea Britanie lucrează la modalități de reducere a primelor de asigurare pentru navele care tranzitează strâmtoarea după oprirea luptelor.
Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Strâmtoarea Hormuz ar trebui redeschisă prin diplomație și că ar fi complicată crearea unei forțe internaționale care să o supravegheze. El a cerut, totodată, ca NATO să își „reseteze” relațiile cu Trump la un summit în Ankara, în iulie.
Recomandate
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran ridică riscul de perturbare a traficului prin strâmtoarea Ormuz , după ce Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, pe fondul unei noi escaladări regionale, potrivit Mediafax . IRGC susține că a lansat atacurile ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larak, informație relatată de Al Jazeera. Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american ar fi provocat morți și răniți în rândul militarilor iranieni și al civililor. De partea cealaltă, Statele Unite spun că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției, pe motiv că ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Iordania anunță interceptarea a opt rachete, dar legătura cu atacul revendicat de Iran rămâne neclară Forțele armate ale Iordaniei au transmis că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania. Tensiuni paralele în Cisiordania: cel puțin șapte răniți În același timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată. Cele mai multe victime ar fi fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile. Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată. Situația este în evoluție, iar informațiile privind amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare. [...]
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Un referendum din 27 septembrie poate limita capacitatea Elveției de a aplica sancțiuni și de a coopera cu NATO , dacă inițiativa pentru „neutralitate strictă” va trece, potrivit Recorder . Aproximativ o mie de persoane s-au adunat sâmbătă la Berna, în fața Palatului Federal, pentru a susține modificarea Constituției astfel încât neutralitatea să se aplice „fără excepție”. Inițiativa, intitulată „Salvarea neutralității elvețiene”, îi reproșează guvernului cooperarea cu NATO și alinierea la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, pe fondul războiului din Ucraina, conform AFP (citată de Recorder). La miting au fost afișate mesaje precum „Nu NATO!”, „Da neutralității elvețiene!” și „Să dăm o șansă păcii”. Ce ar schimba inițiativa, dacă este adoptată Organizația suveranistă Pro Suisse a strâns semnăturile necesare pentru declanșarea votului popular. Propunerea cere garantarea în Constituție a unei neutralități aplicate „fără excepție”, ceea ce ar avea efecte directe asupra politicii externe, inclusiv: ar împiedica aprofundarea relațiilor cu NATO; ar exclude orice alianță militară, cu excepția situației unui atac extern; ar interzice impunerea de sancțiuni, cu excepția celor decise de Organizația Națiunilor Unite. De ce se opun guvernul, parlamentul și majoritatea partidelor Guvernul și parlamentul au respins inițiativa, considerând-o „prea dogmatică” și de natură să reducă marja de manevră a Elveției într-un context de tensiuni geopolitice în creștere. Și majoritatea partidelor mari s-au pronunțat împotrivă, argumentând că propunerea ar slăbi capacitatea țării de a-și adapta politica externă. Singura excepție menționată este Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta populistă), principala forță politică din Elveția, asociată cu inițiativa încă de la lansare. Context: neutralitatea, sub presiune după 2022 și acuzații de influență rusă Elveția este recunoscută drept țară neutră din 1815, iar neutralitatea sa este permanentă și armată. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a relansat însă dezbaterea privind neparticiparea la conflicte externe. În ultimele săptămâni, presa elvețiană și-a exprimat îngrijorarea privind o posibilă influență rusă în spatele campaniei, denumită de unii opozanți „inițiativa Putin”, în condițiile în care mai mulți promotori sunt cunoscuți pentru poziții proruse. Fostul diplomat Jean-Daniel Ruch a cerut, totuși, ca dezbaterea să nu fie „demonizată”, potrivit relatării. [...]
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Algeria pregătește reintroducerea pedepsei cu moartea pentru piromani , după ce președintele Abdelmadjid Tebboune a cerut modificarea Codului penal până la 15 septembrie, pe fondul incendiilor de pădure din estul și nordul țării, potrivit Recorder . Miza este una de reglementare: Algeria respectă un moratoriu privind pedeapsa cu moartea din 1993, însă șeful statului a cerut explicit ca sancțiunea să fie aplicată în cazul celor acuzați că au provocat intenționat incendiile. Într-o reuniune dedicată situației din teren, Tebboune i-a cerut ministrului Justiției să pregătească schimbarea legislativă, care ar urma să fie aprobată de guvern și apoi trimisă „rapid” în Parlament. „Reintroducem pedeapsa cu moartea pentru piromani.” Președintele a mai afirmat că „se va proceda la execuție” după epuizarea căilor de atac, conform unei înregistrări difuzate la televiziune. Calendarul schimbării și contextul deciziei Tebboune a fixat termenul de 15 septembrie pentru modificarea Codului penal. Decizia vine după incendii descrise drept „devastatoare”, care au determinat autoritățile să decreteze trei zile de doliu național și să anuleze festivități culturale și competiții sportive. Conform cifrelor oficiale comunicate până acum, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor din apropierea localităților Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, iar surse locale se tem că bilanțul ar putea fi mai mare. Ministrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a spus că situația este „foarte gravă”, fără a indica un număr. Autoritățile au anunțat și arestarea mai multor suspecți acuzați că ar fi provocat incendiile. Ce urmează: despăgubiri și intervenție în teren Pe lângă componenta penală, președintele a promis despăgubiri integrale, până la 15 septembrie, pentru persoanele care și-au pierdut locuințele și bunurile (inclusiv mobilier, aparate electrocasnice, animale sau pomi fructiferi). În teren, incendiile au fost alimentate de vânt puternic și caniculă, fenomene asociate în material cu episoade mai frecvente de secetă, pe fondul schimbărilor climatice. Protecția Civilă a mobilizat resurse, inclusiv avioane de stingere a incendiilor. [...]
