Tag: romania
Știri despre „romania”
Liderii lumii răspund rezervat la invitația lui Trump - Semnal de prudență înaintea negocierilor multilaterale
Doar Ungaria a acceptat fără echivoc Consiliul pentru Pace propus de Trump , în timp ce majoritatea capitalelor au răspuns prudent, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters via Agerpres. Inițiativa , transmisă prin scrisori către aproximativ 60 de țări, a generat reacții rezervate și îngrijorări legate de posibile efecte asupra rolului ONU în gestionarea crizelor internaționale. Reacțiile liderilor: sprijin explicit limitat, restul rămân la „da, dar” Singurul sprijin exprimat fără echivoc a venit din partea Ungariei, unde premierul Viktor Orbán este considerat un aliat apropiat al lui Donald Trump. Din perspectiva poziționării publice, aceasta rămâne, cel puțin deocamdată, singura acceptare clară menționată. Canada a transmis un mesaj mai nuanțat. Prim-ministrul Mark Carney a spus că este de acord „în principiu”, însă a indicat că „detaliile sunt încă în lucru”, ceea ce plasează Ottawa într-o zonă de sprijin condiționat, fără angajament final. „Guvernele din întreaga lume au reacţionat prudent duminică faţă de invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a se alătura iniţiativei sale numite Consiliul pentru Pace.” Implicații pentru ONU și arhitectura multilaterală Alte guverne au evitat declarații ferme, iar oficiali și diplomați, vorbind în general sub protecția anonimatului, și-au exprimat îngrijorarea că noua structură ar putea afecta activitatea Organizației Națiunilor Unite . Din perspectivă geopolitică, această temere indică o posibilă competiție instituțională: un mecanism paralel, condus politic de Washington, ar putea diminua legitimitatea sau centralitatea ONU în mediere și managementul conflictelor. Reiese din documentele consultate de Reuters că structura ar urma să fie condusă de Donald Trump „pe viață” și să se ocupe inițial de conflictul din Gaza, urmând ca ulterior să abordeze și alte dosare. O astfel de formulă de conducere și mandat poate amplifica reticența statelor care preferă cadre multilaterale cu reguli clare de rotație, reprezentare și control instituțional, tipice ONU . România: confirmarea invitației, fără un răspuns de fond Administrația Prezidențială de la București a confirmat duminică primirea scrisorii prin care președintele Nicușor Dan este invitat oficial ca România să devină membră a Consiliului. Până la acest moment, informația disponibilă în material se oprește la confirmarea primirii invitației, fără a indica o decizie de acceptare sau respingere. În termeni de bilanț al poziționărilor publice menționate în articol, există o țară care și-a exprimat sprijinul fără echivoc (Ungaria), în timp ce restul reacțiilor descrise sunt prudente sau condiționate (Canada) ori rămân la nivel de îngrijorări exprimate neoficial privind impactul asupra ONU. [...]
România, invitată de Trump în „Consiliul pentru Pace” - semnal politic pe dosarul Ucraina
România a primit o invitație oficială să intre în „Consiliul pentru Pace” , potrivit Știrile PRO TV , care citează confirmarea Administrației Prezidențiale privind scrisoarea transmisă de președintele SUA, Donald Trump, către președintele României, Nicușor Dan. Inițiativa este prezentată ca legată de dosarul Ucraina și vine la două zile după anunțul lui Trump despre formarea acestui consiliu. Ce se știe despre invitație și documentele transmise Administrația Prezidențială a precizat că invitația vizează aderarea României ca „stat membru fondator” și semnarea și ratificarea Cartei Consiliului. Scrisoarea a fost însoțită de două documente: „planul cuprinzător” și „Carta Consiliului”, descrise ca fiind deschise pentru semnare și ratificare. „În calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie, invit în mod oficial România să se alăture în calitate de Stat Membru Fondator şi să adere la Carta Consiliului Păcii. Acest Consiliu va fi unic, nu a mai existat niciodată ceva asemănător.” În paralel, Trump a susținut public, pe platforma Truth Socia l, că viitoarea componență va fi anunțată „în curând” și a caracterizat formatul drept „cel mai mare și mai prestigios Consiliu reunit vreodată”, fără a oferi detalii despre criteriile de selecție sau mandat. „Substitut al ONU” și implicații politice pentru arhitectura internațională Consemnează, de asemenea, Financial Times că oficiali americani ar fi propus extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza pentru a include și alte țări afectate de război și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela. Potrivit FT, o persoană informată a descris conceptul drept „un potențial substitut al ONU”, adică un organism paralel neoficial care să se ocupe de conflicte din afara Fâșiei Gaza. Dacă această direcție se confirmă, miza politică depășește un simplu format de consultare: ar însemna o încercare de a crea o platformă alternativă de negociere și coordonare, în afara mecanismelor consacrate ale ONU. În practică, un astfel de aranjament poate schimba raportul de forțe în diplomația multilaterală, pentru că mută centrul de greutate către statele invitate și către agenda stabilită de inițiator, cu efecte directe asupra legitimității și eficienței instituțiilor existente. Impact economic și asupra piețelor financiare, inclusiv pentru România Un consiliu prezentat ca instrument de „pace” pe dosare precum Ucraina poate influența economia globală în primul rând prin canalul anticipațiilor: orice semnal credibil de negociere sau de reducere a riscului geopolitic tinde să se reflecte în prețurile energiei, în costurile de transport și în primele de risc (costul suplimentar cerut de investitori pentru a finanța state și companii). Invers, dacă inițiativa este percepută ca ocolind ONU și amplificând competiția între blocuri, piețele pot reacționa prin volatilitate mai mare, mai ales pe active sensibile la geopolitică (petrol, gaze, valute din regiune, obligațiuni ale statelor de frontieră). Pentru România, invitația are o dublă semnificație: politică, prin poziționarea într-un format asociat direct cu administrația SUA, și economică, prin potențialul efect asupra percepției investitorilor privind rolul țării în arhitectura de securitate regională. Dacă participarea ar fi interpretată ca un semnal de influență sporită în dosarul Ucraina, ar putea reduce, marginal, percepția de risc regional; dacă însă ar genera tensiuni cu mecanismele UE/ONU sau ar crea ambiguități de politică externă, efectul poate fi opus, prin creșterea incertitudinii. În acest stadiu, consecințele concrete rămân greu de cuantificat: sursa indică existența unei invitații și a unor documente anexate, dar nu oferă detalii despre mandat, reguli de vot, finanțare, calendar sau despre componența consiliului. Următorul reper va fi anunțarea membrilor și clarificarea statutului juridic și a relației cu instituțiile internaționale existente, elemente esențiale pentru a evalua dacă inițiativa poate produce rezultate sau rămâne un instrument politic cu impact limitat. [...]
Fermierii austrieci accesează credite de 10 ori peste România - Date FAO şi BNR pentru 2024
Fermierii din Austria au avut în 2024 o creditare medie de 5.576 dolari/hectar , față de 576 dolari/hectar în România, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză realizată pe baza datelor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) și ale BNR. Statistica se referă la 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile date comparabile în mai multe state. În România, volumul creditelor noi rămâne redus față de alte economii europene: media din 2024 este de trei ori sub media Uniunii Europene și de cinci-șase ori sub nivelurile din Europa de Vest, conform analizei ZF. Diferența este cea mai vizibilă în comparația cu Austria, unde nivelul creditării este de circa zece ori mai mare, deși pe ambele piețe operează grupuri bancare similare, inclusiv Erste (care controlează BCR) și Raiffeisen Bank, notează publicația. La nivel de sold, în Austria creditele acordate agriculturii, silviculturii și pescuitului au ajuns la 14,5 miliarde de dolari în 2024, în creștere de la 3,5 miliarde de dolari în anul precedent, conform datelor FAO. În România, soldul creditelor pentru același sector a urcat la 33,3 miliarde de lei în 2024 (echivalentul a 7,24 miliarde de dolari), ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din nivelul raportat de Austria. [...]
Declarații pro-unire la vârful Moldovei - Tema reapare pe fondul parcursului european și al tensiunilor
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, spune că ar vota pentru unire , dar subliniază că, în calitate de șef al Guvernului, urmează obiectivul majorității, respectiv integrarea europeană, potrivit Știrile PRO TV . Declarațiile vin pe fondul reapariției temei unirii în spațiul public, în paralel cu parcursul european al Chișinăului. Munteanu a făcut distincția între opțiunea sa personală și mandatul politic primit, afirmând că prioritatea instituțională rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost acordată publicației observatorul.md, conform relatării preluate de Știrile PRO TV. „Eu, ca o decizie personală, ca Alexandru Munteanu , aş vota «pentru». Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care e un manager şi trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei moldoveneşti, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilităţile mele [...] ca să obţinem acest obiectiv.” În același context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu cu doi jurnaliști britanici că ar vota „DA” la un eventual referendum privind reunirea cu România, fiind, potrivit materialului, prima dată când șefa statului face un astfel de comentariu „din această calitate”. Întrebată direct dacă ar susține unirea, Sandu a răspuns: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Sandu și-a motivat poziția prin presiunile de securitate din regiune și vulnerabilitățile unei țări mici, făcând referire explicită la Rusia: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască [...] şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Socialiștii (PSRM) ai fostului președinte Igor Dodon au cerut instituțiilor statului să o pună sub acuzare pe Maia Sandu pentru trădare, calificând declarațiile privind unirea drept „un act deschis de trădare politică” îndreptat împotriva statalității, Constituției, suveranității și neutralității Republicii Moldova, se arată în material. [...]
Declinul salariilor reale continuă în România - semnal de răcire pentru consumul gospodăriilor
Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând , potrivit Profit.ro , un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor. Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce. Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor. Pe scurt, de ce contează această evoluție: reduce capacitatea gospodăriilor de a menține același nivel de consum; poate schimba structura cheltuielilor, cu orientare mai mare spre bunuri esențiale; complică planificarea pentru companii din retail și servicii, care depind de cererea populației; poate influența negocierile salariale și așteptările privind inflația. În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren. Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze. [...]
Lituania anunță destructurarea unui grup de agenți ruși cu țintă și România - recrutare online și „agenți de unică folosință”
Autoritățile lituaniene spun că GRU a coordonat o tentativă de incendiu în 2024, cu ținte inclusiv în România , relatează Digi24 , citând informații atribuite poliției și procurorilor din Vilnius. Potrivit articolului, serviciul de informații al armatei ruse (GRU) ar fi fost responsabil pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici din Lituania care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene. În legătură cu incidentul, șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost acuzați, iar grupul ar fi încercat atacuri similare și în Polonia, România și Republica Cehă, conform Sky News . Materialul descrie un tipar de recrutare online, prin aplicații de mesagerie precum Telegram sau prin site-uri de jocuri, pentru a transforma persoane în „agenți de unică folosință”, folosiți pentru incendieri, vandalism și alte acțiuni ostile. Adjunctul șefului poliției criminale din Lituania, Saulius Briginas, a declarat că infracțiunile ar fi fost coordonate de persoane aflate în Rusia, cu legături cu GRU . Un raport al grupului de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) indică faptul că banii reprezintă un motivator-cheie, iar plata ar fi adesea promisă în criptomonede, ceea ce îngreunează urmărirea sursei fondurilor. Raportul susține că modelul s-ar fi mutat de la agenți instruiți, specifici Războiului Rece, la „misiuni la distanță”, externalizate către executanți recrutați online. Kremlinul a negat anterior acuzațiile occidentale privind o campanie de sabotaj și alte acțiuni hibride, însă, conform datelor citate de Sky News, numărul actelor de incendiere și sabotaj grav asociate Rusiei în Europa ar fi crescut în 2024 față de anii anteriori. Autorii raportului RUSI cer NATO și UE să își îmbunătățească răspunsul, inclusiv prin clarificarea definiției sabotajului și folosirea instrumentelor antiteroriste pentru a urmări canalele de finanțare ilicită. [...]
Eurostat compară prețurile din UE în 2024 - România, ieftină la alimente; Danemarca, la polul opus
România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice , la 78% din media comunitară, potrivit Euronews , care citează un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) bazat pe cele mai recente date publicate de Eurostat pentru anul 2024. INS arată că România este urmată, la această grupă, de Slovacia (84%) și Polonia (87%). La polul opus, Luxemburg are un nivel al prețurilor de 124% din media UE, urmat de Danemarca (120%), care se regăsește frecvent între statele cu cele mai ridicate prețuri pe mai multe grupe de consum. Pe alte categorii, Bulgaria apare drept statul cu cele mai mici prețuri din UE la „Băuturi alcoolice și tutun” (68%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%). În oglindă, Irlanda este indicată drept cea mai scumpă țară la „Băuturi alcoolice și tutun” (203%) și la „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (187%), iar Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor la „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (133%). Pentru „Recreere, sport și cultură”, INS menționează că Bulgaria și România au cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările UE (64%) . Tot Bulgaria rămâne cel mai ieftin stat membru la „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (77%), „Transport” (69%) și „Restaurante și servicii de cazare” (55%), în timp ce Danemarca este cea mai scumpă la aceste grupe, inclusiv la restaurante și cazare (149%). În paralel cu nivelul prețurilor, comunicatul INS include și date despre PIB pe locuitor calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC) – un indicator care ajustează diferențele de preț între țări pentru a face comparabile nivelurile de trai. România ajunge la 77% din media UE, urmată de Ungaria (76%), iar cea mai mică valoare este în Bulgaria, cu 34% sub media UE. Luxemburg are cel mai ridicat PIB pe locuitor din UE, depășind media cu 145%, iar INS explică această situație prin ponderea mare a lucrătorilor străini în forța de muncă, care contribuie la PIB, dar nu sunt incluși în populația rezidentă. Datele se bazează pe calculele Eurostat realizate în decembrie 2025, folosind prețuri de consum colectate de țările participante pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii comparabile (36 de țări europene), precum și date privind cheltuielile din PIB, transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1.445/2007. În termeni simpli, indicii de nivel al prețurilor arată câte unități monetare sunt necesare pentru a cumpăra același „coș” de bunuri și servicii în țări diferite. Indicator / grupă (UE = 100) Țara cu nivel minim (indice) Țara cu nivel maxim (indice) Alimente și băuturi nealcoolice România (78) Luxemburg (124) Băuturi alcoolice și tutun Bulgaria (68) Irlanda (203) Îmbrăcăminte și încălțăminte Bulgaria (78) Danemarca (133) Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili Bulgaria (39) Irlanda (187) Recreere, sport și cultură Bulgaria și România (64) Danemarca (142) Consum final gospodării (valoare echivalentă la UE = 100 euro) Bulgaria (61 euro) Danemarca (141 euro) PIB pe locuitor (PPC, UE = 100) Bulgaria (34% sub media UE) Luxemburg (145% peste media UE) [...]
HONOR aduce Magic8 Lite în România - telefon cu baterie de 7.500 mAh și rezistență IP69K
HONOR a lansat oficial pe piața din România seria Magic8 , formată din două modele: Magic8 Pro, un flagship cu specificații de top, și Magic8 Lite , un mid-range poziționat ca alternativă durabilă, cu autonomie extinsă. Informațiile provin din comunicatul transmis pe 15 ianuarie 2025 de către producător. Magic8 Lite iese în evidență printr-o baterie de 7.500 mAh pe bază de siliciu-carbon, o premieră în industrie conform HONOR, care promite până la trei zile de utilizare. Încărcarea se face rapid, cu 66W prin cablu, iar telefonul include și un mod Ultra Power Saving pentru scenarii de urgență. Ecranul OLED de 6,79 inci suportă 1,07 miliarde de culori și un refresh rate de 120 Hz, cu luminozitate de până la 6.000 nits – valori rare în această categorie de preț. Pe partea de durabilitate, Magic8 Lite este primul telefon certificat SGS Triple Resistant Premium Performance și SGS 5-Star Comprehensive Reliability, oferind protecție împotriva căderilor, apei și prafului. Dispozitivul are clasificări IP68 și IP69K, ceea ce îl face rezistent inclusiv la jeturi de apă de înaltă presiune – aspect relevant pentru cei care folosesc telefonul în medii mai puțin prietenoase. Modelul Magic8 Pro vine cu dotări high-end, cum ar fi procesorul Snapdragon 8 Elite Gen 5 și un sistem foto cu senzor principal de 50 MP, alături de o cameră telefoto Ultra Night de 200 MP. Ecranul OLED LTPO are o diagonală de 6,71 inci și refresh adaptiv de până la 120 Hz, iar luminozitatea atinge, teoretic, 6.000 nits. Bateria sa de 6.270 mAh oferă încărcare rapidă la 100W pe fir și 80W wireless. Ambele modele beneficiază de oferta promoțională „ HONOR Care+ Screen Protection ”, care include o reparație gratuită pentru ecran și capacul din spate, valabilă timp de 12 luni. Condiția este ca telefoanele să fie achiziționate și activate în România între 15 ianuarie și 31 martie 2026. De reținut: fotografia folosită inițial în comunicatul din 15 ianuarie pentru promovarea modelului HONOR Magic8 Lite nu era cea corectă. Imaginea oficială a fost furnizată ulterior, iar compania recomandă actualizarea materialelor de presă pentru a reflecta produsul corect. [...]
UE deschide calea achizițiilor comune de apărare prin SAFE; Ucraina este integrată în ecosistemul de securitate european
Comisia Europeană a aprobat planurile SAFE pentru opt state, inclusiv România potrivit Digi24 , decizia deschizând calea pentru primul val de finanțări din programul de achiziții comune de apărare al Uniunii Europene. Cele opt țări ale căror planuri naționale de apărare au primit undă verde sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Pentru România, suma alocată provizoriu este de 16,68 miliarde de euro, bani destinați modernizării echipamentelor militare, creșterii capacităților strategice și consolidării securității naționale în cadrul inițiativei europene de apărare comună. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut ca planurile să fie aprobate rapid de Consiliu, pentru ca plățile să poată fi făcute fără întârzieri. Ea a subliniat că UE a avansat accelerat în domeniul apărării, inclusiv prin posibilitatea de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro, sumă care include 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune prin SAFE. Aprobarea vine după o evaluare a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Miza este acordarea de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca statele participante să își poată intensifica pregătirea militară și să cumpere echipamente moderne. În același timp, Comisia arată că mecanismul integrează Ucraina în ecosistemul de securitate al UE, urmărind ca sprijinul să fie „rapid” și „durabil”. Elementele-cheie ale finanțării și calendarului, conform informațiilor din comunicarea Comisiei: nivelurile de finanțare au fost stabilite provizoriu în septembrie, pe baza principiilor solidarității și transparenței; exemplu de alocare: 1,18 miliarde de euro pentru Cipru și 16,68 miliarde de euro pentru România; cele opt state pot accesa împreună aproximativ 38 de miliarde de euro după semnarea acordurilor de împrumut; după evaluarea Comisiei, Consiliul are patru săptămâni pentru a adopta deciziile de punere în aplicare; după aprobarea Consiliului, Comisia finalizează acordurile de împrumut, iar primele plăți sunt prevăzute pentru martie 2026. Programul SAFE este parte a pachetului „Pregătire 2030” , iar regulamentul a fost adoptat la 27 mai 2025. În esență, SAFE urmărește creșterea rapidă a investițiilor în apărare prin achiziții publice comune din industria europeană, cu accent pe capabilități prioritare, interoperabilitate și reducerea costurilor. În plus, Ucraina și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb/ Spațiul Economic European pot participa la achiziții comune și pot cumpăra de la propriile industrii, iar mecanismul se deschide și către țări aflate în diferite etape ale procesului de aderare sau cu parteneriate de securitate și apărare cu UE. [...]
România, piață-țintă pentru BingX; inițiative de educație financiară și dialog public despre crypto
BingX spune că România devine o piață importantă pentru adopția criptomonedelor potrivit Digi24 , în contextul în care platforma anunță o creștere accelerată la nivel global și își leagă extinderea de inițiative de educație financiară și de investiții în inteligență artificială. BingX, exchange de criptomonede și companie Web3 axată pe inteligență artificială, afirmă că a depășit în 2025 pragul de 40 de milioane de utilizatori, după ce și-ar fi dublat baza de clienți într-un singur an. Compania indică și un volum maxim de tranzacționare pe 24 de ore de peste 26 de miliarde de dolari, pe fondul maturizării pieței activelor digitale. În această evoluție, BingX susține că industria începe să se mute de la simpla creștere a volumelor către educație financiară, protecția utilizatorilor și participare responsabilă pe piețele crypto. Mesajul este folosit ca argument pentru o prezență mai activă în regiuni considerate în creștere. România este prezentată drept o „regiune-cheie” pentru adopția crypto, pe fondul interesului mai mare pentru alternative la instrumentele financiare tradiționale. Pentru companie, piața locală ar fi nu doar un spațiu de expansiune, ci și unul strategic pentru inițiative de educație financiară și pentru dialog public despre criptomonede. Vivien Lin , director de produs la BingX, afirmă că România ar evolua mai rapid decât multe piețe la nivel global în privința adopției criptomonedelor și a implicării utilizatorilor. Ea descrie utilizatorii români ca fiind mai practici, mai deschiși la învățare și mai dispuși să experimenteze cu instrumente și platforme noi, cu interes pentru tehnologie și utilizări concrete, nu doar pentru variațiile de preț pe termen scurt. Ca exemplu de implicare locală, BingX menționează susținerea unui talk-show educațional despre criptomonede difuzat în prime-time la televiziune în România, un demers pe care îl prezintă ca rar în industria globală a exchange-urilor. Compania leagă această direcție de obiectivul de a aduce educația financiară și conceptele Web3 într-un cadru accesibil publicului larg și de a încuraja un dialog responsabil, dincolo de speculație. În paralel, BingX anunță alocarea a 300 de milioane de dolari pentru integrarea inteligenței artificiale, pe care o numește un motor central de creștere. Compania spune că a lansat deja două instrumente de tranzacționare bazate pe inteligență artificială, menite să îmbunătățească deciziile utilizatorilor și eficiența tranzacționării, inclusiv prin interpretarea datelor de piață și gestionarea riscului în medii volatile. Fondată în 2018, BingX se descrie ca un exchange global care oferă produse precum tranzacționare spot, derivate și copy-trading, adresându-se utilizatorilor de la începători la profesioniști, cu accent pe o experiență de tranzacționare sigură și orientată spre încredere. [...]
Climatologii confirmă pragul critic: planeta s-a încălzit cu peste 1,5°C – România se pregătește pentru o vară lungă și caniculară
Pentru prima dată în istorie, media temperaturilor globale dintr-un interval de trei ani consecutivi a depășit pragul de +1,5°C față de perioada preindustrială , atrăgând un semnal de alarmă major privind accelerarea schimbărilor climatice. Conform unei analize publicate de Știrile Pro TV , climatologii de la serviciul european Copernicus confirmă că anii 2023, 2024 și 2025 au adus o creștere fără precedent a temperaturii globale, cu valori record înregistrate chiar în lunile de iarnă. Specialiștii avertizează că vara 2026 va începe devreme, din iunie, cu coduri roșii de caniculă așteptate în România , iar temperaturile extreme vor continua până în septembrie. Datele arată că în 2025, 50% din suprafața terestră a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever – temperaturi resimțite de cel puțin 32°C. Date cheie prezentate de experți: Anul Creștere față de perioada preindustrială 2023 +1,48°C 2024 +1,6°C (record absolut) 2025 +1,47°C „Suntem deja la limita pe care Acordul de la Paris o prevedea pentru sfârșitul secolului. Este îngrijorător, pentru că dincolo de media globală, vorbim despre un volum uriaș de energie în sistemul climatic, care generează fenomene meteo extreme”, explică climatologul Roxana Bojariu. Printre efectele resimțite în ultimul an se numără: Valuri de căldură extreme : Spania și Portugalia au înregistrat peste 46°C în iunie 2025 Ploi violente și inundații : În Africa de Sud, peste 100 de persoane au murit în urma viiturilor Incendii masive : În Turcia au fost evacuate peste 50.000 de persoane, iar 1 milion de hectare au fost distruse Topirea accelerată a calotelor glaciare : În februarie 2025, ghețarii din Arctica și Antarctica au atins cel mai mic nivel din istorie Probleme de sănătate și agricultură : Aerul fierbinte reține mai multă umezeală, provocând episoade intense de poluare, iar seceta reduce recoltele, generând creșteri de prețuri Climatologii spun că diferența de 1,5 grade nu este una abstractă , ci una cu impact concret asupra sănătății, infrastructurii, alimentației și ecosistemelor. „Nu este vorba doar despre căldură, ci despre un efect de domino climatic ce destabilizează întregul echilibru natural” , avertizează cercetătorii. Pentru România , asta înseamnă un sezon estival mai lung, mai periculos și mai costisitor. În plus, se așteaptă o frecvență mai mare a fenomenelor meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente și episoade de secetă prelungită. [...]
Inflația din România a încheiat 2025 la 9,7% - încă un an peste ținta BNR
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]