Știri
Tag: pret petrol

Banca Centrală Europeană va face „tot ce este necesar” pentru a menține inflația sub control , în contextul tensiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de președinta instituției, Christine Lagarde , care citează informații transmise de AFP. Lagarde a subliniat că banca centrală este pregătită să acționeze pentru a preveni o nouă spirală a inflației, similară celei declanșate în anii 2022–2023 după invazia Rusiei în Ucraina. Oficialul a afirmat că obiectivul BCE este ca europenii să nu se confrunte din nou cu creșteri accelerate ale prețurilor. Incertitudini generate de conflict Președinta BCE a evitat să spună dacă instituția va majora dobânzile, însă a recunoscut că evoluțiile din Orientul Mijlociu creează un nivel ridicat de incertitudine și volatilitate pe piețele internaționale. Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie 2026 , la o zi după reuniunea Rezervei Federale a SUA (Fed). Lagarde a precizat că situația actuală diferă de criza inflaționistă din urmă cu câțiva ani, deoarece inflația din zona euro este în prezent sub control, iar economia europeană se dovedește relativ rezistentă. Evoluția inflației în zona euro Datele publicate de Eurostat indică o scădere a inflației în zona euro: inflația anuală: 1,7% în ianuarie 2026, față de 2% în decembrie 2025 inflația de bază: 2,2%, în scădere de la 2,3% Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, este indicatorul urmărit atent de BCE atunci când decide politica monetară. Volatilitate pe piața petrolului Declarațiile vin într-un moment în care piața petrolului este puternic afectată de tensiunile geopolitice. Prețul petrolului Brent a crescut recent cu aproape 30% , apropiindu-se de 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî din nou spre aproximativ 87,8 dolari . Fluctuațiile accentuate ale cotațiilor energetice sunt unul dintre principalele riscuri pentru evoluția inflației în Europa. [...]

Tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta o nouă creștere a inflației , iar reducerea deficitului bugetar al României nu mai poate fi amânată, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu . Potrivit Digi24 , o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației. Oficialul BNR explică faptul că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu crește incertitudinea globală și provoacă volatilitate pe piețele energetice și financiare. În special piața petrolului reacționează rapid la astfel de tensiuni, iar majorarea prețurilor la energie se transmite ulterior în economie prin costuri mai mari pentru transport, producție și bunuri de consum. Impactul petrolului asupra economiei Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, economia rămâne expusă indirect la scumpirile internaționale. Potrivit estimărilor BNR, dependența netă de importuri energetice de petrol a fost în medie de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022–2024 , iar nivelul ar putea coborî spre aproximativ 1% din PIB în 2025 . Chiar și în aceste condiții, creșterea prețului petrolului poate genera presiuni inflaționiste. În cazul unui conflict prelungit în zona Golfului, efectele asupra economiei globale și asupra prețurilor ar putea deveni mai persistente. Deficitul bugetar, problemă urgentă Cosmin Marinescu a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică și credibilitatea politicilor publice . România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice, inclusiv un deficit de cont curent ridicat. Potrivit estimărilor, deficitul de cont curent s-a redus doar marginal, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025 , nivel considerat încă ridicat. O schimbare în modelul de creștere economică Viceguvernatorul BNR a remarcat totuși o evoluție pozitivă în structura economiei. Datele Institutului Național de Statistică arată că în 2025 investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul . Contribuția principalelor componente la creșterea economică: investiții: 1 punct procentual consum privat: 0,4 puncte procentuale Această schimbare indică o trecere graduală de la un model bazat pe consum către unul orientat spre investiții și producție. Fondurile europene, motorul dezvoltării În opinia oficialului BNR, fondurile europene rămân un element crucial pentru dezvoltarea României. De la aderarea la Uniunea Europeană, aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească, finanțând proiecte de infrastructură și investiții publice. În acest context, anul 2026 ar trebui să fie unul decisiv pentru absorbția fondurilor europene și pentru accelerarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ), înainte de expirarea termenelor de implementare. [...]