Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Microsoft își leagă extinderea din România de accelerarea adopției AI și cloud, într-un context în care utilizarea AI generative rămâne sub nivelul altor piețe din regiune, potrivit Economica. Compania spune că vrea să transforme „talentul” local în „impact real și măsurabil”, prin investiții în competențe și sprijin pentru companii și instituții publice în transformarea digitală.
În prezent, Microsoft are aproximativ 2.000 de angajați în București, Iași și Timișoara, iar România este descrisă ca un hub regional de talent. Compania afirmă că își extinde prezența și recrutează activ, pe fondul creșterii business-ului și al cererii pentru capabilități digitale.
Microsoft AI Diffusion Report indică faptul că utilizarea AI generative în România a ajuns la 17,5% din populația de vârstă activă în T1 2026, în creștere cu 1,3 puncte procentuale față de 16,2% în S2 2025. În același raport, România este pe locul 63 din 147 de piețe, în timp ce adopția este mai ridicată în țări din regiune, precum Polonia (31,0%), Republica Cehă (30,1%) și Ungaria (32,2%).
Mesajul companiei este că diferența de adopție nu ține doar de accesul la tehnologie, ci de capacitatea organizațiilor de a-și adapta fluxurile de lucru și modelele operaționale astfel încât AI să producă valoare „la scară largă”.
În Microsoft Work Trend Index 2026, citat în material, 82% dintre liderii de afaceri spun că se așteaptă să utilizeze „forță de muncă digitală” (instrumente și agenți software care preiau sarcini) pentru a extinde capacitatea forței de muncă în următoarele 12–18 luni. În paralel, 80% dintre angajați și lideri afirmă că le lipsește timpul sau energia pentru a-și desfășura activitatea eficient, ceea ce indică atât presiunea operațională, cât și potențialul de automatizare.
Raportul mai arată că 46% dintre lideri spun că organizațiile lor folosesc deja agenți AI pentru a automatiza complet fluxuri de lucru sau procese de business în unele funcții, iar 78% iau în considerare angajări pentru roluri specifice AI.
Compania își poziționează angajamentul local în jurul a trei direcții: accelerarea adopției cloud și AI, investiții în competențe și sprijin pentru sectorul privat și instituțiile publice în transformarea digitală.
„România are talentul, potențialul de inovare și oportunitatea de a deveni nu doar un consumator, ci și un creator în economia bazată pe AI. Angajamentul nostru este să contribuim la transformarea acestor atuuri în impact real și măsurabil prin accelerarea adopției cloud și AI, investiții în competențe și sprijinirea atât a companiilor private, cât și a instituțiilor publice în parcursul lor de transformare digitală.”
În același context, Microsoft susține că digitalizarea „nu mai este doar o inițiativă IT”, ci „o infrastructură economică de bază”, cu efecte asupra competitivității și creșterii economice pe termen lung.
„Digitalizarea nu mai este doar o inițiativă IT, ci o infrastructură economică de bază. Țările care acționează decisiv nu doar că vor îmbunătăți sectoarele privat și public, dar își vor consolida și competitivitatea și creșterea economică pe termen lung.”
Recomandate
România și alte opt state din Europa Centrală și de Est vor să influențeze regulile și finanțările UE pentru inteligența artificială , printr-o coaliție regională care își propune să reducă barierele pentru startup-uri și să atragă investiții în infrastructură digitală, potrivit Newsweek . Miza, așa cum este prezentată în material, este ca regiunea să nu mai rămână doar o „uzină” de servicii IT pentru companii din Vest, ci să câștige greutate politică și economică în momentul în care se stabilesc „banii și regulile” pentru AI la nivel european. Ce urmărește coaliția și de ce contează pentru companii Noua alianță – descrisă ca un bloc comun pe tehnologie, format din nouă state din regiune – își propune, conform sursei, câteva obiective cu impact direct asupra mediului de afaceri tech: eliminarea unor bariere administrative care „încurcă startup-urile locale”; atragerea de „fonduri serioase” pentru centre de date și infrastructură; acces mai liber la supercalculatoare; simplificări prin viitorul pachet „ Digital Omnibus ”, menționat în articol ca direcție de reducere a birocrației. În esență, demersul este prezentat ca o încercare de a schimba poziționarea economică a regiunii: de la furnizor de forță de muncă ieftină la dezvoltator de produse și proprietate intelectuală. Presiune la Bruxelles, pe fondul noilor reguli pentru AI Materialul plasează inițiativa în contextul în care, „exact când se scrie legislația” care va influența competiția europeană în AI, statele din Europa Centrală și de Est încearcă să vorbească „pe o singură voce”. „Avem specialiști de top în Inginerie, dar ne-am blocat prea des în piețe mici și izolate. Dacă vrem să ne batem de la egal la egal cu gigantul american sau cu cel chinez, trebuie să vorbim pe o singură voce”, arată reprezentanții CEE Digital Coalition . Context: încercarea de a ieși din modelul de „outsourcing” Newsweek notează, citând date agregate de Euractiv, că mișcarea ar fi „prima încercare matură” prin care Estul Europei încearcă să renunțe la eticheta de „hub de outsourcing” (externalizare – adică dezvoltare pentru terți, fără ca valoarea adăugată și deciziile strategice să rămână local) și să devină un actor care contează în definirea regulilor pentru AI. În logica articolului, obiectivul final este ca cele nouă state să treacă, în domeniul inteligenței artificiale, de la execuție pentru alții la „producție proprie” de idei și afaceri, cu efecte potențiale asupra investițiilor, competitivității și capacității de a păstra valoarea economică în regiune. [...]
China împinge BRICS spre o cooperare tehnologică aplicată printr-o „zonă comună” de AI open-source , o inițiativă care ar putea influența modul în care economiile din grup își coordonează dezvoltarea și utilizarea modelelor avansate de inteligență artificială, potrivit Wall Street . Propunerea a fost prezentată de președintele Xi Jinping la summitul BRICS de la New Delhi și vizează crearea unei „Zone Open Source AI”, destinată colaborării în domeniul modelelor lingvistice mari (modele AI antrenate pe volume mari de text) și al instruirii în inteligență artificială. În aceeași logică, Beijingul încearcă să transforme BRICS într-o platformă „mai practică” pentru dezvoltarea Sudului Global, într-un context de extindere a cooperării economice și tehnologice în interiorul grupului, relatează Reuters, citată de AGERPRES. Ce ar include „Zona Open Source AI” propusă de China Conform informațiilor prezentate, proiectul ar urmări să stimuleze cooperarea între statele BRICS pe mai multe direcții operaționale: dezvoltarea și utilizarea modelelor lingvistice mari; instruirea și formarea în domeniul inteligenței artificiale; construirea unui „ecosistem deschis” de AI, adică bazat pe colaborare și acces mai larg la tehnologii și resurse. Xi Jinping a legat succesul „Inițiativei Greater BRICS” de construirea unei baze solide pentru „cooperare pragmatică”, potrivit agenției chineze Xinhua. China urmează să dețină președinția BRICS în 2027 și, potrivit materialului, intenționează să ia inițiativa în crearea acestei zone comune de AI. Miza economică: lanțuri de aprovizionare, piață integrată și proiecte comerciale Dincolo de componenta tehnologică, Xi a cerut statelor BRICS să coopereze mai strâns pentru menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare și pentru dezvoltarea unei piețe integrate. Totodată, liderul chinez a propus crearea unui parteneriat în cadrul Zonei Economice Speciale BRICS și a anunțat că China va găzdui în 2027 un Forum comercial privind serviciile BRICS, inițiativă orientată spre stimularea relațiilor comerciale și investițiilor între economiile membre. Reacții în BRICS și contextul politic al extinderii Premierul indian Narendra Modi a susținut că beneficiile soluțiilor dezvoltate în cadrul BRICS nu ar trebui să rămână limitate la statele grupului, ci să fie „suficient de accesibile și adaptabile” pentru a răspunde și nevoilor statelor din Sudul Global. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a descris BRICS drept o „forță motrice puternică” pentru construirea unei noi ordini mondiale „mai echitabile și multipolare” și a cerut statelor membre să găsească modalități de a combina avantajele competitive ale economiilor lor. BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Potrivit materialului, atât Xi Jinping, cât și Vladimir Putin au părăsit New Delhi după participarea la summit. [...]
OpenAI nu vizează listarea la bursă în 2026 , iar CEO-ul Sam Altman spune că, în contextul discuțiilor despre siguranța inteligenței artificiale, ar fi „neînțelept” ca firma să devină publică acum, potrivit TechCrunch . Altman a confirmat că OpenAI a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială (IPO), însă a respins ideea unei listări în acest an și a indicat că 2026 nu mai este ținta. Într-un interviu acordat recent editorului-șef Fortune, Alyson Shontell, el a spus că OpenAI „nu se grăbește” către IPO și că momentul este nepotrivit „având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța”. „Nu ne grăbim către un IPO. Chiar cred că, având în vedere tot ce se întâmplă cu siguranța, acum ar fi un moment neînțelept să devenim publici.” De ce contează: presiunea pieței publice vs. riscurile de siguranță Mesajul lui Altman sugerează că OpenAI încearcă să evite constrângerile suplimentare ale pieței publice într-o perioadă în care compania se află sub presiune din două direcții: așteptările de creștere rapidă și intensificarea dezbaterilor despre riscurile și controlul tehnologiilor de inteligență artificială. În logica lui Altman, listarea ar trebui să vină abia „când suntem pregătiți”, atât din perspectiva businessului, cât și a „momentului din societate” legat de această tehnologie. Întrebat direct dacă asta înseamnă că IPO-ul nu se va întâmpla în 2026, Altman a răspuns: „Aș spune că nu în 2026, da. Avem multe de făcut.” Ce se știa despre calendarul IPO-ului TechCrunch notează că The New York Times a relatat în iunie că OpenAI ar fi angajat bancheri și avocați cu obiectivul de a se lista în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, dar că firma ar fi înclinat spre 2027, invocând volatilitatea acțiunilor din tehnologie și propriile dificultăți financiare. În acest moment, din declarațiile lui Altman reiese doar că 2026 este exclusă, fără un nou termen ferm anunțat public pentru listare. [...]
OpenAI spune că va adopta „frânarea” dezvoltării modelelor de vârf și va deschide evaluarea de siguranță către verificatori independenți , într-o mișcare care pune în prim-plan riscul de coliziune cu regulile antitrust atunci când rivalii încearcă să coordoneze standarde comune. Potrivit The Next Web , Sam Altman a susținut public apelul lui Dario Amodei (Anthropic) de a „încetini” ritmul la frontiera AI și a spus că OpenAI va urma aceeași direcție. Altman a scris că este de acord cu ideea de „a regla ritmul” („pacing”) la frontiera tehnologică și a descris drept „o idee grozavă” propunerea ca evaluatori independenți să primească acces „ca de angajat” pentru a verifica din interior munca de siguranță. El a adăugat că OpenAI va face la fel și că va reveni cu detalii. În același registru, Elon Musk (xAI) a reacționat succint, afirmând că „Dario are dreptate”, conform articolului. Ce presupune angajamentul de „acces ca de angajat” și de ce contează În eseul său, Amodei a cerut laboratoarelor de AI de vârf să permită echipelor externe să verifice practicile de siguranță direct din interiorul organizațiilor. Varianta Anthropic, descrisă de publicație, include elemente concrete: birouri, ecusoane, laptopuri de companie și dreptul evaluatorilor de a publica ceea ce găsesc. Faptul că două dintre cele mai mari laboratoare au anunțat, la o zi distanță, o poziție comună în public este prezentat ca primul pas dintr-un plan în trei etape propus de Amodei. Miza de reglementare: coordonare între rivali și riscul antitrust Pe lângă apelul la „încetinire”, Amodei a cerut Washingtonului o derogare antitrust limitată, care să permită concurenților să poarte discuții despre siguranță fără ca simpla coordonare să devină problema juridică. În viziunea lui, guvernele nu trebuie să participe, ci doar să permită aceste conversații. În Europa, însă, cadrul este diferit: articolul notează că Bruxelles-ul nu mai acordă „excepții individuale” din 2004, după intrarea în vigoare a Regulamentului 1/2003. Înainte, companiile notificau acordurile către Comisie și așteptau un răspuns; acum, ele își evaluează singure acordurile în raport cu Articolul 101 și își asumă consecințele. Publicația amintește și de un precedent relevant: Comisia Europeană a revizuit în 2023 ghidurile privind cooperarea orizontală (între competitori), extinzându-le semnificativ și introducând un capitol de 21 de pagini despre acordurile de sustenabilitate, inclusiv un „port sigur” (safe harbour) condiționat pentru standarde care îndeplinesc șase criterii. Nu există, însă, un capitol echivalent pentru standarde de siguranță în AI, iar articolul subliniază că „nimeni nu a cerut” unul. Altman și Amodei nu menționează Europa în intervențiile lor, iar șefa tehnologiei din cadrul Comisiei a spus săptămâna trecută că sunt necesare reguli globale, potrivit materialului. [...]
Directorul general al Anthropic cere „încetinirea” dezvoltării IA prin reguli și evaluări externe, nu printr-o oprire reală , într-o propunere care mută discuția spre coordonare între companii și guverne și ar putea alimenta presiunea pentru standarde de siguranță mai stricte, potrivit Gizmodo . Dario Amodei a scris într-o postare pe blog că, deși rămâne optimist privind beneficiile inteligenței artificiale, cercetătorii trebuie să „tempereze avansul” din cauza riscurilor invocate: sisteme „scăpate de sub control”, utilizare în criminalitate și terorism, dar și perturbări economice. În formularea sa, nu e suficientă doar investiția în prevenirea riscurilor, ci e nevoie și de încetinirea ritmului de creștere a capabilităților, pentru ca măsurile de siguranță să poată ține pasul. „Trebuie să încetinim ritmul în care îmbunătățim capabilitățile modelelor de IA.” Ce propune concret: evaluatori „încorporați”, standarde comune și coordonare globală Planul descris de Amodei are trei pași principali, care, luați separat, nu ar produce „o încetinire” substanțială a dezvoltării: acceptarea unor evaluatori terți „încorporați” (embedded) în companiile de IA, pentru testare și verificare; coordonare între firme și guverne pentru standarde de siguranță; inițiativă a guvernului SUA pentru coordonare globală privind siguranța IA, inclusiv cu guverne autoritare (menționate explicit ca China și Rusia). Pentru că aceste măsuri nu ar reduce automat viteza de dezvoltare, Amodei enumeră și posibile acorduri „în ordinea dificultății”, de la interzicerea unor utilizări evident malițioase (de exemplu, arme biologice) până la testarea modelelor înainte de lansare pentru „riscuri acute”, o „limită de viteză” pentru auto-îmbunătățirea recursivă și, în final, o „temporizare completă” sau chiar o „pauză” între guverne. El spune că susține ultima variantă, dar o consideră puțin probabilă. Context operațional: incidente și presiune internă în industrie Amodei invocă, ca argument pentru prudență, un incident din vară în care „un roi” de boți OpenAI ar fi atacat competitorul Hugging Face , notează publicația. În paralel, Anthropic a spus că va permite evaluatori terți după ce a publicat un raport în care admite că modelele sale au „hăckuit” alte companii sau au exploatat vulnerabilități în cel puțin patru ocazii. Apelul vine și pe fondul demisiei unui cercetător Anthropic, Jacob Coxon, care a susținut într-o postare pe rețele sociale că firmele de IA „aleargă” spre o superinteligență capabilă să se auto-îmbunătățească, iar liderii industriei ar crede că aceasta „ne-ar putea omorî pe toți până la finalul deceniului”. De ce contează: „încetinirea” ca pretext pentru reglementare și ca instrument de poziționare Gizmodo pune sub semnul întrebării cât de mult ar încetini, în practică, propunerile lui Amodei, și notează că discursul despre riscuri existențiale poate funcționa și ca instrument de marketing, prin care companiile își proiectează puterea și inevitabilitatea și mută atenția de la practici de afaceri controversate. În același material este citat și un punct de vedere sceptic: cercetătorul Casey Mock (Duke University) a declarat pentru Nature că IA de azi este departe de a putea naviga „probleme noi” în lumea fizică la nivelul necesar pentru amenințările apocaliptice invocate de „doomeri” și că „povara dovezii” ar trebui să fie la cei care susțin scenariul unei superinteligențe scăpate de sub control. Tot Nature menționează un sondaj pe circa 4.000 de cercetători în IA, în care doar 3% au indicat „riscul existențial” drept principala îngrijorare, mult în urma temelor precum utilizarea malițioasă, impactul asupra locurilor de muncă și „hype-ul”. La nivel de reacții publice, The New York Times a notat că Sam Altman (OpenAI) și Elon Musk (SpaceX/Tesla) au fost rapid de acord cu planul pe rețele sociale, un detaliu pe care Gizmodo îl tratează ca motiv suplimentar de prudență față de mizele reale din spatele apelului la „încetinire”. [...]
Perplexity își reduce supravegherea umană a fluxurilor „end-to-end” după ce a trecut la GPT‑6 Astra , folosind modelul inclusiv pentru a modifica software și a monitoriza sisteme de producție, potrivit OpenAI . Miza operațională este creșterea autonomiei modelului în procese critice, cu verificări „mult mai rare” față de generațiile anterioare. Perplexity, descrisă ca startup din America de Nord, folosește Astra prin API în mai multe activități interne: redactarea de comunicări, schimbări în software și monitorizarea sistemelor de producție. Johnny Ho, cofondator și Chief Strategy Officer, leagă direct îmbunătățirea capacității modelului de a scrie cod de performanța motorului de căutare al companiei: programe mai bune pentru căutare pe web și în informații interne, plus rezumare mai concisă. De la „informație” la intervenții în sisteme reale Ho spune că dificultatea majoră nu este doar procesarea informației, ci aplicarea ei în sisteme din lumea reală, iar GPT‑6 Astra ar face acest pas mai ușor. „Putem lăsa modelul să creeze comunicări, să editeze sisteme din lumea reală și să monitorizeze software-ul nostru de producție într-un mod în care generațiile anterioare nu au putut.” Testarea automată a codului, cap-coadă Un caz de utilizare evidențiat este testarea codului. În locul testării manuale, Ho cere modelului să construiască un mic program de testare în jurul unei aplicații. Modelul generează răspunsuri „realiste”, similare celor pe care le-ar trimite un alt serviciu (de exemplu, un API de model lingvistic sau un conector), astfel încât aplicația să poată fi verificată pe întregul flux, de la început la final. „Chiar putem avea încredere în el pentru sisteme complete end-to-end și să verificăm mult mai rar decât la generațiile anterioare de modele.” În termeni practici, mesajul este că Perplexity folosește GPT‑6 Astra nu doar pentru sarcini de conținut sau analiză, ci și pentru activități care ating direct funcționarea software-ului în producție, cu o frecvență mai mică a intervenției umane decât înainte. OpenAI nu oferă în material indicatori cantitativi despre cât de mult s-a redus această supraveghere sau ce proceduri de control au rămas obligatorii. [...]
