Știri
Știri din categoria Externe

Afirmația lui Trump privind un angajament nuclear al Iranului ridică miza negocierilor și a riscului de escaladare, într-un context în care războiul și blocajele maritime deja apasă pe economia globală prin scumpirea petrolului, potrivit news.ro.
Într-un interviu difuzat sâmbătă de Fox News, Donald Trump a spus că a primit asigurări din partea Teheranului că nu va obține arme nucleare „nici prin fabricare, nici prin achiziționare”. Declarația vine în timp ce Washington și Teheran negociază un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului declanșat pe 28 februarie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului.
„Singura garanţie de care am nevoie este că nu vor exista arme nucleare. Au fost de acord cu asta, iar asta a fost foarte interesant”, a declarat Trump.
În ultimele zile, cele două părți păreau să se apropie de un acord, însă The New York Times a relatat că Trump și-a înăsprit propunerea și a trimis o versiune revizuită către Teheran. Publicația americană nu a detaliat modificările.
Potrivit Axios, președintele SUA ar urmări o poziție mai fermă a Washingtonului pe mai multe teme pe care le consideră importante, inclusiv soarta materialelor nucleare iraniene.
Trump a mai spus că „nu se grăbește” și că negocierile ar avansa „încet, dar sigur”, avertizând că, dacă SUA nu obțin ceea ce își doresc, „lucrurile vor evolua diferit”.
Pe fondul discuțiilor, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt „mai mult decât capabile” să intre în război împotriva Iranului dacă negocierile eșuează.
În paralel, conflictul are o dimensiune economică și operațională majoră prin perturbarea fluxurilor de energie. Un punct central de dispută rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, pe care Iranul ar fi „sigilat-o practic” de la începutul războiului, în timp ce SUA au impus o blocadă porturilor iraniene. Washingtonul și-a exprimat opoziția față de menținerea controlului iranian asupra acestei treceri maritime.
Centcom a anunțat că a oprit o navă de marfă sub pavilion gambian care încerca să ajungă într-un port iranian, lovind camera motoarelor cu o rachetă. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că a doborât o dronă americană MQ1 care s-ar fi pregătit să intre în apele teritoriale iraniene; armata americană nu a răspuns inițial.
Războiul „a curmat mii de vieți” și „zguduie economia globală” prin creșterea prețurilor petrolului, notează news.ro. În negocieri, Teheranul cere și eliberarea a miliarde de dolari din active iraniene înghețate de SUA. Televiziunea de stat iraniană a susținut sâmbătă, citând o transcriere neoficială, că memorandumul discutat ar prevedea eliberarea a 12 miliarde de dolari în termen de 60 de zile (informație prezentată ca relatare a televiziunii iraniene, fără confirmare independentă în textul citat).
Iranul cere, de asemenea, încetarea luptelor din Liban, unde Hezbollah și Israelul se confruntă din 2 martie, în pofida unui armistițiu anunțat ca fiind în vigoare din 17 aprilie, dar nerespectat. Duminică, armata israeliană a anunțat pe X extinderea operațiunii terestre în alte zone după traversarea râului Litani.
În lipsa unor detalii publice despre textul revizuit și despre garanțiile invocate de Trump, rămâne neclar cât din „angajamentul” descris este formalizat în documente și ce mecanisme de verificare ar urma să fie acceptate de părți.
Recomandate

Iran ar folosi negocierile cu SUA ca să câștige timp pentru programul nuclear , iar prelungirea discuțiilor riscă să mențină incertitudinea de securitate într-un punct-cheie pentru comerțul global, Strâmtoarea Hormuz , potrivit unei analize de opinie din The Jerusalem Post . Textul susține că Teheranul practică „arta non-acordului”: mimează progresul, invocă neclarități și cere timp suplimentar, în timp ce evită o decizie tranșantă. Autoarea citează o declarație a Ministerului iranian de Externe, care afirmă că există concluzii pe o parte importantă a subiectelor, dar că nimeni nu poate pretinde că semnarea unui acord este iminentă, acuzând în același timp Washingtonul de „oscilație instituționalizată” și schimbări de poziție care ar perturba negocierile. Ce ar fi „liniile roșii” ale SUA, în această interpretare Analiza listează câteva puncte prezentate drept ne-negociabile din partea administrației americane conduse de președintele Donald Trump : Iranul ar trebui să accepte să nu dezvolte niciodată arme nucleare și să nu păstreze uraniu îmbogățit la 60% sau material stocat care nu a fost încă îmbogățit. Strâmtoarea Hormuz ar trebui „deschisă” cu acces liber pentru toate navele, fără plăți, ca rută de comerț internațional. Minele din Strâmtoarea Hormuz ar trebui îndepărtate, iar blocada navală americană nu ar fi ridicată până la asigurarea trecerii în siguranță. Pe acest fundal, autoarea contestă ideea că partea americană ar fi ambiguă și argumentează că „blocajele” invocate ar fi, de fapt, instrumente de întârziere. De ce contează: costul prelungirii incertitudinii Miza operațională și economică sugerată de text se leagă de Strâmtoarea Hormuz, un culoar maritim critic pentru fluxurile energetice și comerțul internațional. În această cheie, tergiversarea negocierilor ar prelungi riscul de tensiuni și perturbări într-o zonă unde libertatea de navigație și siguranța rutelor sunt esențiale pentru piețe. Concluzia autorului: renunțarea la negocieri și „forța brută” Articolul de opinie merge mai departe și susține că singura cale de a obține rezultatele dorite ar fi abandonarea negocierilor, pe motiv că acestea „nu vor da roade”, urmată de „supra-puterea” regimului prin forță. În aceeași logică, prelungirea discuțiilor ar oferi timp suficient Iranului pentru a-și avansa ambițiile nucleare. Textul nu oferă date independente care să confirme intențiile sau stadiul programului nuclear iranian, iar afirmațiile sunt prezentate în registru argumentativ, specific unei rubrici de opinie. [...]

Atacul iranian asupra bazei americane Ali Al Salem din Kuweit riscă să prelungească tensiunile care au alimentat criza energetică globală , într-un moment în care un memorandum de pace anunțat cu 24 de ore înainte ar fi trebuit să stabilizeze regiunea și rutele maritime prin care trece o parte importantă din petrolul mondial, potrivit Adevărul , care citează Bloomberg. Iranul ar fi lansat o rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune asupra bazei Ali Al Salem, descrisă ca un hub militar major pentru forțele SUA în regiune. Deși apărarea antiaeriană a Kuweitului a interceptat proiectilul, resturile au căzut în perimetrul bazei, rănind cinci persoane (militari americani și contractori civili). Sursele medicale citate indică răni minore, fără risc vital. Pagube materiale: drone MQ-9 Reaper distruse și avariate Potrivit surselor militare și de informații menționate în articol, Teheranul ar fi folosit o rachetă de tip Fateh-110 , cu combustibil solid, capabilă să transporte o încărcătură explozivă de aproximativ 500 de kilograme. Impactul resturilor ar fi produs pagube semnificative pe pista bazei, inclusiv asupra flotei de drone: o dronă MQ-9 Reaper ar fi fost „complet pulverizată”; un al doilea aparat de același tip ar fi suferit avarii structurale și electronice majore. Bloomberg indică o valoare de achiziție de aproximativ 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) pentru un sistem MQ-9 Reaper, ceea ce ar ridica pierderile materiale ale incidentului la peste 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei). De ce contează: acordul de pace și rutele petroliere, sub presiune Atacul intervine în contextul unui memorandum de înțelegere strategic anunțat cu 24 de ore înainte de președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social, document care urmărea oprirea fazei active a războiului. Pilonul central al planului ar fi fost prelungirea cu 60 de zile a armistițiului regional instituit pe 7 aprilie, pentru a crea spațiu de negociere pe două dosare cu impact economic direct: criza nucleară și securitatea transportului maritim. Articolul notează că, după declanșarea conflictului pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat rute maritime vitale, ceea ce a generat o criză energetică mondială; prin aceste rute ar trece aproximativ 20% din petrolul global. În arhitectura acordului, Iranul ar fi urmat să curețe rutele de mine marine în 30 de zile, în schimbul ridicării blocadei navale impuse de SUA la jumătatea lunii aprilie asupra porturilor iraniene. Ce urmează: opțiuni de represalii și fereastră diplomatică mai îngustă În paralel, Pentagonul ar fi transmis, la conferința Dialogului Shangri-La de la Singapore, că SUA au rezerve strategice vaste și sunt pregătite să reia atacuri „globale masive” asupra Iranului dacă diplomația eșuează. După atacul din Kuweit, comandanții militari americani ar evalua opțiuni pentru un răspuns de represalii, iar strategia lui Donald Trump de a aștepta confirmarea semnării propunerii de pace de către liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi pusă sub o presiune majoră, pe fondul îngustării spațiului de negociere. [...]

Lovirea navei Lian Star de către armata SUA, în cadrul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , ridică riscul de perturbări pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul hidrocarburilor , potrivit Economica , care citează Comandamentul SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom) . Atacul a avut loc vineri, după ce nava „Lian Star” nu a respectat somațiile de a nu încălca blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz. Centcom a transmis că o aeronavă americană a „scos din uz” nava, lansând o rachetă Hellfire asupra sălii motoarelor, iar „nava nu mai navighează spre Iran”. În declarația citată nu este precizat dacă au existat răniți la bord. Blocada: amploarea măsurilor anunțate de Centcom Centcom afirmă că, pentru aplicarea blocadei, forțele americane: au scos din funcțiune cinci nave comerciale; au redirecționat alte 116 nave. Context: armistițiu fragil și miză strategică pentru transportul de energie În paralel, Teheranul și Washingtonul fac schimb de propuneri de câteva zile pentru a finaliza un acord care să pună capăt războiului început pe 28 februarie, pe fondul unei ofensive israeliano-americane împotriva Iranului. Un armistițiu „fragil” este în vigoare din 8 aprilie. De la începutul războiului, Iranul a menținut un control strict asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă vitală pentru transportul global de hidrocarburi, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din 13 aprilie. [...]

Incidentul cu drona rusească de la Galați reaprinde întrebările despre capacitatea NATO de a-și apăra teritoriul , într-un moment în care europenii resimt simultan presiunea războiului din Ucraina și incertitudinea legată de angajamentul SUA față de securitatea continentului, potrivit Digi24 , care citează o analiză New York Times . Drona care a lovit un bloc de apartamente din România vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, „ar fi putut fi un accident”, dar a amplificat prudența și anxietatea europeană, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina în al cincilea an. În acest context, liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate care ar putea ataca NATO în următorii trei până la cinci ani, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să ridice îndoieli privind angajamentul SUA pentru apărarea Europei. Deși incidentul nu a fost „nici pe departe începutul unui atac”, reacțiile politice au fost dure, iar episodul a alimentat din nou discuția despre vulnerabilități, inclusiv în condițiile în care NATO și statele membre încearcă să își întărească apărarea antidrone. Analiza menționează eforturi precum „ziduri anti-drone” și Operațiunea Eastern Sentry (Santinela Estică), lansată în septembrie 2025 după o intruziune mai amplă a dronelor rusești în Polonia. „Escaladare pentru a dezescalada”: miza Moscovei, dincolo de incident Potrivit analiștilor citați, episoadele de tipul celui din România servesc intereselor președintelui rus Vladimir Putin de a diviza NATO și de a slăbi legătura transatlantică, încurajând Washingtonul să își reducă prezența militară în Europa. În paralel, Rusia ar urmări un obiectiv mai imediat: să schimbe dinamica războiului din Ucraina prin intensificarea atacurilor și prin avertismente către statele care sprijină Kievul. Hanna Notte, expertă la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare , afirmă că Moscova își amplifică avertismentele privind escaladarea către „hinterlandul strategic”, adică țările care susțin Ucraina. Jan Techau, director pentru Europa al Grupului Eurasia, susține că Rusia încearcă să mute presiunea în interiorul societăților occidentale și să alimenteze ideea că Ucraina nu poate câștiga. În aceeași logică, Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, descrie strategia drept încercarea rușilor de „a escalada pentru a dezescalada”, pentru a negocia dintr-o poziție de forță. Factorul SUA: retrageri, contradicții și efectul asupra calculului de risc Analiza indică faptul că declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump sporesc anxietatea europeană. Trump a atacat țările NATO și a numit alianța „un tigru de hârtie”, iar secretarul de stat Marco Rubio a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO dacă aliații nu permit folosirea bazelor lor pentru un război american. În plan militar, oficiali americani le-au transmis europenilor că trebuie să își asume mai mult din apărarea convențională, pe fondul mutării de trupe și echipamente în Indo-Pacific. Totodată, un oficial al Departamentului Apărării, Alexander Velez-Green, le-a spus aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv capabilități de lovire la distanță și avioane de realimentare aer-aer. Materialul mai notează decizia lui Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania și temerile Berlinului că ar putea fi anulat un plan de staționare a rachetelor Tomahawk. În același timp, după anularea trimiterii unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a spus că va trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, ceea ce a amplificat confuzia privind direcția politicii americane. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, vorbește despre „atât de multe contradicții” care ar putea crește riscul unei erori de calcul din partea lui Putin, în condițiile în care alianța ar putea fi percepută ca fiind într-un punct slab. Ea mai invocă și lipsa de rachete de apărare aeriană, parțial din cauza utilizării lor extinse în războiul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar limita capacitatea Ucrainei și a aliaților de a cumpăra echipamentele necesare. Ce urmează: presiune pe apărarea antiaeriană și pe coeziunea alianței Din perspectiva impactului operațional, episodul de la Galați adaugă presiune pe măsurile de protecție a spațiului aerian și pe capacitatea de reacție la intruziuni cu drone, într-un climat în care Rusia combină amenințări, intruziuni aeriene, atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii critice din țările NATO. În plan politic, mesajele agresive venite de la Moscova rămân parte din ecuație. Dmitri Medvedev a transmis europenilor, într-o postare citată în analiză: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.” [...]

Violențele din Paris după finala Champions League au dus la peste 280 de arestări în capitală , într-un dispozitiv de ordine publică care a mobilizat peste 8.000 de polițiști, potrivit Biziday . Bilanțul provizoriu indică șapte polițiști răniți, iar unul dintre ei a fost lovit de o mașină al cărei șofer a fugit și este căutat. Finala a fost urmărită de aproape 50.000 de suporteri ai PSG pe un ecran uriaș, în interiorul stadionului Parc des Princes , însă incidentele au fost provocate de circa 5.000 de persoane rămase în afara arenei. Ciocnirile cu poliția au început înainte de meci și s-au intensificat în timpul partidei, după deschiderea scorului de către Arsenal, când au izbucnit încăierări cu forțele de ordine. Înainte de finalul meciului, poliția amendase deja 89 de persoane, iar alte 2.216 fuseseră încercuite de forțele de ordine. După încheierea partidei, odată cu ieșirea mulțimii din stadion, zona adiacentă a fost blocată de un val de oameni, mopede și mașini, iar forțele de ordine au fost atacate cu artificii. Situația s-a complicat și mai mult după ce un civil a lansat în mulțime cartușe cu gaze lacrimogene, afectând atât participanții la incidente, cât și persoane care nu erau implicate. În haos, mulți au fugit spre fântânile arteziene pentru a-și clăti ochii și a-și acoperi fața cu batiste umede. Pagube și bilanțul arestărilor Pe parcursul nopții au fost raportate distrugeri și incendieri, inclusiv: distrugerea unui adăpost de autobuz în apropiere de Champs-Élysées; incendierea unei stații de biciclete; baricade improvizate, inclusiv din biciclete incendiate, în zona Parc des Princes. Duminică dimineața, poliția franceză a anunțat 416 arestări la nivel național, dintre care peste 280 la Paris. Ministrul de Interne a calificat tulburările drept „absolut inacceptabile”. Context: mai puțin grav decât anul trecut Conform aceleiași surse, bilanțul din acest an este totuși sub cel de anul trecut, când PSG a câștigat competiția, iar violențele de stradă au dus la două decese și peste 500 de arestări. [...]

Sancțiunile și costurile războiului împing marile companii rusești spre tăieri de dividende, pierderi și concedieri , într-un tablou pe care Serviciul de Informații Externe al Ucrainei îl descrie drept „colaps gestionat”, potrivit Mediafax . Instituția ucraineană susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025”, iar plata dividendelor a devenit excepția, nu regula. În paralel, potrivit Ukrinform , 53% dintre companiile rusești se confruntă cu probleme de flux de numerar (cash-flow), iar pentru 27% este o situație nouă. Dividende tăiate în energie, materii prime și metalurgie Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea, conform datelor citate. În energie, Gazprom nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv, ultima plată către acționari fiind făcută în prima jumătate a anului 2022. În zona materiilor prime, situații similare sunt menționate la Rusal și Alrosa: Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nu intenționează să o facă nici în primul trimestru din 2026. În metalurgie, NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pierderi, datorii și concedieri: presiune pe operațiuni Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În retail, Korablik (retailer de produse pentru copii) este descris ca fiind aproape de faliment din cauza datoriilor. La nivel de forță de muncă, Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert, potrivit aceleiași surse. Sunt menționate și scăderi abrupte ale performanței financiare la companii mai mici: profitul Bork-Retail a scăzut cu 90% față de 2024, iar la Volga Avtodor veniturile au coborât cu 96%, cu datorii de 3 miliarde de ruble. Efect în lanț: tot mai multe companii renunță la plăți către acționari Mai multe companii importante – Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan – și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. În cazul holdingului VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, compania nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce, potrivit materialului, ar indica rezultate din nou negative. Context bugetar: cheltuieli de război peste plan Potrivit Ukrinform, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina ar urma să depășească în acest an bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde de lei). [...]