Știri
Știri din categoria Politică

Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin, potrivit news.ro.
Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”.
În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri:
Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană:
În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”.
Recomandate

Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]

Două drone rusești au fost doborâte în România în mai puțin de 24 de ore, iar episodul ridică miza de securitate și presiunea pe capacitatea de decizie a statului într-un context de instabilitate politică internă, potrivit unei analize din Adevărul . Evenimentele vin la scurt timp după incidentul de la Galați , unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, rănind două persoane. Potrivit sursei, episodul a declanșat un scandal diplomatic între România și Rusia, care s-a încheiat cu închiderea consulatului rus de la Constanța . Ce s-a întâmplat și ce indică datele operaționale Analiza notează că a doua dronă a venit din spațiul Mării Negre și a fost doborâtă pe teritoriul României. Protecția spațiului aerian românesc este asigurată de NATO, iar interceptarea ultimelor două drone s-a făcut „la comanda NATO”, deși doborârea a fost realizată de un pilot român pe F-16, același în ambele cazuri. Sunt oferite și detalii despre traseu și timp: în primul caz, drona intrată pe lângă Sulina ar fi zburat 83 de minute în spațiul românesc, parcurgând 200 km; în al doilea caz, ar fi fost vorba de câteva minute și aproximativ 9 km. De ce ar conta România în scenariul unei „provocări” către NATO Textul susține că războiul Rusia–Ucraina a intrat într-o fază care afectează puternic Rusia, invocând atacuri ucrainene asupra industriei petrochimice rusești și consecințe asupra disponibilității de benzină și motorină, inclusiv pentru nevoi militare. În acest context, autorul avansează ipoteza că Moscova ar putea urmări o escaladare „minoră” cu NATO, suficientă pentru mesaj intern, dar sub pragul unei reacții majore. În această logică, România ar fi vulnerabilă prin prisma climatului politic intern: lipsa unui „guvern cu puteri depline”, existența unor forțe politice descrise ca anti-europene și anti-ucrainene și riscul unei majorități instabile. Sunt menționate explicit AUR, liderul său George Simion (cu interdicție de intrare în Ucraina și Republica Moldova) și Diana Șoșoacă (SOS), caracterizată în text ca fiind „pe față pro Moscova și pro Putin”. Totodată, analiza afirmă că, deși președintele Nicușor Dan este „ferm pro occidental și pro NATO”, nu este clară influența Rusiei în eșaloanele inferioare din politică, Armată și Justiție. Ce urmează: riscul de repetare și limitele răspunsului aliat Dacă se confirmă că România este „luată la țintă” pentru astfel de atacuri-test, analiza consideră posibilă o succesiune rapidă de noi provocări, amintind un episod din Polonia cu un „roi” de drone, din care ar fi fost doborâte doar patru. După incidentul de la Galați, sursa nu exclude consecințe mai grave, inclusiv pierderi de vieți omenești și distrugeri de clădiri sau echipamente militare. În același timp, este subliniată ideea că NATO ar fi constrâns de reacții „proporționale” și rămâne neclar dacă incidentele din Polonia, Țările Baltice și România pot declanșa o reacție „devastatoare” împotriva Rusiei, așa cum ar fi avertizat Mark Rutte, secretarul general al NATO. În concluzie, miza imediată pentru România, în lectura autorului, este ca relația operațională cu NATO să rămână „serioasă și eficientă” și ca instabilitatea politică internă să nu afecteze capacitatea de răspuns în cazul unei escaladări. [...]

AUR cere o soluție mai ieftină pentru neutralizarea dronelor care intră în spațiul aerian al României , după ce armata a doborât trei drone în 48 de ore, invocând presiunea asupra bugetului, potrivit Antena 3 . Liderul se nato rilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că România trebuie să găsească urgent o variantă „mai eficientă și mai ieftină” de a neutraliza dronele, astfel încât costurile să rămână „rezonabile” și „suportabile” pentru buget. Declarațiile vin în contextul în care, conform articolului, România a doborât a treia dronă în două zile. „Probabil că ar trebui doborâte cu arme mai eficiente și mai ieftine. Mi se pare că războiul în Marea Neagră va escalada, tocmai de aceea România trebuie să găsească urgent o soluție de doborâre a dronelor la un cost rezonabil, suportabil pentru un buget «găurit» ca al nostru. În sensul acesta, timpul devine un factor esențial pentru noi!” Linia AUR: doborâre obligatorie, dar cu costuri controlate Peiu a afirmat că „orice dronă” care pătrunde neautorizat în spațiul aerian național trebuie doborâtă, „indiferent de statul de unde a fost lansată”. În același timp, el a insistat pe componenta de cost, sugerând că actualul mod de intervenție ar putea fi prea scump raportat la resursele bugetare. Componenta diplomatică: „protest ferm” și posibile măsuri mai puternice Pe lângă discuția despre cheltuieli, liderul AUR a susținut că România ar trebui să protesteze „ferm” față de Rusia de fiecare dată când astfel de drone intră în spațiul aerian românesc și a menționat posibilitatea unor „acțiuni diplomatice, mai puternice”, fără a detalia ce ar presupune acestea. „Față de Rusia trebuie protestat ferm, de fiecare dată când drone rusești intră în spațiul nostru aerian. Poate și alte acțiuni diplomatice, mai puternice. Nu cunosc bine procedurile, dar, în orice caz, orice dronă trebuie doborâtă, indiferent de statul de unde a fost lansată. Și abia apoi trebuie protestat ferm față de statul căruia îi aparține drona.” Contextul incidentelor: ce se știe despre drone Conform informațiilor citate în articol, în cazul primei drone doborâte vineri, Parchetul General a confirmat că era o dronă de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Pentru drona de duminică, NATO a precizat că ar fi „de origine rusă”. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre costurile efective ale intervențiilor sau despre tipul mijloacelor folosite de România în aceste doborâri. [...]

Ironiile la adresa lui Călin Georgescu au fost folosite ca pretext pentru o critică politică mai amplă privind reacția suveraniștilor la încălcarea spațiului aerian al României , după ce Armata Română a doborât trei drone în trei zile consecutive, potrivit Adevărul . Duminică, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a participat la un târg organizat la Călugăreni (județul Giurgiu), unde un trecător l-a abordat ironic, cerându-i să spună ceva „în limba aia bătrână”. Georgescu a răspuns: „Știți ce înseamnă asta? Dacă nu știți ce înseamnă, nu vă zic”. Momentul trimite la o declarație mai veche a lui Georgescu, în care susținea că „Apocalipsa” ar însemna, „în limba bătrână”, „apucă lipsa”. Replica lui Eugen Tomac : suveranismul, pus în contrast cu incidentele cu drone Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a legat episodul de la Călugăreni de lipsa de reacție a politicienilor suveraniști după încălcările repetate ale spațiului aerian. „Pentru că nu există cuvântul dronă în «limba bătrână», apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit. În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă. Păstrează o tăcere complice în fața provocărilor reale și își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, a scris Tomac pe Facebook. Afirmația vine în contextul în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în trei zile consecutive, conform aceleiași surse. Mesajul lui Georgescu către micii producători și contextul boicotului În aceeași zi, Georgescu anunțase că merge la Călugăreni pentru a le strânge mâna „celor care ne hrănesc”, transmițând un mesaj despre sprijinirea micilor producători prin taxe mici sau inexistente, subvenții plătite la timp, piețe țărănești, apă și energie accesibile, precum și depozite și centre de procesare în fiecare județ. Adevărul amintește și un episod din februarie anul trecut, când Georgescu le-a cerut susținătorilor să boicoteze hipermarketurile pentru o zi și să cumpere doar de la producători locali, însă activitatea magazinelor s-a desfășurat normal. Ulterior, fostul candidat a fost acuzat că ar fi regizat un moment în care a mers la piață pentru a cumpăra produse românești. [...]

Mesajul MAE după incidentul cu drona indică o întărire a posturii de apărare pe flancul estic. Într-un interviu pentru Fox News, ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a spus că „granițele și suveranitatea” României „nu sunt negociabile” și a legat răspunsul de monitorizarea frontierelor de către armată și poliția aeriană NATO, potrivit Mediafax . Țoiu a afirmat că armata română și componenta de poliție aeriană a NATO vor continua să supravegheze frontiera terestră, Dunărea și Marea Neagră, invocând faptul că sunt identificate „frecvent riscuri”, în contextul incidentului în care o dronă a ajuns pe teritoriul României , după doborârea primei drone în județul Buzău. Ce spun autoritățile despre drona găsită pe teritoriul României Șefa diplomației a precizat că verificările sunt în desfășurare, iar zona de impact și resturile sunt analizate. Potrivit declarațiilor sale, modelul dronei ar fi „în concordanță” cu zboruri anterioare confirmate ale dronelor rusești, pe fondul atacurilor „ilegale” asupra infrastructurii civile ucrainene în apropierea graniței cu România. Legătura cu NATO și investițiile în apărare În același interviu, Țoiu a subliniat rolul NATO în consolidarea securității pe flancul estic și a spus că alianța „funcționează”, adăugând că ar urma o întărire prin decizii privind apărarea aeriană și alocările bugetare luate după summiturile de la Haga și Ankara. Ministra a încheiat susținând că investițiile în apărare sunt o condiție pentru menținerea păcii în regiune și că România va continua să investească în protejarea teritoriului național și al aliaților. [...]

Declarațiile lui George Simion despre „întâlniri informale” cu președintele Nicușor Dan ridică o problemă de transparență în negocierile pentru formarea guvernului , în condițiile în care liderul AUR spune că nu va face public subiectul discuțiilor, potrivit Euronews . Simion a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Gândul , unde a susținut că, în perioada discuțiilor despre formarea guvernului, a avut atât consultări „formale”, cât și „informale” la Palatul Cotroceni și că a vorbit inclusiv cu șeful statului. Ce spune Simion despre discuțiile cu Nicușor Dan Întrebat ce a discutat cu președintele, liderul AUR a refuzat să ofere detalii publice. El a afirmat că a comunicat conținutul acestor discuții unor persoane pe care le consideră „relevante”, menționându-i pe Călin Georgescu, Dan Dungaciu și Petrișor Peiu, precum și „colegilor” săi. În același interviu, Simion a indicat că a discutat „cu toată lumea”, enumerându-i pe Nicușor Dan, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan. Miza: consultări „informale” fără conținut public Din relatarea prezentată, elementul central rămâne faptul că liderul unui partid parlamentar afirmă că a participat la discuții informale în contextul formării guvernului, dar exclude explicit publicarea conținutului lor. În lipsa detaliilor, nu pot fi evaluate temele, solicitările sau eventualele condiționări discutate în acea perioadă. Acuzații privind încercări de „rupere” a AUR și negarea unei oferte de guvernare Simion îi acuză pe Adrian Veștea și Eugen Tomac că ar fi încercat să „spargă” partidul, susținând că un deputat AUR, „domnul Murad”, ar fi fost convocat la Vila Lac după „desemnarea intempestivă” a lui Adrian Veștea, pentru o discuție despre cum ar putea vota o parte dintre parlamentarii AUR. Pe fond, Simion afirmă că AUR nu a primit o ofertă concretă de a intra la guvernare: „Nu.” [...]