Știri
Știri din categoria Internet
România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf, care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei.
Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%.
Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est:
| Loc | Țară | Scor |
|---|---|---|
| 1 | Slovacia | 72,3% |
| 2 | Bulgaria | 69,8% |
| 3 | România | 67,2% |
| 4 | Cehia | 67,0% |
| 5 | Polonia | 64,0% |
| 6 | Moldova | 55,8% |
| 7 | Ucraina | 55,6% |
Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale.
Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional.
La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale.
Recomandate
România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix , un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică , potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile. Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026. Ce spune clasamentul și unde se poziționează România În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună Ucraina: 5,35 dolari/lună Etiopia: 6,46 dolari/lună Bangladesh: 7,38 dolari/lună Mongolia: 7,41 dolari/lună La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale: Wallis și Futuna: 373,88 dolari/lună Turkmenistan: 286,24 dolari/lună Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună Eswatini: 193,31 dolari/lună Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna. De ce contează economic: preț mic nu înseamnă automat calitate slabă Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile. În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția. Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba. [...]
România rămâne în topul global al internetului fix ieftin , cu un cost mediu de 8,19 dolari pe lună (aprox. 38 lei), într-o piață în care diferențele de preț ajung la peste 140 de ori între extreme, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică: nivelul redus al tarifelor indică o concurență puternică și poate susține adopția serviciilor digitale, dar arată și cât de mult pot împinge prețurile în sus izolarea geografică sau lipsa competiției. Analiza a fost realizată de Broadband Genie pe baza ofertelor disponibile între 27 ianuarie și 10 februarie 2026 și se referă exclusiv la internet fix (broadband), cu prețuri colectate de pe site-urile furnizorilor sau de pe platforme specializate de comparare. România: locul 7 în lume la costul mediu al abonamentului România se clasează pe locul al șaptelea la nivel mondial, cu un cost mediu de 8,19 dolari/lună (aprox. 38 lei), între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). În top 10 mai apar Nepal (9,22 dolari) și Rusia (9,71 dolari). Autorii notează și o asociere relevantă pentru competitivitate: unele dintre cele mai ieftine piețe broadband, inclusiv România și Vietnam, sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Unde internetul fix este cel mai ieftin Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună (aprox. 12 lei) – pe fondul deprecierii monedei locale față de dolar și al subvențiilor de stat pentru infrastructură; Ucraina: 5,35 dolari/lună (aprox. 25 lei) – piață competitivă, cu mulți furnizori și rețea extinsă de fibră optică, în pofida războiului; Etiopia: 6,46 dolari/lună (aprox. 30 lei) – singura țară africană din primele zece; Bangladesh: 7,38 dolari/lună (aprox. 34 lei); Mongolia: 7,41 dolari/lună (aprox. 34 lei). Polul opus: până la aproape 374 de dolari pe lună Cea mai scumpă piață din analiză este Wallis și Futuna (teritoriu francez din Pacificul de Sud), cu 373,88 dolari/lună (aprox. 1.720 lei), unde izolarea geografică și costurile de infrastructură împing tarifele la un nivel record. Urmează: Turkmenistan: 286,24 dolari/lună (aprox. 1.320 lei) – pe fondul monopolului unui furnizor controlat de stat, care limitează concurența; Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună (aprox. 1.160 lei); Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună (aprox. 950 lei); Eswatini: 193,31 dolari/lună (aprox. 890 lei). Un element structural evidențiat de autori: 18 dintre cele mai scumpe 25 de piețe broadband sunt insule sau teritorii izolate, unde infrastructura este mai dificil și mai costisitor de construit și întreținut. Ce limite are comparația Studiul exclude 22 de state din lipsa unor date considerate credibile (între exemplele menționate: Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba). Broadband Genie este prezentat ca un site independent de comparare a ofertelor de internet de bandă largă. [...]
Peste 60% dintre români spun că au încredere mică sau deloc în informațiile de pe TikTok , potrivit unui sondaj Avangarde realizat în luna mai la comanda G4Media . Datele indică o problemă de credibilitate pentru platformă, cu efect direct asupra felului în care pot fi influențate deciziile de consum și comportamentele publicului prin conținut viral. Sondajul arată că peste 31% dintre respondenți „nu cred deloc” în informațiile de pe TikTok, iar peste 29% spun că au „încredere puțină”. La polul opus, 17,3% declară că au „multă încredere”, iar 1,4% că au „foarte multă încredere” în informațiile primite prin această rețea. Ce relevă cifrele despre riscul de dezinformare Rezultatele sugerează o audiență semnificativă care consumă conținut, dar îl tratează cu scepticism, ceea ce complică atât comunicarea comercială (branduri, creatori), cât și comunicarea publică (instituții). În același timp, existența unui segment care declară încredere ridicată (multă sau foarte multă) indică un potențial canal de propagare rapidă a mesajelor neverificate către o parte a publicului. Metodologie: eșantion și marjă de eroare Au fost intervievate peste 900 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, în perioada 22–31 mai. Marja de eroare a sondajului este de ±3,4%, conform informațiilor publicate. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
Autoritatea germană care coordonează aplicarea Digital Services Act (DSA) în UE investighează eBay pentru posibile încălcări ce pot aduce amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală , pe fondul unor acuzații privind raportarea greoaie a conținutului ilegal și lipsa de transparență pentru utilizatori, potrivit WinFuture . În centrul criticilor se află modul în care utilizatorii pot semnala conținut sau produse ilegale ori contrafăcute. Supraveghetorul susține că, în special în versiunea desktop, fluxul de raportare este complicat și greu de parcurs, ceea ce ar îngreuna intervenția împotriva ofertelor ilegale. În plus, ar lipsi explicații ușor de înțeles în cazul suspendărilor de cont, iar informațiile obligatorii și datele de contact ale comercianților ar fi dificil de găsit. Ce reclamă autoritatea și de ce contează operațional Conform materialului, Digital Services Coordinator (DSC) din cadrul Bundesnetzagentur (autoritatea germană de reglementare în domeniul rețelelor) indică trei probleme principale: proceduri deficitare de raportare și remediere pentru conținuturi ilegale; justificări insuficiente pentru măsuri precum suspendarea conturilor; trasabilitate slabă a comercianților (identificarea și urmărirea vânzătorilor). Miza este una practică: dacă raportarea e dificilă și datele vânzătorilor sunt opace, crește riscul de fraudă și scade capacitatea cumpărătorilor de a-și apăra drepturile, inclusiv în situații de garanție sau litigii. Stadiul anchetei și riscul de sancțiuni Bundesnetzagentur arată că investigația este în derulare din ianuarie 2026, pornind de la reclamații ale cumpărătorilor și informații transmise de autoritatea franceză de protecție a consumatorilor. Pentru că eBay are sediul principal european în Germania, competența revine autorității germane, care coordonează și cooperarea între supraveghetorii europeni. O evaluare juridică finală nu a fost încă anunțată. Totuși, în cazul constatării unor încălcări, DSA permite amenzi de până la 6% din veniturile anuale globale. Articolul notează că, raportat la un venit de circa 10 miliarde de dolari (aprox. 43,5 miliarde lei), plafonul teoretic ar ajunge la 600 milioane de dolari (aprox. 2,6 miliarde lei). Reacția eBay eBay respinge acuzațiile și susține că a implementat cu atenție cerințele legale, iar criticile ar viza „chestiuni de detaliu” legate de informațiile despre comercianți și căile de raportare. Compania spune că este în dialog cu autoritatea. DSA se aplică tuturor serviciilor online din februarie 2024 și impune reguli unitare în UE pentru combaterea conținutului ilegal și a contrafacerilor; în acest caz, ancheta poate forța ajustări concrete de interfață și proceduri, cu efect direct asupra modului în care utilizatorii raportează probleme și înțeleg deciziile platformei. [...]
Google va permite, din 4 august, folosirea adreselor IP ale utilizatorilor din SEE, Marea Britanie și Elveția pentru măsurarea și personalizarea reclamelor , o schimbare care mută o parte importantă din responsabilitatea de conformare către advertiseri și riscă să complice respectarea regulilor de consimțământ din GDPR, potrivit TechRadar . Până acum, Google folosea adresele IP în aceste regiuni în principal pentru rutarea traficului și afișarea reclamelor. De la 4 august, însă, va permite terților să livreze reclame mai personalizate prin urmărirea activității utilizatorilor pe baza IP-ului, conform unei relatări Bleeping Computer citate de publicație. De ce schimbarea ridică probleme de conformare și costuri operaționale În UE și Marea Britanie, IP-ul este considerat „date cu caracter personal” în sensul GDPR, ceea ce înseamnă că, pentru personalizarea reclamelor pe baza IP-ului, companiile trebuie să obțină consimțământul utilizatorilor. În plus, urmărirea IP-urilor este tratată în UE drept o formă de „amprentare” (fingerprinting) – o tehnică de profilare invazivă care poate lega activitatea digitală de un utilizator și de dispozitivele sale. În acest context, TechRadar notează că IP-urile pot ajuta la identificarea dispozitivului, facilitând construirea de profiluri persistente și expunând utilizatorii la mai multe reclame țintite, dar și la riscuri suplimentare dacă datele ajung la actori rău intenționați. Google mută responsabilitatea către advertiseri Potrivit articolului, Google le transmite advertiserilor că ei trebuie să se asigure că respectă regulile din regiuni precum UE și Marea Britanie, inclusiv politica proprie a companiei privind consimțământul utilizatorilor ( EU User Consent Policy ). Practic, povara obținerii consimțământului și a gestionării utilizării IP-urilor pentru publicitate este împinsă mai mult către companiile care cumpără și operează campanii. O consecință anticipată în material este că bannerele de consimțământ ar putea fi implementate neclar sau „împinse” spre acceptare, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților de reglementare asupra validității consimțământului. Context: virajul Google pe „fingerprinting” și poziția autorității britanice TechRadar amintește că Google a avut în trecut o poziție opusă: în 2019, compania descria „fingerprinting” drept „greșit”, pe motiv că subminează libertatea de alegere a utilizatorilor. Ulterior, în 2024, Google a ridicat interdicția privind folosirea „fingerprinting” de către advertiseri, iar autoritatea britanică de protecție a datelor (ICO) a catalogat schimbarea drept „iresponsabilă”. Articolul mai subliniază că evoluția vine la o lună după ce ICO a publicat ghidajul său pentru 2026, reiterând că urmărirea activității digitale pe mai multe site-uri pentru construirea unui profil comportamental va continua să necesite consimțământ explicit. Ce opțiuni au utilizatorii și ce urmează TechRadar susține că un VPN (rețea privată virtuală) poate reduce urmărirea prin „mascarea” adresei IP, prin rutarea traficului prin servere la distanță. Publicația mai menționează și alte măsuri tehnice, precum funcții anti-urmărire/anti-fingerprinting oferite de unele servicii VPN și utilizarea unui browser orientat spre confidențialitate (de exemplu, Mozilla Firefox ). Din perspectiva pieței de publicitate online, schimbarea anunțată pentru 4 august poate însemna procese suplimentare pentru obținerea consimțământului și un risc mai mare de neconformare pentru advertiseri, într-un moment în care autoritățile europene și britanice mențin standarde ridicate privind profilarea și urmărirea utilizatorilor. [...]
