Știri
Tag: petrol

Escaladarea tensiunilor cu Iranul a împins în sus prețurile petrolului și a tras în jos futures-urile pe acțiuni , într-o mișcare de tip „risk-off” (investitorii reduc expunerea la active riscante) descrisă de The New York Times . Din informațiile disponibile în feed, reacția piețelor a fost dublă: petrolul s-a scumpit, iar contractele futures pe indicii bursieri au scăzut, pe fondul unui „conflict reînnoit” care implică Iranul. Pentru companii și investitori, combinația semnalează un risc de costuri mai mari la energie și o posibilă creștere a volatilității pe burse pe termen scurt. Ce știm din sursa disponibilă și ce nu putem verifica Materialul integral nu a putut fi accesat (pagina a returnat eroare 403/„Forbidden”, posibil din cauza restricțiilor de acces sau a unui CAPTCHA), astfel că nu pot reda: nivelurile exacte ale prețului petrolului sau amplitudinea creșterii; ce indici bursieri sunt vizați și cât au scăzut futures-urile; detalii despre natura și momentul exact al escaladării. În lipsa acestor elemente, concluzia rămâne una de context: piețele au reacționat la risc geopolitic în Orientul Mijlociu prin scumpirea energiei și reducerea apetitului pentru acțiuni. [...]

Perturbările maritime din zona Hormuz par să aibă un impact mai mic asupra pieței globale a combustibililor decât s-ar fi așteptat investitorii , pe fondul unor rute și aranjamente alternative de aprovizionare, inclusiv printr-o coordonare SUA–China „mai mare decât se presupune”, potrivit unei analize citate de The Jerusalem Post . Fostul comandant al Marinei israeliene, general-maior (rez.) Eliezer Marom, a declarat la postul 103FM că „problema combustibilului a fost complet rezolvată”, susținând că China își poate asigura livrările prin Rusia, iar aranjamentele energetice alternative reduc deja efectul disfuncționalităților regionale asupra piețelor globale. În această logică, faptul că prețul petrolului nu a urcat la „niveluri extreme” ar fi un indiciu că oferta rămâne suficientă, chiar dacă transportul este mai dificil. Cine pierde și cine câștigă din blocajul maritim Marom afirmă că pierderile imediate ar fi mai pronunțate pentru Qatar și Iran, în timp ce Statele Unite și Rusia ar putea beneficia prin creșterea exporturilor de petrol și gaze. „Cei care au câștigat sunt americanii și rușii, care vor putea furniza mai mult petrol și gaze.” În același timp, el susține că Iranul se simte tot mai „încercuit”, cu spațiu de manevră redus prin porturile sale, pe măsură ce Washingtonul își consolidează controlul în zona maritimă. Controlul asupra Hormuz și presiunea pe veniturile Iranului Pe dimensiunea de securitate, Marom spune că revendicarea veche a Iranului privind controlul asupra Strâmtorii Hormuz este contestată de superioritatea militară americană. El respinge, de asemenea, relatările potrivit cărora o navă iraniană ar fi tranzitat fără „permisiune” americană. În interpretarea sa, SUA folosesc avantajul naval pentru a intensifica presiunea asupra Teheranului, mizând pe vulnerabilitatea financiară a Iranului: nevoia de venituri pentru refacerea infrastructurii afectate și pentru susținerea populației. Bab el-Mandeb, Houthis și adaptarea lanțurilor logistice Marom discută și despre comportamentul Houthi (Yemen), sugerând că ar putea exista evoluții „din culise” care au redus riscul în ultima rundă de confruntări, deși spune că nu este clar ce înțelegeri ar fi putut exista între SUA și grupare. În evaluarea lui, Houthi ar fi acționat „cu reținere” și ar fi făcut „minimul” pentru a satisface Iranul, ceea ce îl face să creadă că, în acest moment, nu este probabilă o mișcare de închidere a Strâmtorii Bab el-Mandeb. El mai afirmă că sistemul global de transport maritim a demonstrat că se poate adapta: Israelul ar rămâne afectat de închiderea rutei Bab el-Mandeb, însă comerțul internațional și lanțurile de aprovizionare cu combustibili ar fi găsit soluții de ocolire și continuă să funcționeze. În privința portului Eilat, Marom spune că există aranjamente alternative, chiar dacă nu sunt discutate public, invocând sosirea continuă a bunurilor. Ce urmează Potrivit lui Marom, următoarea etapă depinde în mare măsură de disponibilitatea Iranului de a accepta viitoare înțelegeri. Dacă nu, el susține că SUA ar putea menține presiunea pe termen lung printr-o blocadă navală, în paralel cu opțiuni militare și diplomatice, iar „strângerea” maritimă prelungită ar putea lăsa Teheranul cu puține opțiuni viabile. [...]