Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aurul a coborât la minimul ultimei săptămâni, pe fondul întăririi dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor americane, într-un context în care tensiunile dintre SUA și Iran au împins și petrolul în sus, potrivit Reuters.
La ora 9:23 a.m. EDT (16:23, ora României), aurul spot scădea cu 0,3%, la 4.818,03 dolari pe uncie (aprox. 22.200 lei), după ce atinsese în sesiune cel mai redus nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, coborau cu 0,8%, la 4.839,10 dolari pe uncie (aprox. 22.300 lei).
Indicele dolarului american, (.DXY), a urcat până la un maxim al ultimei săptămâni, înainte să își reducă avansul și să fie în creștere cu 0,1%. În paralel, randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat, ceea ce mărește costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu oferă dobândă.
Fawad Razaqzada, analist la City Index și FOREX.com, a spus că intensificarea situației din Orientul Mijlociu a înclinat ușor în jos prognoza sa pentru aur, pe fondul riscului unei noi creșteri abrupte a prețului petrolului, care ar putea duce la un dolar și randamente mai ridicate.
Reuters notează că un armistițiu între SUA și Iran părea în pericol după preluarea de către SUA a unei nave cargo iraniene. Petrolul a urcat cu aproximativ 5%, pe temeri că armistițiul s-ar putea prăbuși și în condițiile în care fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz au rămas, în mare parte, blocate.
Deși aurul este considerat o protecție împotriva inflației, cererea pentru acest activ fără randament este afectată atunci când dobânzile globale sunt ridicate. Publicația mai arată că ratele ar putea rămâne „mai sus pentru mai mult timp” dacă inflația se intensifică pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Jim Wyckoff, analist la Kitco Metals, a arătat într-o notă că, în această zi, traderii de aur au ales „elementele zilnice negative” pentru metale (dolar mai puternic și randamente mai mari). Din punct de vedere tehnic, el a indicat că următorul obiectiv al cumpărătorilor pe futures-ul din iunie este o închidere peste rezistența de 5.000 de dolari.
Recomandate
Corecția abruptă a aurului arată că metalul nu reacționează mereu „clasic” la crize , iar investitorii care îl tratează ca refugiu automat trebuie să țină cont de dobânzi, dolar și fluxurile speculative, potrivit unei analize publicate de Wall-Street . După un vârf de aproximativ 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, aurul a pierdut aproape 20-25% și a coborât spre 4.100 de dolari în martie, înainte să revină spre 4.800 de dolari la începutul lui aprilie. De ce a scăzut aurul, deși a fost război în Orientul Mijlociu Explicația centrală din analiză este că investitorii au interpretat conflictul ca începutul unui nou șoc inflaționist, ceea ce a împins așteptările către dobânzi ridicate pentru mai mult timp. În acest context, aurul a fost dezavantajat de două mișcări tipice pentru piețele globale: creșterea randamentelor titlurilor de stat americane; întărirea dolarului, care a atras fluxuri către active considerate mai lichide, precum dolarul și obligațiunile americane pe termen scurt. Pe lângă factorii macro, scăderea a fost amplificată de poziționarea speculativă după avansul din 2025 și începutul lui 2026: pe fondul volatilității, o parte dintre investitori au vândut pentru a marca profituri și pentru a acoperi pierderi din alte active. Analiza menționează și informații potrivit cărora unele bănci centrale ar fi vândut aur pentru a-și susține monedele, a finanța importurile de energie și a acoperi nevoi bugetare. În acest context, Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager la Freedom24, susține că mișcarea din martie a semănat mai degrabă cu o reacție de moment decât cu o deteriorare a perspectivei pe termen lung: „Corecția aurului din martie a evidențiat un lucru esențial: aurul nu este întotdeauna prima alegere în fața unui șoc petrolier și a unui nou val inflaționist. În faza inițială a unei crize energetice, petrolul și dolarul pot performa mai bine. Dar, dacă energia scumpă începe să încetinească economia și pune presiune pe deciziile băncilor centrale, investitorii se întorc, de regulă, către aur.” Mai este aurul „activ de refugiu”? Analiza argumentează că scăderea din martie nu înseamnă pierderea statutului de refugiu, ci arată că aurul poate fi sub presiune în prima fază a unui șoc inflaționist. Dacă energia scumpă începe să frâneze economia și cresc riscurile de erori de politică monetară, aurul tinde să-și recapete atractivitatea defensivă. Ca exemplu, materialul indică începutul lunii aprilie, când, după armistițiul dintre SUA și Iran, petrolul a coborât sub 100 de dolari, dolarul s-a slăbit, iar piața a început din nou să ia în calcul posibile reduceri de dobândă; în același timp, aurul a revenit rapid spre 4.800 de dolari pe uncie. Un alt semnal invocat: Banca Populară a Chinei ar fi continuat să cumpere aur pentru a 17-a lună consecutiv, ceea ce sugerează că marii cumpărători oficiali văd în continuare valoare pe termen lung în metalul prețios. Ce înseamnă corecția pentru investitori: scenarii și prudență la intrare După o scădere de 20-25%, aurul „pare mult mai puțin supraevaluat” decât în ianuarie, însă analiza nu îl descrie drept ieftin. Fundamentele considerate favorabile includ cumpărările băncilor centrale și persistența unor riscuri precum conflictul, prețurile ridicate la energie, stagflația și dedolarizarea. Recomandarea de abordare este una prudentă: intrări treptate, nu poziții agresive. Materialul conturează două scenarii orientative: dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică, petrolul revine peste 100 de dolari, iar temerile de încetinire economică cresc, aurul ar putea retesta intervalul 5.200–5.400 de dolari pe uncie; dacă dezescaladarea continuă, petrolul scade, iar dobânzile reale se relaxează, aurul s-ar putea stabiliza între 4.500 și 5.000 de dolari, susținut de un dolar mai slab, cererea băncilor centrale și așteptările de reducere a dobânzilor. [...]
Aurul a urcat cu circa 2% miercuri , pe fondul scăderii puternice a prețului petrolului, care a redus temerile legate de inflație și a temperat așteptările privind noi majorări de dobândă, potrivit Reuters . Aurul spot a crescut cu 1,9%, la 4.558,03 dolari pe uncie, la ora 10:05 GMT, după ce luni atinsese un minim al ultimelor patru luni, de 4.097,99 dolari. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în aprilie, au avansat cu 3,5%, la 4.556,30 dolari. În paralel, petrolul a scăzut cu peste 5% pe fondul optimismului că Washingtonul ar urmări un armistițiu de o lună cu Iranul. Totuși, armata Iranului a respins afirmația președintelui Donald Trump potrivit căreia SUA ar fi în negocieri pentru a pune capăt războiului, susținând că SUA „negociază cu ele însele”, pe măsură ce investitorii evaluează evoluții contradictorii în războiul SUA-Israel cu Iranul. Scăderea cotațiilor la țiței a redus presiunea pe scenariul unei inflații mai ridicate și, implicit, pe așteptările de dobânzi mai mari. Aurul este văzut, de regulă, ca instrument de protecție față de inflație, însă dobânzile ridicate tind să afecteze cererea pentru metalul fără randament. Peter Fertig , analist la Quantitative Commodity Research, a spus că „futures-urile de pe piața monetară sunt în creștere, ceea ce implică faptul că piața se așteaptă să nu existe o majorare a dobânzilor de politică monetară”. Investitorii și-au redus pariurile privind majorări ale dobânzii Fed până în decembrie la aproximativ 16%, de la 25% vineri, conform instrumentului FedWatch al CME Group. UBS a notat că aurul „nu crește întotdeauna în perioade de conflicte geopolitice”, iar o schimbare decisivă către o politică monetară mai restrictivă a fost asociată istoric cu scăderi care pot continua dincolo de corecțiile inițiale; banca adaugă că, deși Jerome Powell a avut săptămâna trecută o poziție mai prudentă privind tăierile de dobândă, „înclinarea Fed către relaxare rămâne intactă”. Separat, guvernatorul Fed Michael Barr a spus marți că banca centrală ar putea fi nevoită să mențină dobânzile neschimbate „pentru o perioadă” înainte ca noi reduceri să fie justificate. Pe celelalte metale prețioase, mișcările au fost, de asemenea, pozitive: argint spot: +2,2%, la 72,76 dolari pe uncie; platină spot: +1,3%, la 1.959,15 dolari pe uncie; paladiu: +1,1%, la 1.455,25 dolari pe uncie. [...]
Aurul și argintul au înregistrat scăderi puternice, pe fondul creșterii prețului petrolului și al temerilor legate de inflație , potrivit Mining.com , într-un context marcat de conflictul dintre SUA și Iran și de politica monetară restrictivă a Rezervei Federale. Aurul a scăzut cu până la 6,6%, ajungând la aproximativ 4.575 de dolari uncia, cel mai redus nivel din februarie, în timp ce argintul a pierdut aproape 12%, coborând sub 66 de dolari uncia. Este a șaptea sesiune consecutivă de scădere pentru aur, cea mai lungă serie negativă din 2023. Declinul vine în ciuda faptului că, în mod tradițional, conflictele geopolitice susțin prețul aurului. De această dată însă, creșterea accelerată a prețului petrolului a schimbat dinamica pieței. Petrolul Brent a depășit temporar pragul de 119 dolari pe baril , alimentând temerile privind inflația globală. În paralel, Rezerva Federală a transmis un mesaj ferm privind menținerea dobânzilor ridicate. Oficialii Fed estimează o inflație mai mare în 2026 și iau în calcul mai puține reduceri de dobândă decât se anticipa anterior, ceea ce reduce atractivitatea aurului, un activ care nu oferă randament. Această combinație – petrol scump și dobânzi ridicate – a dus la schimbarea percepției asupra metalelor prețioase. În loc să fie văzute ca refugii sigure, acestea sunt tratate tot mai mult ca active speculative, sensibile la evoluțiile macroeconomice. Impactul s-a resimțit și în sectorul minier, unde companii precum Newmont sau Freeport-McMoRan au înregistrat scăderi semnificative, pe fondul creșterii costurilor și al presiunii asupra marjelor. Chiar și în aceste condiții, aurul rămâne cu aproximativ 50% peste nivelul de acum un an, însă volatilitatea recentă arată că rolul său tradițional de protecție în perioade de criză este pus sub semnul întrebării într-un context dominat de inflație și politici monetare stricte. [...]
Cumpărările constante de aur ale Chinei pot stabiliza piața, chiar și când investitorii vând pe scăderi , într-un context în care șocul din energie a reaprins inflația și a schimbat așteptările privind dobânzile, potrivit Antena 3 . Banca Populară a Chinei a continuat să achiziționeze aur, extinzând la 17 luni consecutive seria de cumpărări în martie, conform Reuters, citată de publicație. Mișcarea vine după ce aurul a avut în martie cea mai abruptă scădere lunară din 2008, semn că și un activ considerat „strategic” poate fi lovit de volatilitate. Schimbarea de regim pe piață este legată de războiul din Iran, care a „dat peste cap” tiparul clasic în care aurul beneficiază automat de pe urma tensiunilor geopolitice. Scumpirea energiei a alimentat presiunile inflaționiste, iar investitorii au început să anticipeze mai puține reduceri de dobândă pe termen scurt; în acest context, economistul Jeremy Siegel apreciază că ar putea fi justificate chiar creșteri de dobândă. De ce contează: cererea băncii centrale intră în contrapondere cu vânzările din piață În mod obișnuit, aurul este cumpărat ca „refugiu” în perioade de incertitudine, însă combinația dintre inflație alimentată de energie și recalibrarea așteptărilor de dobândă a pus presiune pe metalul prețios. Antena 3 notează că această dinamică a redus valoarea rezervelor deținute de Beijing, ceea ce face cu atât mai relevant faptul că banca centrală a continuat achizițiile. Publicația trece în revistă și factorii care au susținut raliul aurului la început de 2026: cererea de „refugiu”, reducerea dependenței unor state de dolarul american, creșterea investițiilor în fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc prețul aurului (ETF-uri), cumpărări ale băncilor centrale și temeri legate de taxe vamale și războaie comerciale. Odată cu izbucnirea războiului din Iran, această narațiune și-a pierdut din forță. Unde s-a dus prețul și ce semnal văd analiștii În martie, aurul a coborât de la maxime record spre „zona de mijloc a intervalului de 4.000 de dolari”, pe fondul unei vânzări accentuate, arată materialul. Ulterior, metalul a revenit „în zona superioară a pragului de 4.700 de dolari”, pe fondul cumpărărilor Chinei, al slăbirii dolarului în anumite momente și al știrilor despre un posibil armistițiu, care au redus presiunea asupra piețelor de mărfuri. Această revenire ar putea indica începutul unui nou trend, potrivit analiștilor citați de Antena 3. Separat, publicația menționează că banca elvețiană Union Bancaire Privée a început din nou să cumpere aur, după ce vânduse o parte importantă din dețineri în perioada scăderilor asociate războiului cu Iranul. [...]
Cumpărările de aur ale băncilor centrale rămân ridicate, iar intrarea treptată a Africii poate schimba harta cererii : la nivel global, achizițiile au ajuns la aproape 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), pe fondul strategiei de diversificare a rezervelor, potrivit antena3.ro . Creșterea vine după o încetinire în ianuarie și indică faptul că băncile centrale continuă să trateze aurul ca activ de protecție în perioade de incertitudine financiară. Totuși, cererea nu este distribuită uniform: deși peste 60 de bănci centrale au cumpărat aur în ultimii ani, cea mai mare parte a cererii nete este concentrată într-un grup restrâns de cumpărători, în special din economiile emergente. Cine cumpără cel mai mult și de ce contează Analiza citată de publicație (World Gold Council) arată că Polonia s-a numărat printre cei mai activi cumpărători, cu aproximativ 80–95 de tone în 2025. China rămâne, în același timp, cel mai constant cumpărător, continuând achizițiile timp de peste 16 luni și ajungând la rezerve de peste 2.300 de tone. Kazahstanul și-a mărit constant rezervele, cu aproximativ 40–50 de tone cumpărate, în timp ce Turcia și India au alternat perioadele de cumpărare cu pauze, în funcție de condițiile interne și de piață. Această concentrare a menținut cererea globală la niveluri ridicate din 2022, cu ani în care cumpărările au depășit frecvent 1.000 de tone, înainte de o ușoară scădere în 2025 și 2026. Africa intră în joc: Uganda deschide un program intern de achiziții Ponderea Africii rămâne redusă, dar devine mai relevantă strategic. Uganda este indicată drept principalul exemplu, după lansarea unui program intern de cumpărare a aurului care vizează cel puțin 100 de kilograme (0,1 tone) în patru luni, pe o logică de utilizare a surselor locale pentru a reduce expunerea la fluctuațiile valutare și pentru a întări stabilitatea financiară. În paralel, alte state africane au abordări diferite, pe fondul presiunilor asupra monedelor naționale și al instabilității economice: Ghana și-a crescut rapid rezervele pentru a susține moneda națională (cedi); Egipt a mers pe o strategie mai prudentă, orientată spre stabilitate; Zimbabwe a testat o monedă susținută de aur, cu efect temporar de stabilizare, dar cu întrebări privind credibilitatea. În Kenya , rezervele de aur sunt încă foarte mici (0,02 tone), însă autoritățile au anunțat intenția de a începe cumpărări treptate. Publicația notează și că Kenya are rezerve valutare estimate la 12–13 miliarde de dolari (aprox. 55–60 miliarde lei), ceea ce îi oferă spațiu pentru a include aur în strategia de administrare a rezervelor. Separat, Republica Democrată Congo vizează o producție de 15 tone de aur artizanal în 2026, într-un plan de formalizare a producției miniere și de întărire a controlului statului asupra fluxurilor de aur. Ce urmează Mesajul de fond este că Africa nu intră prin cumpărări masive, ci printr-o strategie graduală, bazată pe politici interne și pe utilizarea aurului local. Dacă această tendință se consolidează, poate adăuga o sursă suplimentară de cerere într-o piață în care achizițiile băncilor centrale sunt deja susținute de un număr mic de actori foarte activi. [...]
Banca Franței a repatriat 129 de tone de aur din New York și a obținut circa 13 miliarde de euro , potrivit Digi24 , după o operațiune de vânzare și răscumpărare derulată între iulie 2025 și ianuarie 2026. Instituția a anunțat pe 24 martie 2026 că a finalizat înlocuirea aurului păstrat de ani de zile în seifurile Rezervei Federale Americane din New York. Lingourile vechi, considerate neconforme cu standardele internaționale actuale, au fost vândute pe loc, iar o cantitate echivalentă de aur, conformă, a fost cumpărată din Europa și repatriată la Paris. Operațiunea a fost realizată în 26 de etape și a generat o plusvaloare contabilă de 12,8 miliarde de euro, relatează lanouvelletribune.info, citată de Digi24. Motivul a fost unul tehnic: lingourile vechi nu respectau standardul LBMA (London Bullion Market Association), care impune o puritate de 99,99%. Transportul fizic în Franța ar fi fost prea costisitor, iar topirea lor în SUA nu a fost luată în calcul, astfel că Banca Franței a ales un arbitraj: vânzare la New York la prețul pieței și cumpărare în Europa a lingourilor conforme. Guvernatorul François Villeroy de Galhau a precizat că operațiunea a răspuns unor „considerații tehnice și de lichiditate”, respingând orice interpretare politică a dosarului. Câștigul a fost amplificat de creșterea prețului aurului în perioada tranzacțiilor: Banca Franței a raportat o plusvaloare de 11 miliarde de euro în exercițiul 2025 și de 1,8 miliarde în primele luni din 2026. În urma acestui rezultat, instituția a consemnat un profit net de 8,1 miliarde de euro pentru 2025, după o pierdere de 7,7 miliarde de euro în 2024. Rezervele totale de aur ale Franței au rămas la aproximativ 2.437 de tone, iar banca mai are 134 de tone care trebuie aduse la standardele LBMA, cu termen de finalizare a celei de-a doua faze în 2028. [...]
