Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite cer oprirea războiului „acum”, pe fondul escaladării atacurilor rusești și al presiunii umanitare, potrivit Știrile Pro TV, care relatează despre mesajul transmis în Consiliul de Securitate al ONU de ambasadorul american la ONU, Dan Negrea, diplomat de origine română.
În intervenția sa, Negrea a susținut că invazia Rusiei în Ucraina „s-a transformat într-un eșec strategic” și că Moscova nu și-a atins obiectivele „în ciuda a peste patru ani de război”. El a descris conflictul drept un „regres costisitor” pentru Kremlin și a avertizat că escaladarea nu ar schimba situația de pe câmpul de luptă, ci ar agrava consecințele.
„Invazia Rusiei în Ucraina a fost un dezastru strategic. Moscova nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Escaladarea nu va schimba acest lucru și riscă doar să agraveze dezastrul. Acest război trebuie să se încheie acum. Ajunge.”
Diplomatul american a cerut statelor să înceteze sprijinul pentru efortul militar al Rusiei, insistând că „nu există o soluție militară” la conflict. În acest context, el a menționat explicit Iranul și Cuba: Teheranul, acuzat că furnizează drone folosite de forțele ruse în Ucraina, și Havana, criticată pentru că ar fi permis cetățenilor cubanezi să participe la război de partea Rusiei.
Negrea a reiterat, totodată, poziția Washingtonului că o soluție negociată rămâne singura cale realistă de încheiere a conflictului și a spus că SUA sunt pregătite să faciliteze un „sfârșit durabil” al războiului.
Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate a fost convocată la cererea Ucrainei, după un nou val de atacuri rusești cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene, pe fondul avertismentelor ONU privind creșterea numărului de victime civile.
Indrika Ratwatte, șeful interimar al ONU pentru acțiuni umanitare, a declarat că între 5 și 8 iunie cel puțin 30 de civili au fost uciși și peste 200 răniți. Acesta a mai spus că aproximativ 10,8 milioane de oameni din Ucraina au nevoie de asistență umanitară, în timp ce „mai puțin de jumătate” din finanțarea necesară operațiunilor de ajutor a fost asigurată.
„Nu permiteți ca acest nivel de vătămare și suferință civilă să devină noua normalitate.”
Mai multe state au condamnat ultimele atacuri și au susținut apelurile la încetarea focului. Reprezentanți ai Danemarcei, Germaniei și Finlandei au arătat că Ucraina și-a exprimat disponibilitatea pentru o încetare imediată a ostilităților, în timp ce Moscova ar fi arătat „puțină dorință” de a se angaja în eforturi de pace.
Ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a descris atacurile recente drept unele dintre cele mai severe de la începutul războiului și l-a criticat pe Vladimir Putin pentru respingerea propunerii președintelui Volodimir Zelenski privind discuții directe între cei doi lideri. În replică, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile și a susținut că atacurile ar viza exclusiv ținte militare, iar victimele civile ar fi rezultatul apărării aeriene ucrainene; el a numit, de asemenea, o eventuală întâlnire Zelenski–Putin „o provocare”.
Dan Negrea este ambasadorul Statelor Unite la ONU din octombrie 2025. Potrivit informațiilor citate în material, el a fugit din România comunistă la 24 de ani, a obținut azil politic în SUA și a urmat o carieră universitară și diplomatică.
Recomandate
Kremlinul respinge rolul UE de mediator în Ucraina , susținând că blocul comunitar ar fi mai degrabă interesat de continuarea conflictului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , are relevanță directă pentru arhitectura de negociere: Moscova indică explicit că nu acceptă o mediere europeană care ar veni la pachet cu condiții impuse Rusiei. Peskov a spus că Uniunea Europeană „este departe de a fi pregătită” să joace rolul de mediator într-un proces de pace între Ucraina și Rusia, argumentând că UE ar fi „concentrată mai mult pe continuarea războiului”. În același timp, oficialul rus a calificat drept „ilogică și greșită” orice inițiativă de mediere care pornește de la impunerea unor condiții Moscovei. „În primul rând, iniţierea eforturilor de mediere prin impunerea unor condiţii Rusiei este ilogică şi greşită. Şi, desigur, aceasta este inacceptabil pentru noi.” Negocierile mediate de SUA: „suspendate”, dar contactele continuă Declarațiile vin pe fondul blocării negocierilor de pace ruso-ucrainene mediate de SUA. Peskov a afirmat că, în prezent, nu există planuri pentru o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, potrivit Kremlinului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner continuă să mențină contacte atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, chiar dacă „procesul de mediere asupra Ucrainei este în prezent suspendat”. Peskov a mai spus că nu există încă o dată exactă pentru o vizită a negociatorilor americani în Rusia, dar că Moscova i-ar primi „în orice moment”. Context: ultima rundă, fără progrese; miza teritorială rămâne blocajul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „pozitivă” cu Witkoff și Kushner și a vorbit despre disponibilitatea lor de a contribui la o soluționare „în următoarele săptămâni”. Totuși, Peskov a susținut că Kremlinul nu a primit informații despre această discuție. Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese, cu excepția unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre modalități de verificare a unei încetări a focului, „odată ce se va ajunge la un acord de pace” — perspectivă descrisă ca îndepărtată. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost „foarte tensionate”, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, în special cea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas. Textul precizează că ar fi vorba despre un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat încă sub controlul armatei ucrainene și despre partea rămasă sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost revendicată de Rusia. [...]
Sancțiunile UE ar fi costat Rusia până la 1,5 mii de miliarde de dolari , iar Bruxellesul pregătește extinderea listei de persoane și companii vizate, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: presiune suplimentară asupra finanțării economiei de război a Rusiei și, în paralel, consolidarea mecanismelor UE de sprijin militar pentru Ucraina. Uniunea Europeană ia în calcul un nou pachet de sancțiuni care ar urma să includă încă aproximativ 80 de persoane și companii, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , după o reuniune informală a miniștrilor Apărării din UE, desfășurată în Cipru. Informația este relatată de Digi24, care citează Al Jazeera . Kallas a estimat că sancțiunile deja în vigoare au costat Rusia între 1,2 și 1,5 mii de miliarde de dolari (aprox. 5.520–6.900 mii de miliarde de lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). În același context, ea a susținut că „prețul «operațiunii» lui Putin crește în fiecare zi” și că UE urmărește să erodeze baza economică a efortului de război. „Putin pierde bani, oameni și avânt.” „Cărămidă cu cărămidă, dărâmăm temeliile economiei de război a Rusiei.” Cine ar urma să fie vizat Potrivit declarațiilor citate, pe lista noului pachet ar urma să intre entități și persoane asociate cu: complexul militar-industrial al Rusiei; încălcări ale drepturilor omului; propagandă. Fondul de 6,6 miliarde de euro pentru arme: schimbare de poziție la Budapesta În cadrul reuniunii s-a discutat și viitorul unui fond de 6,6 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari, aprox. 35 miliarde de lei) destinat rambursării statelor pentru armele furnizate Ucrainei. Digi24 notează că Ungaria a informat celelalte state membre că renunță la opoziția de lungă durată față de acest fond, după schimbarea de premier din aprilie, când Peter Magyar l-a înlocuit pe Viktor Orban. Kaja Kallas a propus ca banii să fie folosiți nu doar pentru decontarea livrărilor anterioare, ci și pentru achiziții comune de armament și pentru asistență militară la nivelul UE. Context: UE caută să mențină presiunea, pe fondul unei poziții mai relaxate a SUA În paralel cu pregătirea noului pachet, UE încearcă să crească presiunea asupra Moscovei, în condițiile în care Statele Unite și-au relaxat poziția, mai arată articolul. În martie, blocul comunitar a prelungit sancțiunile care vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități, incluzând restricții de călătorie și înghețarea activelor. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze canalul diplomatic cu SUA după ce a discutat la Chișinău cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner , într-un moment în care negocierile mediate de Washington sunt descrise ca fiind blocate, pe fondul concentrării SUA pe conflictul din Iran, potrivit news.ro . Zelenski a transmis, într-o postare pe X, că discuția a fost „foarte pozitivă” și a mulțumit pentru disponibilitatea celor doi de „a lucra cât mai activ posibil în săptămânile următoare” pentru a impulsiona diplomația în vederea încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Contextul întâlnirii este unul de presiune diplomatică în creștere. Zelenski se întorcea la Kiev după discuțiile de la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, care au susținut propunerea unei întâlniri între Zelenski și Vladimir Putin, cu obiectivul obținerii unui armistițiu, și au indicat că Europa ar urma să joace un rol în acest demers. Negocierile SUA–Ucraina, în așteptarea unui „impuls” înainte de G7 Potrivit declarațiilor lui Zelenski, discuția cu Witkoff și Kushner a vizat și perspectivele negocierilor în contextul viitorului summit G7, programat în luna iunie, la Evian (Franța). Liderul ucrainean a afirmat că a prezentat „datele” pe care Ucraina le are privind intențiile Moscovei și a mulțumit Statelor Unite pentru „evaluarea pozitivă” a poziției Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a recunoscut că o parte importantă a atenției internaționale este concentrată asupra Iranului, dar a insistat că „obiectivul nostru comun, pacea în Europa, rămâne pe agenda de lucru”. De ce contează: semnal de relansare a canalului american, într-un moment de blocaj Elementul cu impact imediat este încercarea Kievului de a repune în mișcare formatul de discuții mediat de SUA, după ce, conform relatării, aceste negocieri au fost blocate, iar Washingtonul este „clar concentrat” pe conflictul din Iran. În acest context, mesajul lui Zelenski indică o fereastră de lucru „în următoarele săptămâni”, cu G7 drept reper apropiat pentru coordonare politică. Zelenski a transmis, totodată, mulțumiri Republicii Moldova „pentru ospitalitate”, precizând că discuția cu emisarii americani a avut loc în timpul unei escale la Chișinău. [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Recucerirea a peste 600 km² în 2026 sugerează o schimbare operațională pe front , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone asupra logisticii ruse, potrivit Adevărul . Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , susține că Ucraina a recucerit peste 600 de kilometri pătrați de la începutul anului, iar în luna mai ar fi recuperat cu 100 km² mai mult teritoriu decât a pierdut. Sîrski nu a indicat zonele în care au fost obținute câștigurile, menționând doar că, în anumite sectoare ale frontului, forțele ucrainene „continuă să dețină inițiativa”, conform informațiilor preluate de Adevărul din Daily Mail . Drona, factorul care apasă pe lanțul de aprovizionare al Rusiei O explicație pentru această dinamică este eficiența tot mai mare a campaniilor ucrainene cu drone, potrivit unei analize a Institutului de Studiere a Războiului (ISW) , citată în articol. ISW arată că Ucraina ar fi recucerit pentru a doua lună consecutiv mai mult teritoriu decât a pierdut. Experții citați susțin că atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice din Rusia afectează capacitatea Moscovei de a aproviziona frontul și cresc presiunea asupra Kremlinului. În același timp, articolul notează că unele drone ucrainene au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO din regiunea baltică, incidente pe care Kievul le pune pe seama sistemelor rusești de război electronic. Efecte diplomatice: Europa își revendică un rol mai mare Pe fundalul evoluțiilor de pe front, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, împreună cu Ucraina, au emis o declarație comună cu cinci condiții pentru o eventuală soluție între Kiev și Moscova, potrivit articolului. Documentul se aliniază îndeaproape cu o scrisoare deschisă trimisă anterior de președintele Volodîmîr Zelenski către Vladimir Putin, menționată de Adevărul în materialul său (link în articol). Declarația „salută” progresele recente ale Ucrainei și „utilizarea revoluționară a tehnologiei dronelor”, inclusiv capacitatea de a lovi, pe rază medie, logistica rusă din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Independent . În paralel, deși negocierile de pace mediate de Statele Unite continuă de luni de zile, Vladimir Putin a respins apelurile la armistițiu și propunerea de dialog direct lansată de Zelenski, mai notează articolul. Kievul încearcă să crească ponderea Europei în procesul diplomatic, iar propunerea Kremlinului ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie mediator a fost respinsă de Ucraina și de oficiali europeni, din cauza relațiilor sale apropiate cu Rusia. [...]
