Știri
Știri din categoria Diverse
Parlamentul a preluat doar parțial cererea lui Nicușor Dan privind banii Capitalei, potrivit Mediafax, în contextul în care șeful statului a condiționat promulgarea bugetului de stat pe 2026 de respectarea referendumului local din București.
În decembrie 2025, Nicușor Dan a anunțat că nu va promulga bugetul pe 2026 dacă acesta ignoră referendumul local. La finalul lunii ianuarie, el a reiterat așteptarea ca legea bugetului să includă o formulă prin care banii din impozitul pe venit colectat în București să ajungă mai întâi la Primăria Municipiului București, iar apoi repartizarea internă să fie decisă la nivelul orașului.
Amendamentul preluat în discuțiile din Parlament reflectă însă doar parțial această solicitare, printr-o împărțire în care o parte din sume rămân la nivelul Consiliului General, iar o parte ajung direct la bugetul Primăriei Capitalei și la Ilfov.
În paralel cu amendamentul din buget, în Parlament se află și un proiect de lege inițiat de Cătălin Drulă, care urmărește transpunerea integrală a referendumului. Senatul l-a adoptat tacit, iar Camera Deputaților este for decizional, conform informațiilor din textul citat de Mediafax.
„Consiliul General al Municipiului București ar urma să decidă atât repartizarea veniturilor din impozitul pe venit, cât și a taxelor și impozitelor locale, într-un model de buget municipal unitar.”
Expunerea de motive susține că, în formula actuală, taxele și impozitele locale din București (inclusiv cele pe clădiri, terenuri și mijloace de transport) ajung la bugetele sectoarelor, în timp ce impozitul pe venit este împărțit între municipalitate și sectoare. Inițiatorii argumentează că această arhitectură financiară creează dezechilibre între atribuțiile Primăriei Generale și resursele disponibile, în condițiile în care PMB acoperă cheltuieli mari pentru transport public, termoficare și infrastructura principală a orașului.
Recomandate
Președintele USR, Dominic Fritz , a adus critici la adresa PSD în urma unei ședințe a coaliției de guvernare dedicate bugetului de stat, informează Mediafax . Fritz a subliniat că nu toți partenerii din coaliție respectă regulile și a acuzat unii membri de încercarea de a construi majorități paralele. În cadrul discuțiilor, Dominic Fritz a reafirmat angajamentul USR față de guvernare, menționând că partidul său își asumă responsabilitatea pentru reformele necesare, având în vedere situația dificilă prin care trece România. El a declarat că USR dorește să continue să facă parte din guvernare pentru a implementa reforme care să îmbunătățească viața cetățenilor. „Noi am spus foarte clar că în această situație extrem de dificilă pentru România noi ne asumăm partea noastră de responsabilitate și de aceea vrem și ne dorim să facem parte din această guvernare, cu cele patru ministere pe care le conducem, să facem reforme reale care îmbunătățesc viața românilor.”, a declarat Fritz. Riscul fragmentării coaliției Fritz a avertizat asupra riscului de fragmentare a coaliției, subliniind că perioada următoare este decisivă pentru toate partidele implicate. El a sugerat că fiecare formațiune politică trebuie să își clarifice poziția cu privire la dorința de a rămâne la guvernare sau de a trece în opoziție. În același context, liderul USR a menționat posibilitatea ca PSD să ia în considerare alte alianțe politice, inclusiv cu AUR, un scenariu care ar putea schimba echilibrul actual al coaliției. Consultări interne și clarificări Dominic Fritz a subliniat importanța consultărilor interne pentru a obține claritate din partea partenerilor de coaliție. USR urmează să discute această problemă în cadrul Comitetului Politic, programat pentru luni, unde se așteaptă să se ia decizii importante cu privire la viitorul partidului în guvernare. În concluzie, declarațiile lui Fritz reflectă tensiunile din cadrul coaliției de guvernare și incertitudinile legate de viitorul acesteia, în contextul discuțiilor despre bugetul de stat și reformele necesare. [...]
Aproape 50.000 de joburi au fost postate pe eJobs în 2026, cu circa 10% mai puțin , potrivit Economedia , care citează o informare transmisă de Agerpres. Datele se referă la perioada ianuarie–martie și indică o temperare a ritmului de recrutare față de începutul lui 2025. Scăderea de ansamblu contează pentru că vine într-un moment în care piața muncii rămâne activă, dar pare să intre într-o etapă de ajustare: unele sectoare reduc sau își mențin nivelul de angajări, în timp ce altele accelerează puternic, pe fondul unor nevoi punctuale. Scădere la nivel de platformă, creșteri punctuale pe sectoare În pofida reculului total, eJobs indică domenii care au crescut numărul de poziții scoase în piață, inclusiv cu ritmuri de două cifre. Cel mai mare avans este în Asigurări, unde numărul de joburi postate din ianuarie până în martie s-a dublat față de aceeași perioadă din 2025 (4.600 de posturi în 2026, față de 2.300 în 2025). O evoluție semnificativă apare și în zona financiar-bancară, cu un plus de 58% față de primele două luni și jumătate ale anului trecut, angajatorii din sector postând aproape 7.000 de locuri de muncă în 2026, conform datelor centralizate de eJobs. Unde se mai angajează și unde piața stagnează Pe lângă asigurări și financiar-bancar, creșteri au fost raportate în transport și logistică (5.500 de locuri de muncă, +13%), turism (5.700, +7,5%), industria alimentară (6.500, +7,4%), energie (1.700, +5%) și construcții (4.600, +1%). În același timp, în retail, servicii sau call-center/BPO este descrisă o fază de plafonare, fără schimbări majore în recrutare față de anul trecut. În contextul scăderii totale de 10%, această stabilizare sugerează că o parte a pieței a intrat într-o perioadă de prudență, chiar dacă nu este vorba despre o contracție uniformă în toate domeniile. Domeniu Joburi postate în 2026 (ian.–mart.) Evoluție față de 2025 Total eJobs Aproape 50.000 -10% Asigurări 4.600 +100% (vs 2.300) Financiar/Bancar Aproape 7.000 +58% Transport/Logistică 5.500 +13% Turism 5.700 +7,5% Industria alimentară 6.500 +7,4% Energie 1.700 +5% Construcții 4.600 +1% Aplicările cresc, deși oferta totală scade Pe partea de cerere, numărul de aplicări a crescut în toate domeniile, cu cele mai mari creșteri în retail, servicii, financiar-bancar și turism. În total, în ianuarie, februarie și martie au fost înregistrate 3,1 milioane de aplicări, în creștere cu 24%. Această combinație – mai puține joburi postate, dar mai multe aplicări – poate însemna o competiție mai ridicată pentru pozițiile disponibile, cel puțin în primele luni din 2026, mai ales în domeniile unde angajările nu au accelerat. Ce tip de candidați au fost vizați și unde s-au concentrat joburile În ansamblul pieței, cele mai multe locuri de muncă s-au adresat candidaților entry level (0–2 ani de experiență) și mid level (2–5 ani), urmați de cei fără experiență. Abia apoi apar seniorii și specialiștii cu peste 5 ani de experiență și managerii, reiese din datele eJobs. Din perspectiva distribuției geografice, București, Cluj-Napoca, Iași, Ilfov și Brașov au cumulat mai mult de jumătate din oferta totală de la începutul anului. eJobs mai indică rezultate importante și în Constanța, Sibiu, Târgoviște sau Buzău, iar în topul orașelor cu cele mai multe joburi postate Capitala este pe primul loc, urmată de Brașov. [...]
România ar urma să fie invitată să adere la OCDE în iunie , potrivit Romania Journal , însă articolul nu a putut fi accesat din cauza unei restricții tehnice (eroare 403 și verificare anti-boți), iar detaliile nu pot fi verificate din textul furnizat. Ce se poate confirma din informația disponibilă acum Din input reiese doar tema și afirmația atribuită lui Mathias Cormann (secretarul general al OCDE), anume că România ar urma să primească o invitație de aderare în luna iunie. Nu sunt disponibile în acest moment elemente esențiale precum data exactă, contextul declarației, condițiile sau pașii procedurali menționați în materialul original. În lipsa accesului la conținutul articolului, nu pot fi redate în mod responsabil explicații despre „de ce contează”, calendarul aderării, eventuale reforme cerute sau reacții ale autorităților române, deoarece acestea ar însemna completări care nu apar în sursa furnizată. Citat disponibil în sursa furnizată (limitări) Singurul citat prezent în textul primit este mesajul tehnic afișat de site, nu o declarație a oficialului OCDE. Îl redau mai jos, ca atare, pentru transparență privind limitarea accesului: „This website uses a security service to protect against malicious bots. This page is displayed while the website verifies you are not a bot.” Dacă poți furniza conținutul articolului (textul integral sau un extras care include declarațiile și detaliile), pot redacta imediat o știre completă, cu context, consecințe și pașii următori, respectând strict informațiile din sursă. [...]
MacKenzie Scott se află printre cei mai mari filantropi din istorie , după ce a donat peste 26 de miliarde de dolari în mai puțin de șapte ani, iar în 2025 a oferit singură mai mulți bani decât au donat în total Elon Musk, Larry Page, Larry Ellison și Jeff Bezos la un loc. Potrivit Forbes , donațiile ei rapide și consistente au propulsat-o pe locul trei în topul celor mai generoși filantropi din toate timpurile. Topul celor mai generoși filantropi din SUA Clasamentul Forbes include persoanele care au donat cele mai mari sume de bani de-a lungul vieții către organizații caritabile, fără a lua în calcul banii doar promiși sau plasați în fonduri opace. Primele locuri sunt ocupate de: Loc Filantrop Donații totale 1 Warren Buffett 68,3 miliarde $ 2 Bill Gates și Melinda French Gates 52,6 miliarde $ 3 MacKenzie Scott 26,4 miliarde $ 4 Michael Bloomberg 25,4 miliarde $ 5 George Soros 24 miliarde $ În total, cei mai generoși 25 de filantropi americani au donat 275 de miliarde de dolari de-a lungul vieții. Donațiile rapide ale lui MacKenzie Scott Fosta soție a lui Jeff Bezos a devenit una dintre cele mai influente figuri din filantropia globală. Din 2019 până în prezent: a donat 26,4 miliarde de dolari către peste 2.500 de organizații a oferit 7,2 miliarde de dolari doar în 2025 a direcționat 760 de milioane de dolari către universități istorice afro-americane O caracteristică rară a donațiilor sale este că multe granturi sunt oferite fără condiții stricte , permițând organizațiilor să decidă singure cum folosesc fondurile. De ce lipsesc Musk sau Page din top Deși se află printre cei mai bogați oameni din lume, Elon Musk și Larry Page nu apar în topul celor mai generoși 25 de donatori . Forbes explică faptul că lista se bazează doar pe bani efectiv donați către organizații caritabile. Alți miliardari extrem de bogați, precum Larry Ellison sau chiar Jeff Bezos, au oferit până acum sume mai mici raportate la averea lor totală. Un detaliu interesant: doar unul dintre primii 12 cei mai bogați americani a donat peste 10% din avere – Warren Buffett. O tendință observată de cercetători Analizele citate de Forbes arată două tendințe în filantropia marilor averi: femeile tind să doneze mai rapid și mai mult persoanele care nu au fondat ele însele averea sunt adesea mai dispuse să doneze sume mari În prezent, 6 dintre cei 25 de filantropi din top sunt femei , iar alți 11 apar ca echipe de cuplu. [...]
Sony World Photography Awards a anunțat finaliștii competiției Professional 2026 potrivit Sony World Photography Awards , organizatorii au făcut publice, pe 4 martie 2026, numele a 30 de finaliști și ale peste 65 de proiecte incluse pe lista scurtă, într-o ediție care pune accent pe serii fotografice cu fir narativ puternic și abordări curajoase ale realității contemporane. În total, competiția din acest an a strâns peste 430.000 de imagini din mai mult de 200 de țări și teritorii, iar câștigătorul titlului „Photographer of the Year” urmează să fie anunțat pe 16 aprilie, la o gală organizată la Londra. Organizatorii subliniază că secțiunea Professional premiază nu o singură imagine, ci serii de fotografii care îmbină măiestria tehnică cu o viziune coerentă. Pe lângă cei 10 câștigători de categorie (aleși dintre finaliști), titlul mare al serii va fi acordat unuia dintre aceștia, împreună cu un premiu de 25.000 de dolari, echipamente Sony și oportunitatea unei prezentări solo la expoziția de la Londra de anul viitor. Finaliștii și câștigătorii sunt invitați și la „Insights”, o zi de sesiuni cu profesioniști ai industriei, gândită ca sprijin pentru dezvoltarea lor. Președinta juriului, Monica Allende, spune că selecția din 2026 arată „o dezvoltare remarcabilă a măiestriei fotografice” și un angajament real pentru fotografie ca mijloc de povestire vizuală, iar multe dintre seriile evaluate pun în prim-plan experiențe umane, reziliență și „gesturi mici de eroism” din viața de zi cu zi. Calendarul anunțurilor și al expoziției Moment Ce se întâmplă Unde 4 martie 2026 anunțarea finaliștilor și a listei scurte (Professional) comunicare publică 16 aprilie 2026 anunțarea câștigătorilor de categorie și a „Photographer of the Year” Londra 17 aprilie – 4 mai 2026 expoziția Sony World Photography Awards 2026 Somerset House, Londra Ce arată selecția din 2026: teme și direcții Din descrierile proiectelor finaliste reiese o ediție foarte variată, cu subiecte care merg de la arhitectură vernaculară și identități comunitare, până la mediu, memorie și tensiuni sociale. Câteva exemple din categoriile anunțate: Arhitectură și design : proiecte despre spații cotidiene și forme locale de construcție, de la magazine de cartier din sudul Braziliei, până la case adaptate musonului în Bangladesh și turnuri de veghe din zona Jiangmen (Guangdong), China. Creativitate : serii care lucrează cu arhive, colaj și intervenții vizuale pentru a vorbi despre dispariții, identități și comunități; între proiectele finaliste apare și „The Palm, On Piru” (Ben Brooks, Regatul Unit). Proiecte documentare : teme grele, precum economia ilegală a frunzei de coca în Columbia, viața într-o închisoare de minori din Franța sau traseul măștilor africane între RDC și Belgia, cu discuțiile despre restituire. Mediu : abordări care leagă cultura de natură, precum rolul mlaștinilor în tradiții locale sau reconstrucție ecologică și socială în comunități din Rojava (Siria). Peisaj : experimente vizuale cu arhive personale, colaj, vederi aeriene și tehnici de gravură pentru a reinterpreta peisajul. Perspective : proiecte personale și intime, inclusiv despre doliu și familie, sau despre fenomene culturale surprinzătoare, precum un festival de muzică country în Nairobi. Portret : serii despre identitate și credință, comunități diasporice și grupuri aflate la intersecția dintre tradiție și presiuni sociale. Sport : de la „Buzkashi” (sport tradițional din Asia Centrală) până la săli improvizate de antrenament în Lagos. Natură statică : studii de obiect, simboluri și serii construite cu răbdare; între finaliști este proiectul „The Bronte Pistachio” (Daniele Vita, Italia), un studiu pe termen lung. Faună sălbatică și natură : proiecte realizate inclusiv cu camere activate de senzori, dar și serii despre conviețuirea dificilă dintre oameni și animale în zone rezidențiale. Cine jurizează competiția Professional 2026 Juriul este format din curatori și editori din mai multe regiuni, cu Monica Allende în rol de președintă, alături de Daniel Brena, Yumi Goto, Zack Hatfield, Paul Ninson și Bindi Vora. Ce urmează pentru public Pe lângă anunțul de pe 16 aprilie, expoziția de la Somerset House promite o selecție amplă din lucrările finaliștilor și ale celor incluși pe lista scurtă, cu o etapă ulterioară de prezentare și în alte locații. În paralel, organizatorii au anunțat și câștigătorul premiului „Contribuție remarcabilă la fotografie” pentru 2026: fotograful Joel Meyerowitz. [...]
Cristian Preda și-a rupt diploma de doctor în direct la Digi24 , pe fondul reacțiilor la reducerea indemnizației pentru titlul științific de doctor, potrivit Digi24 . Politologul, fost consilier prezidențial pentru educație și cercetare în mandatul lui Traian Băsescu, a legat gestul de măsurile de austeritate pregătite de Guvern. În intervenția sa, Preda a plasat discuția într-un registru care combină tensiuni din spațiul politic cu o nemulțumire din mediul universitar: contestarea diplomelor obținute în străinătate și, în paralel, reducerea stimulentului financiar pentru doctorat în sectorul public. El a susținut că, în acest context, titlul de doctor ajunge să fie tratat ca o problemă bugetară, nu ca un indicator al competenței profesionale în universități și institute de cercetare. „Și mi-am dat seama că în aceste condiții, diplomele de doctorat au ajuns o povară. Ne așteptăm să fim sancționați încet-încet pentru doctorat. Eu sunt mai radical. Îmi dau seama că diploma asta de doctor a ajuns o simplă bucată de hârtie care încurcă statul. Așa că, uite, o rup aici, la dumneavoastră.” Preda a mai afirmat că măsura lovește simbolic în cei care „au trudit ca să-și facă o carieră în universități și în institute de cercetare”, în timp ce în spațiul politic ar exista toleranță față de plagiat. În logica sa, reacția publică – inclusiv gestul de a rupe diploma – este un răspuns la ceea ce el descrie drept o „umilire” venită din partea statului, cu efecte asupra rolului social al persoanelor cu educație avansată. Pe fondul acestei dispute, Guvernul pregătește reducerea indemnizației acordate personalului bugetar care deține titlul științific de doctor. Conform proiectului de ordonanță de urgență pus în transparență publică de Ministerul Dezvoltării, indemnizația ar urma să fie plafonată la 500 de lei brut lunar în 2026, față de un nivel care, în prezent, poate ajunge până la 950 de lei brut lunar, mai notează Digi24. În termeni net, articolul indică o scădere de aproape 47%, ceea ce explică de ce tema a generat reacții puternice atât în mediul academic, cât și în zona politică, unde discuția despre doctorat se intersectează frecvent cu subiectul integrității. [...]
