Știri
Știri din categoria Economie
Primăria Capitalei a încasat peste 16,2 milioane de lei din abonamentele de parcare doar în luna mai, dublu față de februarie, pe fondul creșterii cererilor după eliminarea gratuității pentru mașinile hibrid, potrivit Știrile Pro TV. Pentru bugetul local, schimbarea se traduce într-un salt rapid al veniturilor recurente din parcarea publică.
Primăria Municipiului București (PMB) spune că în mai au fost depuse 139.738 de cereri de abonamente, față de circa 70.000 în februarie, iar încasările au urcat de la 8 milioane de lei la peste 16,2 milioane de lei.
„S-au dublat cererile pentru abonamente de parcare! În luna mai, de când a fost eliminată gratuitatea pentru maşinile hibrid, am avut 139.738 de cereri de abonamente (...) Asta înseamnă încasări de peste 16,2 milioane de lei în luna mai.”
Din totalul cererilor din luna mai, PMB indică următoarea structură:
Numărul locurilor de parcare administrate de Compania Municipală Parking a ajuns la 48.409, de la 43.230 la începutul anului. În perioada următoare, ar urma să fie amenajate și date în folosință încă aproximativ 5.000 de locuri, „în funcție de finalizarea lucrărilor și proiectelor aflate în desfășurare”.
Pentru locurile marcate cu albastru, tarifele sunt:
Plata permite parcarea pe orice loc albastru disponibil din București.
Pentru riverani, prețurile sunt de 50 lei/lună sau 500 lei/an, cu condiții de eligibilitate (mașină înmatriculată în București, domiciliu/reședință în București și parcaj public cu plată la adresă sau în proximitate).
Parcarea se plătește în intervalul 08:00–20:00, prin SMS la 7576, prin aplicațiile Parking București, AmParcat și Qport, cu cardul la parcometre sau numerar la automatele SelfPay din magazinele din proximitate.
Recomandate
Industria românească riscă al patrulea an la rând de contracție, pe fondul scăderii producției auto cu 10% în primele cinci luni , arată o analiză citată de Economica . Deși indicatorii de sondaj (PMI) au urcat ușor în iulie, impulsul vine aproape exclusiv din cererea internă, în timp ce comenzile externe rămân slabe. Slăbiciunea „datelor concrete” după primele cinci luni ale anului indică o continuare a trendului negativ în industrie, cu sectorul auto drept principal factor de presiune. Analiza notează că declinul s-a accelerat în intervalul martie–mai, pe fondul efectelor externe nefavorabile și al „eroziunii continue a competitivității”. Cererea internă susține PMI, exporturile rămân problema În iunie, indicele de producție a revenit peste pragul de 50,0 (nivel care separă creșterea de scădere), pentru prima dată din mai 2024. Totodată, indicatorul de noi comenzi a trecut ușor peste 50,0 pentru prima dată din septembrie 2025, evoluție pusă pe seama cererii interne mai puternice. În schimb, cererea externă nu dă semne de revenire: creșterea comenzilor noi a fost determinată „exclusiv” de piața internă, iar comenzile de export continuă să scadă, evoluție pe care analiza o leagă de slăbiciunea sectorului auto. Costurile energetice și riscurile geopolitice apasă pe industrie Contextul extern rămâne un factor de risc major. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să perturbe piețele energetice, iar analiza subliniază că industriile mari consumatoare de energie sunt expuse la creșteri de costuri, în condițiile în care producătorii români se confruntă deja cu unele dintre cele mai ridicate costuri energetice din Europa. În plus, deși prețurile petrolului sunt „cu mult sub maximele recente”, prețurile gazelor naturale se apropie de maximele ultimilor trei ani, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile de stocare sub media sezonieră. Investițiile și încrederea, sub presiune; semnale de stagflație Pe plan intern, analiza indică incertitudini fiscale și politice care afectează deciziile de investiții, în timp ce consolidarea bugetară în curs ar fi avut un impact negativ asupra cererii de consum, mai mare decât se anticipa. Încrederea companiilor pentru următoarele 12 luni a coborât la un minim istoric în iulie, iar planurile de investiții și lansările de produse noi sunt descrise ca fiind constrânse de tensiunile geopolitice și de climatul economic intern. Pe partea de costuri, firmele au raportat o nouă creștere semnificativă a costurilor factorilor de producție în iulie, inclusiv pe fondul deprecierii leului, menționată ca factor care a scumpit importurile. Transferul acestor costuri în prețurile de vânzare a fost doar parțial, iar analiza leagă presiunile asupra prețurilor de un tablou de „stagflație” (combinație între creștere economică slabă și inflație persistentă), în pofida unei stabilizări limitate la nivelul producției și al cererii interne. [...]
Miza „Pachetului trei” este reducerea costurilor din administrație, fără taxe noi, pentru a face loc investițiilor , potrivit unei analize publicate de Newsweek . Guvernul Bolojan vorbește despre un set de măsuri care combină relansarea economică cu reforma administrației centrale și locale, în cadrul unui acord în coaliția PSD–PNL–USR–UDMR . Coaliția a anunțat că a ajuns „în unanimitate” la un acord pentru „modernizarea statului, stimularea economiei și respectarea angajamentelor asumate de România la nivel european”. În paralel, Executivul ar urma să adopte reforma administrației centrale și locale, cu obiectivul declarat de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. Unde ar putea apărea câștigul economic: economii bugetare și investiții Laurențiu Stan, consultant financiar și fondator Kapital Minds, spune că pachetul ar putea include bonificații și programe de încurajare a investițiilor, inclusiv pentru IMM-uri, „fără introducerea unor noi taxe”. În viziunea sa, accentul ar urma să fie pus pe domenii strategice și pe reforme care să reducă risipa din administrația publică, fiind menționat explicit și domeniul apărării. În același timp, specialistul indică reorganizarea administrativă drept zona cu potențial de economii „semnificative” la buget, mai ales în contextul fragmentării la nivel local, unde unele unități administrativ-teritoriale nu își pot acoperi cheltuielile curente din venituri proprii. Cine riscă să piardă: administrațiile locale care nu se pot susține În discuția prezentată de publicație, este subliniat că există primării — în special în mediul rural și în localități mici — care nu își pot susține activitatea din taxe locale, ceea ce pune presiune pe bugetele locale pentru salarii, utilități și cheltuieli curente. În acest context, reorganizarea este descrisă ca o soluție care ar putea aduce economii mai mari decât ținta de „peste 10%” menționată în material, însă cu o condiție esențială: susținerea politică efectivă după anunț, inclusiv în fața eventualelor proteste, altfel reforma poate fi blocată. Ce urmează și de ce contează termenul PNRR Pe partea de creștere economică, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private este prezentată ca esențială atât pentru dezvoltare, cât și pentru a evita pierderea unor sume importante din PNRR. În material este menționat un termen până în august, când ar fi nevoie de „un efort major” pentru a nu pierde „miliardele de euro” destinate proiectelor. Logica economică invocată este una în lanț: investiții mai mari ar putea aduce locuri de muncă, salarii mai mari, consum și, în final, creștere economică. Rămâne, însă, de văzut în ce formă va fi adoptat pachetul și dacă acordul din coaliție se va traduce în implementare, mai ales pe componenta de reformă administrativă. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor , după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul . În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare. Ce elemente de continuitate invocă președintele Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică: existența unui „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de componența viitorului Guvern; intenția de a începe elaborarea bugetului pe 2027 încă din această toamnă, pentru a crește predictibilitatea; menținerea obiectivului de aderare la zona euro, printr-o foaie de parcurs care ar urma să fie întocmită de viitorul Guvern împreună cu Banca Națională; consens pe implementarea PNRR, proiectul SAFE și legislația necesară pentru aderarea României la OCDE. PNRR: jaloane adoptate și ce mai rămâne Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului , aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării. Reacția la Fitch și mesajul economic intern Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”. Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul . [...]
Prețurile de pe marile platforme rusești de comerț electronic au urcat cu 10%-30% în ultimele zile, după ce lovituri cu drone atribuite Ucrainei au afectat infrastructura logistică, iar operatorii au tăiat rapid din reducerile finanțate de platformă pentru a-și acoperi pierderile și a reface lanțurile de aprovizionare, potrivit Kyiv Post . Mișcarea indică o vulnerabilitate operațională cu efect direct în inflația „din coș” pentru consumatori și în marjele vânzătorilor. Pe Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, vânzători și cumpărători au raportat scumpiri în coșul digital de până la 35% într-o săptămână. Conform vânzătorilor citați, prețurile de bază ale produselor nu au fost modificate, însă platforma ar fi anulat brusc aproape toate promoțiile pe care le finanța din buget propriu, pentru a compensa pierderile generate de incendierea unor depozite și pentru a-și reface logistica. Efectele nu s-au limitat la preț. Timpul de livrare ar fi crescut de la o medie de două-patru zile la până la zece zile, pe fondul perturbărilor din rețeaua de depozite și transport. Efect de contagiune: Ozon reduce și el reducerile Scumpirile s-au extins și la Ozon, principalul competitor al Wildberries, deși rețeaua sa logistică ar fi rămas în mare parte neafectată de loviturile recente. Publicația notează că Ozon ar fi replicat strategia Wildberries prin reducerea discounturilor finanțate de platformă. Consecința pentru comercianți este o presiune mai mare pe costuri: unele categorii, precum îmbrăcăminte și încălțăminte, ar fi ajuns la comisioane care depășesc 60%, ceea ce ar fi dus la o scădere abruptă a vânzărilor pe ambele platforme. Dimensiunea pagubelor logistice raportate În spatele ajustărilor de preț stă degradarea capacității de depozitare. Într-un interval de două săptămâni, forțele ucrainene ar fi avariat sau distrus facilități logistice totalizând aproximativ 1 milion de metri pătrați (aprox. 247 acri), echivalentul a circa 38% din capacitatea majoră de depozitare a companiei, potrivit datelor citate. În aceeași perioadă ar fi avut loc cel puțin 18 lovituri asupra facilităților Wildberries, iar 10 dintre cele 26 mai mari depozite ar fi fost avariate. Sunt menționate două depozite distruse complet de incendii: unul de 250.000 mp în Elektrostal (regiunea Moscova) și unul de 106.000 mp în Șușari (Sankt Petersburg). Alte hub-uri afectate sunt indicate în regiunile Voronej, Tambov, Krasnodar, Stavropol, Penza, Udmurtia, Leningrad și Volgograd. Publicația mai arată că aproape două treimi (64%) dintre depozitele mari ale Wildberries aflate la vest de Munții Ural ar fi fost vizate, iar 44% ar fi fost lovite cu succes, ceea ce sugerează că o parte semnificativă a centrelor logistice principale rămân în raza de acțiune a atacurilor. [...]
Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]
Modelele climatice indică un El Niño excepțional, iar miza economică ar putea ajunge la pierderi de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032 , dacă scenariile se confirmă, potrivit Gizmodo . Proiecțiile descrise în material sugerează că episodul din 2026–2027 ar putea depăși cu mult recordurile istorice, cu efecte în lanț asupra vremii extreme și, implicit, asupra costurilor pentru economii și companii. De ce contează pentru economie: un risc de pierderi „de ordinul trilioanelor” Publicația citează o estimare prezentată de Nature News potrivit căreia, dacă prognozele sunt „cât de cât corecte”, El Niño din 2026–2027 ar putea provoca pierderi economice de 10 trilioane de dolari (aprox. 45.000 de miliarde de lei ) până în 2032. Declarația îi aparține lui Justin Mankin , profesor și cercetător în domeniul climei la Dartmouth College, și este legată de intensificarea fenomenelor meteo extreme asociate unui El Niño foarte puternic. În termeni practici, un astfel de șoc climatic se traduce, de regulă, în costuri mai mari pentru asigurări, întreruperi de activitate, presiune pe lanțuri logistice și volatilitate pe piețele de energie și materii prime, pe fondul valurilor de căldură, secetei, inundațiilor și incendiilor de vegetație. Cât de „mare” ar putea fi acest El Niño, potrivit modelelor Zeke Hausfather, cercetător la organizația non-profit Berkeley Earth, a analizat prognoze din iulie provenite din 667 de membri de ansamblu (simulări) din 14 modele sezoniere . Concluzia: temperatura de vârf în Pacificul tropical ar putea urca la circa 3,6°C peste medie , adică cu 0,8°C peste precedentul record din „super” El Niño 2015–2016. Hausfather pune diferența în context: ecartul dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic El Niño din ultimii 150 de ani ar fi de numai 0,5°C , ceea ce ar face ca actualele proiecții să iasă „din plaja” evenimentelor observate până acum. Calendarul de impact: vârful la final de an, efectul global mai puternic în 2027 NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA) a declarat oficial instalarea El Niño în iunie. Materialul notează că vârful temperaturilor la suprafața mării apare, de obicei, între noiembrie și februarie , iar impactul maxim asupra temperaturii medii globale se vede adesea în anul următor formării. Într-un briefing Berkeley Earth citat de Nature News , Hausfather a spus că nu este exclus ca efectul combinat al acestui El Niño și al încălzirii globale să împingă temperatura medie globală până la 1,7°C peste nivelul preindustrial în 2027 , peste pragul de 1,5°C asociat angajamentelor din Acordul de la Paris. Textul precizează însă că astfel de depășiri lunare sau anuale nu echivalează automat cu ratarea țintei pe termen lung (măsurată pe decenii), dar sunt semnale de apropiere periculoasă de limită. Limita prognozelor: modelele nu au fost „testate” pe un astfel de teritoriu Deși există o convergență a modelelor, Hausfather avertizează că sistemele de prognoză sezonieră au performanțe demonstrate pentru evenimente „obișnuite”, însă nu au mai prognozat și apoi verificat un El Niño de 3,6°C peste medie , pentru că un asemenea eveniment nu s-a produs în epoca observațiilor moderne. Concluzia materialului: riscul este suficient de mare încât climatologii urmăresc atent evoluția în lunile următoare, dar nimic nu este încă cert . [...]
