Tag: romania
Știri despre „romania”
România plătește datorii de 30 miliarde euro în 2026 - nivel record al scadențelor și impact asupra bugetului
România se confruntă cu un an record în 2026, când datoriile cumulate în ultimii ani ajung la scadență, totalizând 30 de miliarde de euro. Potrivit Profit.ro , acest volum de plăți este semnificativ mai mare comparativ cu 2025, când scadențele au fost de 99 de miliarde de lei. Creșterea este atribuită în principal împrumuturilor contractate pentru acoperirea deficitelor bugetare. În 2026, Ministerul Finanțelor trebuie să gestioneze rambursări semnificative, inclusiv 127 de miliarde de lei către creditorii interni. Acestea includ obligațiuni emise către bănci și investitori instituționali, precum și titluri retail de 32 de miliarde de lei, care au fost populare în rândul populației datorită randamentelor mai mari decât depozitele bancare. Impactul asupra cheltuielilor cu dobânzile Cheltuielile cu dobânzile au crescut considerabil, ajungând la 50,5 miliarde de lei anul trecut, cu 40% mai mult față de 2024. Această creștere este determinată de două cauze principale: deficitul bugetar ridicat și refinanțarea datoriilor mai vechi la dobânzi mai mari. Dobânda medie la datoria emisă a atins 6,2% pe an, cea mai ridicată din regiune. „Vedem loc suplimentar pentru compresia randamentului, cu condiția ca execuția fiscală să decurgă conform planului. Cu toate acestea, aceasta este o funcție a stabilității politice. În ciuda unor discuții inițiale, nu ne așteptăm ca perspectiva ratingului de credit al României să revină la stabilitate până când agențiile de rating nu vor avea o oarecare încredere că noul prim-ministru, care urmează să fie numit în aprilie 2027, aderă cu strictețe la traiectoria consolidării fiscale”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Strategii de finanțare și perspective Pentru a gestiona aceste datorii, guvernul intenționează să emită eurobonduri de 10 miliarde de euro în 2026. De asemenea, se bazează pe împrumuturi în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programul SAFE al Uniunii Europene, care oferă dobânzi mai mici decât cele de pe piață. Datoria publică a României este estimată să crească la 59% din PIB la sfârșitul anului trecut, cu perspective de a atinge 67-68% în 2028-2029, conform estimărilor Erste. Totuși, se anticipează o scădere a randamentului la 10 ani la 6,5% până la sfârșitul lui 2026, datorită excedentului de lichiditate din piața interbancară și reducerii așteptate a ratei cheie de către BNR. Provocări și riscuri Economiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a dobânzilor, cauzate de eventualele dezacorduri politice care ar putea întârzia implementarea măsurilor de ajustare fiscală. În plus, stabilitatea politică este crucială pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Pe scurt, România se află într-un punct critic în 2026, când trebuie să gestioneze eficient un volum record de datorii scadente. Strategiile de finanțare și stabilitatea politică vor juca un rol esențial în navigarea acestor provocări financiare. [...]
Mate X7, noul pliabil „carte” de la Huawei ajunge local - accent pe cameră cu periscop 3,5x
Huawei a anunțat Mate X7 pentru piața din România , un pliabil de tip „carte” care pune accent pe fotografie prin includerea unei camere telefoto cu periscop, potrivit Mobilissimo . Modelul este listat la precomandă în configurația 16 GB RAM și 512 GB stocare, la prețul de 9.999 lei, cu oferte diferite în funcție de retailer: eMAG menționează o reducere suplimentară de 1.000 lei, iar Huawei Store include cadou un Watch Fit 4 Pro. La capitolul hardware, Mate X7 vine cu procesor Kirin 9030 Pro (9 nuclee, până la 2,75 GHz) și GPU Maleoon 935, iar compania indică variante cu 12, 16 sau 20 GB RAM și până la 1 TB stocare. Telefonul are ecran extern de 6,49 inci la 120 Hz, iar ecranul pliabil ajunge la 8 inci (LTPO OLED, 120 Hz), cu o luminozitate maximă de 2.500 niți în vârf. Sistemul foto include două camere selfie de 8 MP (câte una pe fiecare ecran) și un ansamblu principal pe spate cu senzor de 50 MP cu stabilizare optică și diafragmă variabilă f/1.5–f/4.0, ultra-wide de 40 MP cu autofocus și o cameră periscop de 50 MP cu stabilizare optică și zoom optic 3,5x. Pe partea de construcție și conectivitate, modelul are certificări IP68 și IP69, ramă din aluminiu, spate din fibră de nylon sau piele ecologică, difuzoare stereo, Wi‑Fi 7, Bluetooth 6.0 și senzor de amprentă lateral. Bateria este de 5.600 mAh, cu încărcare la 66 W pe fir, 50 W wireless, 7,5 W wireless invers și 5 W invers pe fir, iar culorile menționate sunt negru, alb, roșu, mov și albastru. [...]
HUAWEI FreeClip 2 debutează în România - căști open-ear fără fir, cu AI și autonomie de 38 de ore
HUAWEI aduce în România noul model de căști TWS open-ear, FreeClip 2 , cu un design care se îndepărtează de convențional, mizând pe o structură flexibilă, în formă de „C”, și pe un confort sporit pentru utilizare zilnică. Producătorul susține că modelul a fost optimizat ergonomic, cu o greutate de doar 5,1 g pe cască și materiale precum silicon lichid și aliaj cu memorie a formei, pentru adaptare la forma urechii. Spre deosebire de alte modele open-ear, FreeClip 2 vine cu o abordare axată mai mult pe estetică și discreție , având un aspect asemănător unui accesoriu fashion. Designul Airy C-bridge este completat de elementele Comfort Bean și „bila acustică” – componente care contribuie atât la stabilitatea pe ureche, cât și la redarea fidelă a sunetului. Potrivit companiei, ajustările acestor elemente s-au făcut pe baza unui set de date agregate din peste 10.000 de forme de urechi diferite. Dincolo de formă, HUAWEI încearcă să aducă și un plus de performanță audio printr-un driver dual-diaphragm și un procesor NPU AI integrat, despre care afirmă că oferă procesare audio de zece ori mai rapidă. Se menționează, de asemenea, o funcție de volum adaptiv, recunoaștere vocală îmbunătățită și anulare a zgomotului pe bază de algoritmi multi-canal DNN. Configurația cu trei microfoane și anulare activă a zgomotului este destinată menținerii clarității apelurilor, chiar și în medii zgomotoase precum metroul. Un alt element interesant este caracterul interschimbabil al căștilor: nu mai există distincția între casca stângă și cea dreaptă, ele adaptând automat canalul de redare. În plus, certificarea IP57 le face rezistente la praf și apă, ceea ce le face potrivite pentru antrenamente sau activități în aer liber. Autonomia declarată ajunge la 9 ore de redare continuă și până la 38 de ore cu tot cu carcasa de încărcare. FreeClip 2 sunt disponibile în România începând cu 27 ianuarie 2026, în culorile Blue, White, Black și Rose Gold. Modelele Blue și White au o textură mată, cu aspect textil (asemănătoare denimului). Prețul de lansare este de 999 lei, iar în perioada 27 ianuarie – 1 martie, HUAWEI oferă și o reducere de 15% - folosind codul: AMOBILISSIMO150 - plus serviciul Loss-Care timp de 12 luni și un bonus de 10 HUAWEI Points. [...]
Vânzările record ale BMW Group în România în 2025 generează presiune pe concurență și extinderea rețelei de distribuție
BMW Group a atins un record de 5.545 de înmatriculări în România în 2025 , potrivit Wall-Street.ro , într-un an pe care compania îl descrie drept dificil pentru piața locală. Rezultatul a fost susținut în principal de creșterea mărcii BMW , în timp ce Mini a scăzut ușor, iar BMW Motorrad a bifat, la rândul său, un nou maxim. Performanța locală contrastează cu evoluția globală, unde BMW a livrat mai puține mașini decât în 2024, însă a rămas peste Audi și Mercedes-Benz la vânzări, în pofida unei scăderi de 1,4% a volumelor, la peste 2,1 milioane de unități. În România, compania spune că a fost lider pe segmentul premium, iar marca BMW a depășit pentru prima dată pragul de 5.000 de automobile într-un an. Marca BMW trece de 5.000 de unități, cu SUV-urile în prim-plan BMW a ajuns la 5.229 de înmatriculări în 2025, în creștere cu 6,9% față de anul precedent. Cele mai căutate modele au fost BMW X5 și BMW X1, fiecare cu 13% din livrările mărcii, urmate de BMW Seria 4, cu 12%, conform companiei. Peste jumătate dintre livrările BMW au fost din gama X, pe care producătorul o numește SAV (Sports Activity Vehicle), iar oferta locală a inclus nouă modele. Din perspectiva tehnologiilor de propulsie, compania notează că 1 din 4 modele înmatriculate în 2025 au fost electrificate (electrice sau plug-in), iar sistemele hibride de 48V au ajuns la 62% din totalul înmatriculărilor. Electrificarea: scădere la electrice, creștere la plug-in hybrid În contextul limitării programului Rabla , în special pentru persoanele juridice și la nivelul subvenției per automobil, înmatriculările de electrice au scăzut la 283 de unități (-31% față de anul precedent). În același timp, modelele plug-in hybrid au urcat la 1.049 de unități (+27%), ceea ce a dus totalul automobilelor electrificate BMW la 1.332 de unități (+8%). Structura vânzărilor indică o reducere a ponderii mașinilor fără nicio formă de asistare electrică: compania arată că, alături de cele 25% modele electrice și plug-in, răspândirea sistemului mild-hybrid (hibrid ușor) de 48V a coborât la 12% ponderea modelelor fără electrificare în 2025. BMW M, Mini și Motorrad: contribuții diferite la recordul de grup Divizia BMW M a crescut la 336 de înmatriculări (+10,5%), cu BMW XM la peste un sfert din livrări, urmat de nou lansatul BMW M5 . Aproximativ un sfert din vânzările BMW M au venit din segmentul mediu (inclusiv M3, M4), potrivit datelor prezentate. Mini a fost la nivelul anului precedent, cu 317 înmatriculări (-3%), în contextul schimbării modelului de business la „sistemul de agent” (vânzare în care dealerul acționează ca intermediar, iar prețul este stabilit central). Compania evidențiază diversificarea gamei: 1 din 3 automobile Mini înmatriculate au fost electrice (în creștere cu 50%), iar 1 din 6 au fost John Cooper Works (în creștere cu 100%); un impuls este așteptat din deschiderea unui showroom Mini în afara Bucureștiului, la Grup West Oradea. Ce a împins rezultatul record și unde se vede presiunea în piață Din datele comunicate reies câțiva factori care au susținut recordul BMW Group în România în 2025: depășirea pragului de 5.000 de unități pentru marca BMW (5.229), cu creștere anuală de 6,9%; ponderea ridicată a SUV -urilor (SAV) în mixul de vânzări, pe fondul unei game extinse; compensarea scăderii la electrice prin avansul puternic al plug-in hybrid; creșterea BMW M și un nou record pentru BMW Motorrad (773 motociclete, +9%), cu poziție de lider la peste 500 cmc. În ansamblu, recordul de 5.545 de înmatriculări pune în evidență o cerere solidă pe segmentul premium, într-un an în care subvențiile pentru electrice au fost mai restrictive. Pentru concurență, rezultatul ridică ștacheta într-o piață în care mixul de propulsii (electrice, plug-in, mild-hybrid) și disponibilitatea modelelor par să conteze la fel de mult ca volumele totale. [...]
Europa adoptă AI-ul cu viteze diferite – România rămâne codașă la toate categoriile de utilizare
Doar 3,37% dintre români au folosit AI generativ în educație, iar 5,21% dintre firme folosesc tehnologii AI , potrivit unui studiu Eurobarometru citat de Euronews . La nivel european, utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, dar diferențele dintre țări sunt semnificative, mai ales între nordul și sud-estul continentului. Utilizarea AI în educație rămâne scăzută În medie, doar 9,8% dintre europeni declară că au folosit AI generativ în scopuri educaționale în 2025. România se află aproape de coada clasamentului, cu doar 3,37%, înaintea Ungariei (0,62%) și Poloniei (4,59%). La polul opus se află Suedia (20,99%), Malta (20,22%) și Danemarca (17,86%). Aceste diferențe arată nu doar reticența față de AI în educație în anumite regiuni, ci și un decalaj semnificativ în accesul la resurse și competențe digitale. Deși Comisia Europeană a publicat deja linii directoare privind utilizarea etică a AI în educație , două direcții majore cer atenție urgentă: Accesul sigur și adecvat vârstei la instrumente AI pentru elevi, studenți și cadre didactice. Integrarea AI-ului în sprijinul procesului educațional , mai ales pentru elevii cu dizabilități de învățare (dizlexie, ADHD, autism etc.). AI în viața profesională și personală În medie, 15,07% dintre europeni folosesc AI generativ la locul de muncă. România se află din nou printre ultimele, cu 5,24%, departe de lideri precum Malta (29,64%) și Danemarca (27,17%). Pentru uz personal, deschiderea este ceva mai mare – 14,85% dintre români recunosc că folosesc AI în viața privată. Totuși, această cifră este încă departe de media liderilor regionali , cum ar fi Cipru (43,13%) și Grecia (40,91%). Companiile românești sunt printre cele mai puțin digitalizate La nivelul companiilor, utilizarea AI a crescut în UE cu 12,3% din 2021 încoace. Totuși, numai 5,21% dintre firmele românești folosesc cel puțin o tehnologie AI , față de 42,03% în Danemarca sau 37,82% în Finlanda. Deși procentul românesc a crescut față de 2021 (+3,83%), decalajul rămâne major. Aceste date sugerează o problemă structurală, legată atât de lipsa infrastructurii digitale, cât și de absența competențelor digitale avansate în rândul forței de muncă. Concluzie Studiul atrage atenția asupra unei Europe „cu două viteze” în privința AI: în timp ce unele state membre se îndreaptă rapid spre transformări digitale susținute, altele par blocate în reticență și lipsă de pregătire. Pentru a evita adâncirea acestor falii, UE ar trebui să implementeze indicatori de performanță clari la nivel național, să diferențieze măsurile în funcție de tipul și maturitatea companiilor și să evite proiectele costisitoare cu impact redus. [...]
Prezența trupelor americane cu tancuri Abrams în România intervine în contextul ajustării forțelor SUA - menținere a angajamentelor NATO
SUA va disloca în România un detașament cu tancuri Abrams , în cadrul prezenței rotaționale pe flancul estic al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , făcute pentru TVR. Mesajul central al anunțului este legat de angajamentul aliat pentru apărarea României: Washingtonul ar urma să păstreze nivelul contribuției cu forțe și să crească „calitatea și letalitatea” forțelor dislocate, adică puterea de luptă efectivă a unităților prezente. „Statele Unite a convenit să își mențină același nivel de contribuție cu forțe, ba mai mult să îmbunătățim calitatea si letalitatea forțelor dislocate în Romania și cel mai bun exemplu este și cel pe care l-a dat și SACEUR în vizita din România: în perioada următoare urmează să fie dislocat în România un detașament de soldați americani dotați cu tancurile Abrahms”, a adăugat generalul Gheorghiță Vlad. Generalul a legat această evoluție de discuțiile cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), în timpul vizitei acestuia în România, și de faptul că NATO își menține angajamentul de a contribui cu forțe la apărarea țării „în conformitate cu planurile regionale”. În termeni practici, mesajul este că postura de descurajare și apărare a Alianței rămâne activă pe teritoriul României, iar accentul se mută pe capabilități mai robuste, nu neapărat pe creșteri de efective. HotNews.ro notează că detașamentul american cu tancuri Abrams este prezentat ca parte a prezenței „normale” a SUA în România, în regim rotațional, și nu ca o majorare a numărului de militari. Contextul este important: în octombrie, SUA au anunțat reducerea prezenței de trupe în România prin retragerea unui batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO, menținând în continuare circa 1.000 de militari în țară, potrivit aceleiași surse. Dislocarea de tancuri Abrams are și o dimensiune de interoperabilitate și semnal strategic în cadrul NATO, în condițiile în care România se află, la rândul ei, în proces de achiziționare a 54 de tancuri Abrams. În paralel, România continuă să găzduiască și forțe europene, iar totalul militarilor americani și europeni rămași staționați după decizia Washingtonului este de aproape 3.500, conform surselor citate de HotNews.ro. [...]
Vodafone trimite notificări de scumpire a abonamentelor - majorarea este de 6,8% conform indicelui armonizat al prețurilor
Vodafone începe să scumpească abonamentele cu 6,8% , prin aplicarea clauzei de indexare anuală, potrivit Gadget.ro , într-un articol semnat de Cosmin Mușat. Majorarea este legată de indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) pentru România în 2025 și ar urma să se aplice „începând cu următoarea factură”, conform mesajelor primite de unii clienți. Conform sursei, operatorul invocă articolul 7.2 din clauzele contractuale, care permite indexarea tarifelor cu frecvență anuală, prin notificare transmisă înainte de aplicare. Referința folosită este IAPC, un indicator european al inflației calculat pentru comparabilitate între statele UE. „Având în vedere creșterea constantă a costurilor pentru furnizarea serviciilor de comunicații electronice (...) vă informăm că, începând cu următoarea factură, tarifele acestor servicii vor fi indexate cu un procent de 6,8%, reprezentând valoarea indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) comunicată de către Oficiul European de Statistică – Eurostat, pentru România, pentru anul 2025” În notificarea citată de Gadget.ro, Vodafone enumeră explicit tipurile de servicii pentru care ar urma să se aplice indexarea cu 6,8%, ceea ce indică o scumpire cu impact potențial larg în portofoliul de abonamente: voce mobilă și date mobile; telefonie fixă și internet fix; servicii TV (transmisia programelor audiovizuale); servicii „machine-to-machine” (M2M, conexiuni între echipamente, folosite frecvent în soluții IoT). Publicația notează că nu este clar, în acest moment, ce categorii de clienți sunt vizate în mod concret, însă „săptămâna aceasta au început a fi trimise notificările”. Pentru abonați, consecința imediată este creșterea valorii facturii lunare cu 6,8% la serviciile pentru care se aplică indexarea, începând cu următoarea factură, dacă notificarea îi privește. [...]
NATO propune o zonă automatizată la frontiera cu Rusia - teste în România și Polonia pentru sisteme defensive avansate
NATO pregătește testări în România și Polonia pentru o „zonă automatizată” defensivă , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile generalului Thomas Lowin , adjunctul șefului de stat major al NATO pentru operațiuni, acordate publicației germane Welt am Sonntag . Conceptul descris de Lowin vizează o fâșie de-a lungul frontierei cu Rusia care să funcționeze ca tampon defensiv înainte ca eventuale forțe inamice să ajungă într-o „zonă fierbinte”, unde s-ar putea desfășura lupte convenționale. În această arhitectură, senzorii ar detecta mișcări și desfășurări de armament, iar sistemul ar putea activa mijloace de apărare precum drone, vehicule de luptă semi-autonome, roboți tereștri și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă. Orice decizie de a utiliza arme letale ar fi „întotdeauna sub responsabilitatea umană”, a precizat el. Punctul de interes pentru România și Polonia este că, potrivit relatării ziarului german, în cele două țări există deja programe în care sunt testate capacitățile propuse pentru această „zonă automatizată”. În practică, asta înseamnă validarea în teren a integrării dintre senzori (pe sol, în aer, în spațiu și în zona cibernetică) și sisteme defensive care pot reacționa rapid, cu sprijinul inteligenței artificiale, dar cu decizia finală privind folosirea forței letale păstrată la nivel uman. Generalul Lowin a mai susținut că rețeaua de senzori ar acoperi „câteva mii de kilometri” și ar transmite informații „în timp real” către toate statele NATO , cu rolul de a consolida armele și forțele deja desfășurate. Conform aceleiași relatări, aliații ar trebui să facă demersuri pentru ca sistemul să devină operațional până la finalul anului 2027, ceea ce plasează testările din România și Polonia într-un calendar accelerat de implementare. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru cotidianul Gazeta Wyborcza că Varșovia este pe cale să semneze, la finalul lunii ianuarie, un contract pentru „cel mai mare sistem anti-drone din Europa”, fără a indica valoarea și fără a preciza consorțiul, menționând doar că inițiativa răspunde „unei cereri operaționale urgente”. În contextul planului NATO, astfel de achiziții și testări pot deveni relevante pentru modul în care capabilitățile anti-dronă și de supraveghere sunt conectate într-un sistem comun, testat inclusiv în România și Polonia. [...]
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori între 2008 și 2024 - afacerile s-au triplat în aceeași perioadă
Industria produselor din carne din România a înregistrat o creștere semnificativă a profitabilității între 2008 și 2024, cu profituri care au crescut de opt ori în această perioadă. Conform Termene.ro , cifra de afaceri a industriei s-a triplat, de la 9,3 miliarde lei în 2008 la aproape 28 miliarde lei în 2024. Evoluția Profitului și Cifrei de Afaceri În 2024, 1.175 de companii din sector au raportat o cifră de afaceri netă cumulată de aproximativ 28 miliarde lei și un profit net de circa 1,6 miliarde lei. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 2008, când profitul net era de doar 215,4 milioane lei. Marja netă a crescut de la minus 1,16% în 2008 la 5,71% în 2024, indicând o îmbunătățire semnificativă a profitabilității. Creșterea Productivității și a Numărului de Angajați Numărul de angajați în industria produselor din carne a crescut de la 40.630 în 2008 la 50.366 în 2024. Această creștere a fost însoțită de o îmbunătățire a productivității, care a urcat de la 227.800 lei per angajat în 2008 la 555.200 lei per angajat în 2024. Productivitatea raportată la profitul net a crescut de la 5.302 lei per angajat în 2008 la 35.373 lei per angajat în 2024. Sumele plătite ca impozit de companiile din industrie au crescut de la 31,5 milioane lei în 2008 la 255,9 milioane lei în 2024. Randamentul capitalurilor proprii (ROE) a evoluat de la minus 5,86% în 2008 la 18,04% în 2024, reflectând o îmbunătățire semnificativă a eficienței financiare. Topul Companiilor din Industrie Lista celor mai mari companii din industria produselor din carne include: Comtim România SRL : Cifră de afaceri de aproape 1,49 miliarde lei, profit net de 110,4 milioane lei, 2.337 angajați. Cris-Tim Family Holding SA : Cifră de afaceri de peste 1,12 miliarde lei, profit net de 88 milioane lei, 2.045 angajați. Transavia SA : Cifră de afaceri de aproape 1,12 miliarde lei, profit net de 227,3 milioane lei, 2.240 angajați. Aceste companii sunt printre cele mai mari angajatoare și contribuie semnificativ la creșterea și dezvoltarea sectorului. PE SCURT: Industria produselor din carne din România a demonstrat o capacitate remarcabilă de creștere și adaptare, cu o îmbunătățire semnificativă a profitabilității și productivității în ultimii 17 ani. Această evoluție pozitivă este susținută de creșterea cifrei de afaceri, a numărului de angajați și a eficienței fiscale. Pe viitor, industria are potențialul de a continua această tendință de creștere, având în vedere fundamentele economice solide și capacitatea de adaptare la cerințele pieței. Mai multe informații găsiți în această analiză . [...]
Traficul de voce în scădere în România - românii preferă aplicațiile de mesagerie și video
Traficul de voce pe mobil scade în România , pe măsură ce utilizatorii se mută către aplicații de mesagerie și apeluri video, ANCOM . Datele arată o reducere constantă a timpului petrecut în convorbiri și a numărului de apeluri, în paralel cu creșterea consumului de internet mobil. Vocea și SMS-ul pierd teren: mai puține minute, mai puține apeluri Traficul de voce lunar mediu per cartelă SIM activă a coborât de la 3 ore și 37 de minute în primul semestru din 2023 la 3 ore și 22 de minute în primul semestru din 2025. Scăderea a fost mai vizibilă în ultimele șase luni, când diminuarea a fost de 4%, conform aceleiași analize. Și durata totală de convorbiri per utilizator a scăzut: de la o medie de 4 ore și 27 de minute în 2023 la 4 ore și 3 minute în 2025, adică cu aproximativ 24 de minute mai puțin într-un interval de circa un an și jumătate. În același timp, numărul mediu de apeluri lunare a coborât de la 89 în 2023 la 80 în 2025, iar SMS-urile au devenit mai rare (de la 16 pe lună la 11), pe fondul migrării către servicii online. Indicator (medii) 2023 2025 Trafic de voce lunar mediu per cartelă SIM activă (S1) 3 h 37 min 3 h 22 min Durata totală de convorbiri per utilizator 4 h 27 min 4 h 03 min Număr apeluri lunare 89 80 Număr SMS-uri lunare 16 11 Abonament vs. cartelă și redistribuirea cotelor între operatori Diferențele de comportament rămân clare între utilizatorii cu abonament și cei cu cartele preplătite. Cei cu abonamente lunare sunt cei mai activi la telefon, cu o medie de 4 ore și 9 minute de convorbiri, în timp ce utilizatorii de cartele preplătite ajung la 1 oră și 56 de minute. Pe piața traficului de voce, Orange rămâne lider în 2025, cu 36%, dar în scădere față de 38,3% în 2023. Vodafone se menține aproape de 25%, iar Digi urcă la 32%, fiind descris ca atrăgând cei mai activi utilizatori. Segmentul Telekom continuă să scadă, în contextul tranzacțiilor prin care Digi și Vodafone au preluat activele companiei: Digi a achiziționat licențele și infrastructura Telekom Mobile pentru 40 de milioane de euro, iar Vodafone a cumpărat acțiunile OTE la Telekom Romania Mobile Communications pentru 30 milioane de euro; anterior, România Communications (telefonie fixă) a fost preluată de Orange în 2021. Internetul mobil crește: mai multe date consumate și utilizare mai largă În paralel cu scăderea vocii, consumul de internet mobil crește constant. Media lunară de date consumate de un utilizator a ajuns la 13,9 GB în primul semestru din 2025, față de 12,3 GB în 2024 și 9,7 GB în 2023, potrivit datelor ANCOM citate în articol. Aproape 91% dintre cele 23 de milioane de cartele SIM active au fost folosite și pentru acces la internet mobil , semnalând o mutare a utilizării de la apeluri și SMS către aplicații și servicii online, inclusiv streaming. În acest context, concluzia setului de date este că românii vorbesc mai puțin la telefon, dar rămân conectați, iar operatorii își ajustează oferta și investițiile în funcție de aceste obiceiuri. [...]
Digi Mobil a dominat portările în 2025 în România - a atras clienți de la Orange și Vodafone în contextul concurenței intense
Digi Mobil a dominat portările în România în 2025 , atrăgând un număr semnificativ de clienți de la Orange și Vodafone. În contextul unei piețe extrem de competitive, Digi Mobil a reușit să devină principala destinație pentru românii care și-au mutat numerele de telefon, captând 53,85% din totalul transferurilor naționale. Potrivit datelor ANCOM , Digi Mobil a atras 782.975 de numere din alte rețele în 2025, într-o piață în care peste 1,45 milioane de numere au fost portate. Această performanță nu este doar un succes izolat, ci reflectă o tendință constantă, Digi Mobil menținându-se în fruntea clasamentului de portabilitate de peste 17 ani, cu un total de peste 6 milioane de linii mobile primite. Strategia de succes a Digi Mobil se bazează pe stabilitatea rețelei , extinderea acoperirii și o ofertă comercială accesibilă. Compania oferă date mobile și minute nelimitate în rețelele naționale, precum și tarife competitive în roaming. În plus, pachetul comercial include minute către rețele internaționale și SMS-uri nelimitate în rețeaua proprie. Digi Mobil continuă să investească în extinderea acoperirii și în tehnologii moderne, cu servicii de voce mobilă disponibile pentru 98,6% din populația României și o rețea 5G activă în peste 500 de localități. Compania raportează peste 7,2 milioane de conexiuni mobile și o cotă de piață de 46,1% pe segmentul abonamentelor de telefonie mobilă pentru persoane fizice. Tabel de sinteză: Aspect Detaliu Numere portate către Digi 782.975 Procent din total portări 53,85% Total numere portate 2025 1,45 milioane Acoperire voce mobilă 98,6% din populație Rețea 5G Peste 500 de localități Conexiuni mobile totale Peste 7,2 milioane Cota de piață abonamente 46,1% Digi Mobil își propune să continue această tendință de creștere, concentrându-se pe menținerea unei experiențe de utilizare constante și pe extinderea în continuare a rețelei sale. [...]
Lista țărilor din Consiliul pentru Pace include membri cheie și absențe notabile - impact asupra relațiilor bilaterale
Donald Trump a lansat oficial „Consiliul pentru Pace” la Davos , o inițiativă care ar urma să se concentreze inițial pe reconstrucția Gazei, potrivit Digi24 , care citează agenția Anadolu Ajansi. Anunțul a fost făcut joi, în marja Forumului Economic Mondial, în prezența mai multor lideri care au acceptat să se alăture demersului. Consemnează, de asemenea, Digi24 că inițiativa a primit sprijin din partea unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce o parte dintre aliații tradiționali ai SUA din Europa și Canada fie au refuzat, fie rămân rezervați. Lansarea a coincis cu debutul celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas, după războiul din Gaza început în octombrie 2023. Consiliul pentru Pace este prezentat ca parte a unui plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025. Anadolu Ajansi a compilat o listă a statelor care au acceptat, a celor care încă analizează invitația și a celor care au refuzat. Dintre țările care au acceptat, sunt menționate Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, ai căror reprezentanți au participat la ceremonia de la Davos. Pe listă mai apar Maroc, Bahrain, Argentina, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kosovo, Vietnam, Albania, precum și Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia, cu lideri sau reprezentanți prezenți la eveniment. În categoria invitațiilor „în curs de examinare” sunt incluse Rusia, China, Germania, India, Brazilia, Vaticanul, Irlanda, dar și România , alături de Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a afirmat că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari consiliului și că ar urma să discute la Moscova cu reprezentanți ai SUA despre utilizarea activelor rusești înghețate; în cazul Canadei, prim-ministrul Mark Carney nu anunțase o decizie, iar ulterior Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei. Refuzuri au venit din mai multe state europene, invocând motive juridice și instituționale. Regatul Unit a spus că nu va adera „încă”, pe fondul preocupărilor privind o posibilă participare a Rusiei, iar Franța a indicat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că inițiativa ar putea primi competențe care să submineze mecanismele ONU; Norvegia și Suedia au invocat conflictul cu dreptul internațional și cadrele multilaterale existente. Italia a transmis că are nevoie de mai mult timp pentru o decizie, invocând probleme constituționale, iar Slovenia a anunțat că nu va adera „pentru moment”, pe fondul îngrijorărilor legate de mandatul larg al inițiativei. [...]