Apărare10 iun. 2026
România cere NATO capabilități suplimentare de apărare antidronă - Consiliul Nord Atlantic se reunește pe 10 iunie, după incidentele din Galați și Portul Constanța
România cere NATO soluții antidronă și echipamente suplimentare pentru Marea Neagră , după o serie de incidente care au expus vulnerabilități de securitate la granița estică a Alianței, potrivit Libertatea . Consiliul Nord-Atlantic urmează să se reunească miercuri, 10 iunie, la nivel de ambasadori, la Bruxelles, într-o sesiune dedicată securității României în regiune. Reuniunea are loc în contextul pătrunderii unor drone străine pe teritoriul și în apele României, inclusiv după prăbușirea și explodarea unei drone aeriene rusești pe 29 mai, pe acoperișul unui bloc din Galați (incident soldat cu doi răniți), și după intrarea a patru drone maritime ucrainene în apele teritoriale românești, în județul Constanța, pe 5 iunie. Una dintre drone a ajuns într-o dană din Portul Constanța și s-a autodetonat la aproximativ patru ore, în apropierea unor depozite de petrol și îngrășăminte chimice, potrivit relatării. Ce solicită România și de ce contează operațional La întâlnirea de la NATO, România va cere aliaților „mai multe capabilități de apărare”, inclusiv dezvoltarea unor „soluții antidronă”, pe fondul degradării situației de securitate la Marea Neagră, conform unei surse apropiate discuțiilor citate de publicație. În practică, miza este una operațională: alte state aliate care s-au confruntat cu incursiuni ilegale ale unor drone au recurs la avioane pentru doborârea acestora. În articol sunt date ca exemple: Polonia, care a doborât drone cu ajutorul unor avioane aliate F-35, în septembrie 2025; Estonia, unde au fost folosite avioane NATO, inclusiv aeronave F-16 ale României. În paralel, președintele Nicușor Dan a indicat că România așteaptă de la NATO o „suplimentare de echipamente” și că, pe plan intern, instituțiile cu atribuții vor suplimenta pe timpul verii echipajele pentru misiuni de cercetare și recunoaștere în zona de coastă. Consultări în NATO, fără invocarea unui articol din Tratat Reuniunea de miercuri are loc la cererea României, însă articolul notează că Bucureștiul nu a invocat un articol din Tratatul NATO pentru această întâlnire. În text sunt reamintite prevederile articolelor 3 (dezvoltarea capacității de apărare), 4 (consultări când o parte se consideră amenințată) și 5 (apărare colectivă în cazul unui atac armat). Coordonarea la Marea Neagră și problema „comandamentului unic” Un alt punct ridicat în material ține de organizarea internă. Fostul locțiitor al Forțelor Navale, contraamiralul de flotilă (r) Constantin Ciorobea, susține într-un interviu că există dotări pentru apărarea litoralului, inclusiv împotriva dronelor, dar că sunt necesare modificări legislative și o coordonare unificată între instituțiile care acționează în zonă. În opinia sa, dificultatea majoră este lipsa unui „comandament unic” pe timp de pace, în condițiile în care în zona maritimă operează entități din ministere diferite (Apărare, Garda de Coastă/Poliția de Frontieră), cu lanțuri ierarhice separate. Hub-uri de securitate maritimă: calendar și finanțare Președintele a vorbit și despre două inițiative de centre („hub-uri”) de securitate maritimă la Marea Neagră: un centru NATO cu participarea Turciei, Bulgariei și României, cu prezență rotațională, care ar urma să funcționeze rotațional în România, la Constanța, în 2028; un centru de securitate maritimă propus de Uniunea Europeană, pentru care România vizează finanțare din Cadrul Financiar Multianual și pentru care sunt negocieri cu Bulgaria privind cadrul juridic. Articolul consemnează și o critică a directoarei Centrului GlobalFocus, Oana Popescu Zamfir, la adresa declarațiilor președintelui despre aceste hub-uri, în ideea că ele nu sunt încă operaționale și nu produc efecte imediate de protecție sau informare. [...]
