Știri
Știri din categoria Externe
Sancțiunile UE ar fi costat Rusia până la 1,5 mii de miliarde de dolari, iar Bruxellesul pregătește extinderea listei de persoane și companii vizate, potrivit Digi24. Miza economică este dublă: presiune suplimentară asupra finanțării economiei de război a Rusiei și, în paralel, consolidarea mecanismelor UE de sprijin militar pentru Ucraina.
Uniunea Europeană ia în calcul un nou pachet de sancțiuni care ar urma să includă încă aproximativ 80 de persoane și companii, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, după o reuniune informală a miniștrilor Apărării din UE, desfășurată în Cipru. Informația este relatată de Digi24, care citează Al Jazeera.
Kallas a estimat că sancțiunile deja în vigoare au costat Rusia între 1,2 și 1,5 mii de miliarde de dolari (aprox. 5.520–6.900 mii de miliarde de lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). În același context, ea a susținut că „prețul «operațiunii» lui Putin crește în fiecare zi” și că UE urmărește să erodeze baza economică a efortului de război.
„Putin pierde bani, oameni și avânt.”
„Cărămidă cu cărămidă, dărâmăm temeliile economiei de război a Rusiei.”
Potrivit declarațiilor citate, pe lista noului pachet ar urma să intre entități și persoane asociate cu:
În cadrul reuniunii s-a discutat și viitorul unui fond de 6,6 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari, aprox. 35 miliarde de lei) destinat rambursării statelor pentru armele furnizate Ucrainei. Digi24 notează că Ungaria a informat celelalte state membre că renunță la opoziția de lungă durată față de acest fond, după schimbarea de premier din aprilie, când Peter Magyar l-a înlocuit pe Viktor Orban.
Kaja Kallas a propus ca banii să fie folosiți nu doar pentru decontarea livrărilor anterioare, ci și pentru achiziții comune de armament și pentru asistență militară la nivelul UE.
În paralel cu pregătirea noului pachet, UE încearcă să crească presiunea asupra Moscovei, în condițiile în care Statele Unite și-au relaxat poziția, mai arată articolul. În martie, blocul comunitar a prelungit sancțiunile care vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități, incluzând restricții de călătorie și înghețarea activelor.
Recomandate
Kremlinul respinge rolul UE de mediator în Ucraina , susținând că blocul comunitar ar fi mai degrabă interesat de continuarea conflictului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , are relevanță directă pentru arhitectura de negociere: Moscova indică explicit că nu acceptă o mediere europeană care ar veni la pachet cu condiții impuse Rusiei. Peskov a spus că Uniunea Europeană „este departe de a fi pregătită” să joace rolul de mediator într-un proces de pace între Ucraina și Rusia, argumentând că UE ar fi „concentrată mai mult pe continuarea războiului”. În același timp, oficialul rus a calificat drept „ilogică și greșită” orice inițiativă de mediere care pornește de la impunerea unor condiții Moscovei. „În primul rând, iniţierea eforturilor de mediere prin impunerea unor condiţii Rusiei este ilogică şi greşită. Şi, desigur, aceasta este inacceptabil pentru noi.” Negocierile mediate de SUA: „suspendate”, dar contactele continuă Declarațiile vin pe fondul blocării negocierilor de pace ruso-ucrainene mediate de SUA. Peskov a afirmat că, în prezent, nu există planuri pentru o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, potrivit Kremlinului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner continuă să mențină contacte atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, chiar dacă „procesul de mediere asupra Ucrainei este în prezent suspendat”. Peskov a mai spus că nu există încă o dată exactă pentru o vizită a negociatorilor americani în Rusia, dar că Moscova i-ar primi „în orice moment”. Context: ultima rundă, fără progrese; miza teritorială rămâne blocajul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „pozitivă” cu Witkoff și Kushner și a vorbit despre disponibilitatea lor de a contribui la o soluționare „în următoarele săptămâni”. Totuși, Peskov a susținut că Kremlinul nu a primit informații despre această discuție. Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese, cu excepția unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre modalități de verificare a unei încetări a focului, „odată ce se va ajunge la un acord de pace” — perspectivă descrisă ca îndepărtată. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost „foarte tensionate”, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, în special cea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas. Textul precizează că ar fi vorba despre un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat încă sub controlul armatei ucrainene și despre partea rămasă sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost revendicată de Rusia. [...]
China avertizează că măsura UE de a opri petroliere cu petrol rusesc riscă să extindă tensiunile în transportul maritim , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că Uniunea ar urma să permită navelor sale de război din Mediterană să inspecteze și să rețină tancuri petroliere care transportă țiței rusesc, invocând motive de siguranță și obiectivul de a limita capacitățile Rusiei, potrivit Global Times . Reacția Beijingului a venit prin purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, care a declarat că autoritățile chineze „au luat notă” de informațiile respective și a reiterat poziția Chinei împotriva sancțiunilor unilaterale pe care le consideră ilegale. Lin a susținut că Beijingul „s-a opus consecvent sancțiunilor unilaterale ilegale” care „nu au bază în dreptul internațional” și „nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU ”. „Facem apel la toate părțile implicate să rezolve problemele prin dialog și consultări”, a spus Lin Jian, citat de publicație. Din perspectiva impactului, o eventuală practică de inspecție și reținere a petrolierelelor în Mediterană ar putea introduce riscuri operaționale suplimentare pentru transportul de energie (întârzieri, incertitudine contractuală și costuri mai mari de conformare), însă articolul nu oferă detalii despre calendar, proceduri sau criterii concrete de aplicare ale măsurii menționate de oficialul UE. [...]
UE își extinde aplicarea sancțiunilor pe mare, autorizând reținerea petrolierelor suspectate că transportă petrol rusesc în Mediterană , o schimbare cu impact direct asupra rutelor maritime și a riscurilor operaționale pentru transportatori, potrivit Economedia . Măsura a fost anunțată de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , la o reuniune a miniștrilor apărării din UE. Reținerile sunt autorizate în cadrul Operațiunii IRINI, misiunea navală a Uniunii în Mediterană. „Operațiunea noastră IRINI a modificat regulile de angajament și va începe acum să rețină nave. Ideea este de a utiliza cele mai bune practici din diferite țări din Europa.” Ce se schimbă operațional: de la inspecții la rețineri Operațiunea IRINI a fost lansată în 2020 pentru a inspecta nave comerciale, cu obiectivul de a preveni transporturile ilegale de arme către Libia. Acum, prin modificarea „regulilor de angajament” (setul de reguli care stabilesc când și cum pot interveni forțele), misiunea capătă un instrument mai intruziv: reținerea navelor suspecte. În teren, intervențiile sunt derulate de nave militare ale statelor membre, „în special” ale Marinei Franceze, cu sprijinul serviciilor de informații din Marea Britanie. Potrivit informațiilor din articol, sunt folosite trupe de elită parașutate din elicoptere pentru a prelua controlul asupra navelor suspectate. Cine este vizat și ce exemple există deja Ținta sunt petroliere aflate pe liste de sancțiuni ale UE, SUA sau Marii Britanii, care, conform sursei, folosesc frecvent pavilioane false (de exemplu Comore sau Mozambic) și structuri de proprietate opace pentru a transporta țiței rusesc. Sunt menționate două cazuri: MT Grinch , petrolier sancționat la nivel internațional, interceptat în vestul Mediteranei (între Spania și Maroc) și redirecționat de forțele navale franceze pentru investigații detaliate; Deyna , suspectat că a utilizat un pavilion fals în timp ce naviga din portul rusesc Murmansk, reținut în mod similar în Mediterană. Context: sancțiuni mai dure și argumentul riscului de mediu În primăvară, petroliere asociate cu companii occidentale au început să își reducă activitatea pe piața rusească de transport maritim de produse petroliere, după adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE . Acesta a inclus, potrivit articolului, o „bază” pentru o interdicție privind furnizarea serviciilor de transport maritim pentru produse petroliere rusești, care ar urma să fie implementată în coordonare cu G7. Pe lângă componenta de sancțiuni, articolul indică și un motiv de siguranță: multe nave din „flota din umbră” ar fi vechi, prost întreținute și ar naviga fără asigurări valide, ceea ce crește riscul unor incidente. Este menționat cazul petrolierului rusesc Arctic Metagaz, rămas în derivă în Mediterană după explozii, episod care ar fi amplificat îngrijorările privind o posibilă catastrofă de mediu în apropierea Europei. Reacția Rusiei și posibile efecte Moscova a descris acțiunile drept „acte de piraterie” și o încălcare a dreptului internațional privind libertatea de navigație. Ca răspuns, Rusia ar fi început să își escorteze ocazional navele comerciale și petrolierele cu nave de război și submarine în apele europene, pentru a descuraja confiscările. Pentru piața de transport maritim, autorizarea reținerilor ridică miza: crește riscul de întreruperi pe rute, de întârzieri și de costuri suplimentare pentru operatorii care ajung sub suspiciune sau care operează în zone unde se intensifică verificările. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Comisia Europeană propune extinderea sancțiunilor care lovesc direct logistica energetică și sistemul bancar al Rusiei , printr-un nou pachet ce adaugă zeci de nave din „ flota fantomă ” și încă 31 de bănci pe lista măsurilor restrictive, potrivit G4Media . Propunerile prezentate de Ursula von der Leyen trebuie validate de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Pachetul – al 21-lea de la începutul războiului – vizează sectoare considerate esențiale: energia, serviciile financiare, comerțul și pescuitul, conform AFP și Reuters, citate de Agerpres. Miza economică: transportul „din umbră” și finanțarea prin bănci Una dintre cele mai concrete măsuri anunțate este extinderea listei de nave sancționate, folosite pentru a ocoli restricțiile comerciale internaționale. Noul pachet adaugă 30 de nave care sprijină așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, peste cele 632 de vase deja supuse sancțiunilor UE. Pe componenta financiară, Comisia Europeană propune sancționarea a încă 31 de bănci comerciale ruse, într-o continuare a strategiei de limitare a accesului la servicii și canale de plată care pot susține economia de război. Extinderea listei de produse: metale și aliaje cu utilizare militară Potrivit șefei executivului UE, pachetul ar urma să includă și măsuri care vizează „mai multe metale și aliaje” folosite în sectorul apărării și în cel aerospațial, ceea ce poate afecta lanțurile de aprovizionare pentru industrii cu utilizare duală (civilă și militară). Interdicție de intrare în UE pentru militarii ruși, în premieră Von der Leyen a anunțat și o propunere prezentată drept o premieră: interzicerea intrării în Uniunea Europeană pentru „orice persoană care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului din Ucraina. „Propunem pentru prima dată interzicerea intrării în Uniunea Europeană pentru orice persoană care a servit în forţele armate ruse de la începerea războiului” din Ucraina. Context și ce urmează În material se arată că sancțiunile vin pe fondul slăbirii economiei Rusiei, afectată de efortul de război și de sancțiunile anterioare, însă pachetul nu se aplică automat: pentru a intra în vigoare, trebuie adoptat de Consiliul UE. În prezent, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică unui număr de peste 2.600 de persoane și entități, mai notează sursa. [...]
Statele Unite cer oprirea războiului „acum”, pe fondul escaladării atacurilor rusești și al presiunii umanitare , potrivit Știrile Pro TV , care relatează despre mesajul transmis în Consiliul de Securitate al ONU de ambasadorul american la ONU, Dan Negrea, diplomat de origine română. În intervenția sa, Negrea a susținut că invazia Rusiei în Ucraina „s-a transformat într-un eșec strategic” și că Moscova nu și-a atins obiectivele „în ciuda a peste patru ani de război”. El a descris conflictul drept un „regres costisitor” pentru Kremlin și a avertizat că escaladarea nu ar schimba situația de pe câmpul de luptă, ci ar agrava consecințele. „Invazia Rusiei în Ucraina a fost un dezastru strategic. Moscova nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Escaladarea nu va schimba acest lucru și riscă doar să agraveze dezastrul. Acest război trebuie să se încheie acum. Ajunge.” Presiune diplomatică asupra susținătorilor Rusiei Diplomatul american a cerut statelor să înceteze sprijinul pentru efortul militar al Rusiei, insistând că „nu există o soluție militară” la conflict. În acest context, el a menționat explicit Iranul și Cuba: Teheranul, acuzat că furnizează drone folosite de forțele ruse în Ucraina, și Havana, criticată pentru că ar fi permis cetățenilor cubanezi să participe la război de partea Rusiei. Negrea a reiterat, totodată, poziția Washingtonului că o soluție negociată rămâne singura cale realistă de încheiere a conflictului și a spus că SUA sunt pregătite să faciliteze un „sfârșit durabil” al războiului. Contextul reuniunii: atacuri intensificate și bilanț civil în creștere Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate a fost convocată la cererea Ucrainei, după un nou val de atacuri rusești cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene, pe fondul avertismentelor ONU privind creșterea numărului de victime civile. Indrika Ratwatte, șeful interimar al ONU pentru acțiuni umanitare, a declarat că între 5 și 8 iunie cel puțin 30 de civili au fost uciși și peste 200 răniți. Acesta a mai spus că aproximativ 10,8 milioane de oameni din Ucraina au nevoie de asistență umanitară, în timp ce „mai puțin de jumătate” din finanțarea necesară operațiunilor de ajutor a fost asigurată. „Nu permiteți ca acest nivel de vătămare și suferință civilă să devină noua normalitate.” Poziții în Consiliu: apeluri la încetarea focului, respingere din partea Rusiei Mai multe state au condamnat ultimele atacuri și au susținut apelurile la încetarea focului. Reprezentanți ai Danemarcei, Germaniei și Finlandei au arătat că Ucraina și-a exprimat disponibilitatea pentru o încetare imediată a ostilităților, în timp ce Moscova ar fi arătat „puțină dorință” de a se angaja în eforturi de pace. Ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a descris atacurile recente drept unele dintre cele mai severe de la începutul războiului și l-a criticat pe Vladimir Putin pentru respingerea propunerii președintelui Volodimir Zelenski privind discuții directe între cei doi lideri. În replică, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile și a susținut că atacurile ar viza exclusiv ținte militare, iar victimele civile ar fi rezultatul apărării aeriene ucrainene; el a numit, de asemenea, o eventuală întâlnire Zelenski–Putin „o provocare”. Cine este Dan Negrea Dan Negrea este ambasadorul Statelor Unite la ONU din octombrie 2025. Potrivit informațiilor citate în material, el a fugit din România comunistă la 24 de ani, a obținut azil politic în SUA și a urmat o carieră universitară și diplomatică. [...]
