Știri
Știri din categoria Investiții

Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri, mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street. Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare.
Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean, partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor.
Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat.
Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client.
Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”.
Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse.
Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru, potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%.
În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse.
Recomandate

România urcă pe locul 9 în Europa ca destinație de investiții, dar rămâne vulnerabilă la birocrație și impredictibilitate fiscală , într-un moment în care companiile globale își redesenează lanțurile de producție și caută piețe „aproape de casă”, potrivit unei analize publicate de HotNews , pe baza datelor PwC Global CEO Survey 2026 . România a urcat față de ediția precedentă de pe locul 13 pe locul 9 în Europa și de pe 33 pe 28 la nivel global. În același timp, 51% dintre liderii de companii la nivel mondial spun că plănuiesc expansiune internațională în acest an, ceea ce amplifică competiția între țări pentru capital. De ce contează: capitalul vine, dar costurile și regulile pot frâna proiectele Un semnal important este că România a depășit în clasament piețe cu tradiție în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. În paralel, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat în deceniul 2014–2024, de la 62 miliarde euro la 125 miliarde euro. După o contracție a fluxurilor de ISD în 2023, 2024 și în prima parte a lui 2025, analiza notează o „revenire puternică” în a doua parte a anului trecut, intrările de capital închizând anul la peste 8 miliarde euro. Cine investește și ce se schimbă în regiune Profilul investitorilor care aleg România este „predominant european”, cu țări menționate precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina. Un element de context cu impact pentru companii este schimbarea comportamentului investitorilor din Europa Centrală: dacă în urmă cu cinci ani companiile poloneze se orientau mai ales către Germania, Marea Britanie sau Olanda, acum preferă investiții în Europa Centrală, iar România este indicată ca destinație de top. Sunt menționate exemple de companii poloneze deja prezente pe piața locală: Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings. În același timp, doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România sunt din afara Europei, ceea ce sugerează că proximitatea și integrarea europeană cântăresc mult, dar și că România are încă de recuperat la capitolul vizibilitate în Asia, Orientul Mijlociu sau America. Sectoarele care atrag capital și „golul” din tehnologie În investițiile planificate, domeniile vizate includ: industria prelucrătoare; inginerie și construcții; retail; servicii pentru companii; sector bancar și piețe de capital; transport și logistică. Pe de altă parte, tehnologia nu apare ca prioritate pentru investitorii care se uită la România, deși analiza subliniază că există talent IT și ecosistem, dar avantajul nu se transformă încă în investiții „semnificative”. Frânele: birocrație, reglementare și costuri mai mari după pachetele fiscale Deși semnalele din sondaj sunt favorabile, percepția investitorilor rămâne „mai nuanțată”. România este descrisă ca necompetitivă din cauza birocrației, poverii de reglementare, lipsei de transparență și consecvență în aplicarea politicilor, poverii fiscale și infrastructurii. Singurul domeniu considerat competitiv este disponibilitatea forței de muncă adecvate. Analiza mai arată că pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea și au împins companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând proiecte de creștere pe termen lung. Ce urmează: reforme, OCDE, PNRR și proiecte mari ca potențial catalizator Pentru a „restabili încrederea”, sunt indicate predictibilitatea, transparența și dialogul cu mediul de afaceri, alături de reforme fiscale și administrative. Printre obiectivele pe termen mediu menționate se află aderarea la OCDE (care „ar putea avea loc chiar anul acesta”) și finalizarea implementării PNRR. Sunt indicate și posibile surse de interes investițional: Neptun Deep, programul SAFE, investițiile în apărare, absorbția fondurilor UE, precum și sectoare precum energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare. Totodată, analiza argumentează că diversificarea către „sectoarele viitorului” (tehnologie și AI, energie verde, servicii digitale) rămâne insuficient valorificată. În plan macro, materialul notează confirmarea de către S&P a ratingului suveran la nivel investițional („BBB-”), cu mențiunea progreselor în consolidarea fiscală din primul trimestru 2026, dar și avertismente privind riscurile politice. S&P anticipează, potrivit textului, o stagnare în 2026 și o revenire cu o creștere de 2,5% în 2027, scenariu condiționat de disciplina bugetară, consens politic pentru reforme și absorbția fondurilor europene — elemente care pot fi întârziate de instabilitatea guvernamentală. [...]

Țările de Jos rămân principalul investitor străin în România , concentrând circa 20% din investițiile străine directe și o pondere similară din capitalul social subscris de investitorii străini, potrivit datelor prezentate de Economica . Miza economică este că această poziție se sprijină pe investiții mari, în sectoare cu efect de antrenare (retail, logistică, energie, producție), nu pe un număr foarte mare de firme. În termeni de volum, investițiile olandeze sunt estimate la peste 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), iar pe componenta de capital social subscris, Țările de Jos ar deține aproximativ 20% din totalul investitorilor străini, echivalentul a 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), cu aproape 6.300 de companii active local. De ce contează: investiții puține ca număr, mari ca valoare În comunicatul Camerei de Comerț Româno-Olandeze (NRCC), citat în material, se arată că firmele olandeze au o pondere mai redusă în numărul total al companiilor cu capital străin, însă investițiile lor tind să fie „de amploare și valoare ridicată”, ceea ce le face relevante strategic pentru economie. „Țările de Jos rămân cel mai mare investitor străin în România, cu aproximativ 20% din totalul investițiilor străine directe, investiții de peste 25 de miliarde de euro (…) Interesul continuă să crească, în special în sectoare precum energie, agricultură, logistică și producție industrială”, a spus Șerban Isopescu-Weber, citat într-un comunicat al NRCC. Unde se văd banii: retail, logistică, agribusiness, IT În martie 2026, clasamentul primelor 40 de companii după ponderea capitalului social subscris deținut de investitori străini include șase companii olandeze, iar Mega Image ocupă primul loc, potrivit informațiilor din articol. Materialul dă și câteva exemple recente de proiecte și tranzacții: Ahold Delhaize a finalizat la 3 ianuarie 2025 achiziția Profi, într-o tranzacție de 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei), ceea ce i-a „dublat” prezența pe piața locală de retail. Action a intrat pe piața din România în 2025 și dezvoltă un centru logistic de 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) în apropierea Bucureștiului. Heineken a finalizat o investiție de 12 milioane de euro (aprox. 60 milioane lei) în tehnologii eficiente energetic la fabricile din Craiova și Ungheni, parte a unui program mai amplu de investiții care depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) în ultimul deceniu. Context: fluxuri în ambele sensuri Pe lângă investițiile olandeze în România, articolul menționează și relația inversă: potrivit unui raport al Băncii Naționale a României (BNR) publicat la 19 septembrie 2025, Țările de Jos reprezintă principala destinație pentru investițiile românești în străinătate, găzduind peste 1,5 miliarde de euro capital românesc, scrie Agerpres (link în sursă: Agerpres ). Evenimentul NRCC Orange Night (ediția a 11-a) a avut loc pe 24 aprilie 2026 și a reunit peste 175 de reprezentanți ai mediului de afaceri românesc și olandez, în prezența unor reprezentanți ai Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, potrivit aceleiași surse. [...]

Uniunea Europeană pregătește un „ Cont European de Investiții ” care ar reduce barierele și costurile pentru investițiile transfrontaliere ale populației , iar pentru România miza este accesul mai simplu la acțiuni, obligațiuni și ETF-uri din orice stat membru, însoțit de recomandări pentru un tratament fiscal mai prietenos, potrivit Economica , care citează www.studiifinanciare.ro . Inițiativa face parte din strategia UE de construire a unei „ Uniuni a Economiilor și a Investițiilor” (SIU) , cu obiectivul de a transforma o parte din economiile ținute în depozite bancare în investiții pe piața de capital, pentru randamente potențial mai mari și finanțare suplimentară pentru companii și state. Ce ar schimba pentru investitorii de retail din România Contul European de Investiții este descris ca o platformă digitală simplificată care ar permite rezidenților din UE să investească în produse financiare din orice stat membru, „fără barierele transfrontaliere actuale”. În practică, strategia urmărește să reducă două frâne majore pentru micii investitori: comisioanele ridicate asociate accesului la piețe din alte țări; birocrația și complexitatea operațională care fac dificilă cumpărarea de titluri de stat sau acțiuni din alte state UE (de exemplu Germania sau Franța). Modelul propus este unul descentralizat: conturile nu ar fi administrate de o autoritate centrală, ci oferite de intermediari autorizați (bănci, firme de investiții, neobrokeri, fintech-uri), tocmai pentru a stimula concurența și a împinge costurile în jos. Ce instrumente ar putea include contul Conform strategiei descrise în material, contul este gândit ca o structură tip „plic”, în care pot fi incluse mai multe clase de active, între care: acțiuni tranzacționate pe platforme multilaterale; obligațiuni suverane (titluri de stat) și corporative; ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă); ELTIF (Fonduri Europene de Investiții pe Termen Lung). Componenta fiscală: recomandări europene și situația din România Comisia Europeană recomandă statelor membre un regim fiscal „simplificat și avantajos”, inclusiv varianta amânării impozitării câștigurilor până la retragerea banilor din cont. În România, materialul menționează existența unei posibile deduceri fiscale pentru persoanele fizice „în limita de 400 euro/an” pentru investițiile în acțiuni sau ETF-uri. De ce împinge UE acest proiect: depozite mari, nevoi mari de investiții În comunicarea Comisiei Europene citată, aproximativ „10 mii de miliarde de euro” din economiile cetățenilor sunt păstrate ca depozite bancare. Depozitele sunt considerate sigure și lichide, dar tind să aducă, „de obicei”, câștiguri mai mici decât investițiile pe piețele de capital. Pe partea de cerere de finanțare, nevoile de investiții ale UE sunt estimate la „încă 750–800 de miliarde de euro anual până în 2030”, cu presiuni suplimentare anticipate din zona apărării. În acest context, SIU urmărește să reducă dezechilibrul dintre economiile disponibile și nevoile de investiții. Materialul precizează că inițiativa nu își propune să descurajeze depozitele bancare, pe motiv că băncile rămân o sursă importantă de finanțare pentru multe companii. Ce nu este încă limpede Deși articolul vorbește despre „când se lansează”, fragmentul furnizat nu indică o dată de lansare sau un calendar ferm pentru implementare. În aceeași logică, nu sunt detaliate nici condițiile exacte de aplicare în România (dincolo de mențiunea privind discuții la nivelul ASF), nici forma finală a facilităților fiscale, care depind de deciziile statelor membre. [...]

Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]

Programul FIDELIS revine cu dobânzi neimpozabile de până la 7,60%, iar statul testează din nou apetitul populației pentru finanțare internă , după ce în primul trimestru din 2026 subscrierile au depășit 4 miliarde de lei, potrivit Mediafax . Noua ediție permite subscrieri în lei și euro până marți, 21 aprilie 2026, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București . Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar datele oficiale citate indică un interes ridicat: în primele trei luni din 2026, investitorii persoane fizice au subscris 4.065.455.590 lei. Autoritățile interpretează nivelul ca un semnal de încredere în titlurile de stat ca instrument de economisire. Ce randamente sunt oferite în această ediție Ediția FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de monedă și maturitate, cu dobânzi neimpozabile. Emisiuni în lei: 6,60% – scadență la 2 ani 7,60% – scadență la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadență la 4 ani 7,60% – scadență la 6 ani Emisiuni în euro: 4,25% – scadență la 3 ani 5,25% – scadență la 5 ani 6,40% – scadență la 10 ani Cine poate subscrie și prin ce canale Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, printr-un sindicat bancar format din: Banca Transilvania și BT Capital Partners Banca Comercială Română BRD – Groupe Société Générale UniCredit Bank România TradeVille în parteneriat cu Libra Internet Bank Salt Bank Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei (lei), respectiv 1.000 euro (euro). De ce contează: finanțare internă și concurență pentru economisire Volumul de peste 4 miliarde de lei atras în primul trimestru arată că Ministerul Finanțelor poate mobiliza economisirea populației prin instrumente listate la bursă, într-un format cu dobândă neimpozabilă. Pentru investitori, miza rămâne combinația dintre randament și accesibilitate (praguri minime, subscriere prin bănci și broker), în timp ce pentru stat contează continuitatea cererii la noile emisiuni până la închiderea perioadei de subscriere din 21 aprilie. [...]

Premierul albanez Edi Rama spune că va continua proiectul unui complex de lux de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), în pofida protestelor , prezentând investiția drept o oportunitate majoră, potrivit Al Jazeera . Proiectul este descris ca fiind „legat” de Jared Kushner și a generat proteste timp de nouă zile. În acest context, Rama a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul ar vinde teren public, susținând în schimb că dezvoltarea reprezintă o investiție importantă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre amplasament, structura finanțării sau calendarul proiectului, însă poziția publică a premierului indică faptul că autoritățile intenționează să meargă mai departe cu investiția, în ciuda presiunii străzii. [...]