Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice presiunea pe piața petrolului, după ce Iranul a transmis un avertisment direct forțelor navale americane care operează în apropierea porturilor iraniene, în contextul unei blocade impuse de SUA, potrivit Economica.
Comandantul Marinei iraniene, Shahram Irani, a declarat că, dacă forțele US Navy „se apropie și mai mult”, Iranul va lua „măsuri operaționale fără întârziere”, afirmație preluată de postul Press TV, aliniat regimului de la Teheran. Irani a mai spus că Republica islamică va înfrunta „în curând” inamicul cu o armă „de care acesta se teme profund”, fără să precizeze despre ce tip de armă este vorba, relatează Agerpres.
În pofida armistițiului aflat în vigoare între SUA și Iran, Statele Unite susțin că au oprit 42 de nave de la instituirea blocadei asupra porturilor iraniene. Potrivit agenției Xinhua, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), amiralul Brad Cooper, a anunțat pe rețeaua X redirecționarea „cu succes” a celei de-a 42-a nave comerciale care ar fi încercat să încalce blocada.
Cooper a indicat că cele 42 de petroliere blocate ca urmare a embargoului transportau aproximativ 69 de milioane de barili de petrol, echivalentul unor venituri potențiale de peste 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), ceea ce ar afecta suplimentar capacitatea Iranului de a obține profit din exporturile sale de petrol.
Miza economică depășește relația bilaterală: Iranul a făcut Strâmtoarea Ormuz – rută esențială pentru comerțul mondial de petrol și gaz lichefiat – „în esență impracticabilă”, prin amenințarea și atacarea petrolierelor și a navelor-cargo, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea accesului către și dinspre porturile iraniene.
Blocada americană a intrat în vigoare după ce negocierile dintre Iran și SUA, desfășurate la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, nu au dus la un acord, notează Xinhua. În paralel, pe fondul impasului diplomatic, ambele părți își intensifică presiunea, ceea ce menține ridicat riscul de perturbări suplimentare pe lanțurile de aprovizionare cu energie.
Recomandate
Iranul anunță „noi reguli” pentru Strâmtoarea Ormuz , cu potențial impact asupra traficului maritim și costurilor de transport , după ce liderul suprem de la Teheran a susținut că SUA au suferit o „înfrângere rușinoasă” în conflictul declanșat în urmă cu două luni, potrivit Mediafax . Mesajul îi aparține ayatollahului Mojtaba Khamenei și a fost difuzat în formă scrisă la televiziunea de stat iraniană, la două luni de la începutul războiului pornit de o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului. În același mesaj, liderul iranian a afirmat că „se deschide un nou capitol” pentru Golf și Strâmtoarea Ormuz. Ce schimbări indică Teheranul pentru Ormuz Conform informațiilor citate de Agerpres (care menționează relatări ale agențiilor AFP și EFE), Mojtaba Khamenei a spus că Iranul pregătește „noi reguli” privind: gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz; taxarea navelor care traversează acest coridor. Liderul suprem a susținut că aceste măsuri ar urma să aducă „calm, progres și beneficii economice” pentru țările din Golf. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendar, nivelul taxelor sau modul de aplicare. Context militar și mesaj către SUA În același discurs, Khamenei a afirmat că bazele americane din regiune, atacate de Iran cu rachete și drone, „nu au capacitatea” de a garanta securitatea lor sau a statelor-gazdă. Totodată, el a transmis că „străinii” nu ar avea ce căuta în zonă. Starea liderului suprem și absența din spațiul public Mediafax notează, citând Reuters prin intermediul unor persoane din anturajul său, că Mojtaba Khamenei se recuperează după răni la față și la picioare suferite într-un atac aerian care l-a ucis pe tatăl său, ayatollahul Ali Khamenei, la începutul războiului. Potrivit acelorași surse, el nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, mesajele fiind transmise în scris. [...]
Declarațiile Teheranului au alimentat scumpirea petrolului , pe fondul riscului ca tensiunile din Golf să afecteze fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Știrile Pro TV . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că blocada americană asupra porturilor Iranului este „sortită eșecului” și că măsura nu face decât să agraveze instabilitatea regională. Pezeshkian a afirmat, într-un comunicat citat de AFP, că „orice încercare de a impune o blocadă maritimă este contrară dreptului internațional” și a venit după ce un înalt oficial al Casei Albe a vorbit despre o posibilă prelungire a blocadei „pentru câteva luni”. În același mesaj, liderul iranian a legat explicit măsura de creșterea tensiunilor în Golf și de deteriorarea securității regionale pe termen lung. Ce se întâmplă în teren: blocadă după armistițiu și presiune pe Ormuz Deși un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene din 13 aprilie, conform informațiilor din material. În acest context, forțele armate iraniene au decis să își mențină controlul asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, înainte de conflict, tranzitau o cincime din hidrocarburile la nivel global — un detaliu care explică sensibilitatea imediată a pieței petroliere la orice escaladare. Mesaje de represalii și semnale militare Pe fondul blocadei, oficiali iranieni au transmis avertismente privind posibile represalii dacă Washingtonul nu ridică măsura. Mohsen Rezaei, fost comandant-șef al Gărzilor Revoluției și consilier militar al noului lider suprem iranian Mojtaba Khamenei, a declarat la televiziunea de stat: „Nu vom tolera blocada navală. Dacă va continua, Iranul va riposta.” Acesta a avertizat și asupra unei posibile reluări a ostilităților între Iran și SUA, despre care a spus că ar putea duce la scufundarea navelor americane și la moartea sau capturarea unor soldați. Separat, un important oficial al Marinei iraniene a menționat desfășurarea „în viitorul foarte apropiat” a unor arme navale recent dezvoltate. Industria petrolieră: Teheranul minimalizează impactul Ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, a minimalizat efectele blocadei, afirmând că aceasta „nu va duce la niciun rezultat” și că angajații din industrie lucrează pentru a asigura o aprovizionare neîntreruptă. Materialul nu oferă cifre privind amplitudinea creșterii prețurilor petrolului sau efecte măsurabile asupra exporturilor Iranului, însă leagă explicit declarațiile și contextul blocadei de reacția pieței. Sursa informațiilor este Agerpres, care citează AFP. [...]
Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
Administrația Trump condiționează ridicarea blocadei navale asupra Iranului de un acord nuclear , potrivit Axios , care relatează că președintele SUA a respins o propunere iraniană de a redeschide mai întâi Strâmtoarea Hormuz și de a amâna discuțiile nucleare pentru o etapă ulterioară. Miza imediată este una operațională și economică: menținerea presiunii asupra exporturilor iraniene de petrol și, implicit, asupra fluxurilor dintr-un punct-cheie al comerțului energetic global. Trump a spus că vede blocada drept un instrument de constrângere „mai eficient” decât bombardamentele și că nu intenționează să o ridice înainte ca Iranul să accepte un acord care să răspundă îngrijorărilor SUA privind programul nuclear. Într-un interviu telefonic cu publicația, el a susținut că Iranul ar urmări o înțelegere pentru a obține ridicarea blocadei. „Blocada este oarecum mai eficientă decât bombardamentele. Se sufocă precum un porc îndopat. Și va fi mai rău pentru ei. Nu pot avea o armă nucleară.” Presiune militară în fundal, fără ordin de atac „deocamdată” În spatele negocierilor, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi pregătit un plan pentru un val „scurt și puternic” de lovituri asupra Iranului, în încercarea de a sparge blocajul din negocieri, potrivit a trei surse citate de Axios. După astfel de lovituri — care „probabil” ar include ținte de infrastructură — SUA ar urma să preseze Teheranul să revină la masa negocierilor și să arate mai multă flexibilitate. Totuși, aceleași surse afirmă că, până marți seara, Trump nu ar fi ordonat acțiuni militare „cinetice” (adică lovituri efective). Președintele a refuzat să discute planuri militare în interviul de miercuri, care a durat aproximativ 15 minute. Argumentul economic: exporturile de petrol, ținta principală a blocadei Trump a afirmat că, din cauza blocadei, Iranul nu poate exporta petrol, iar capacitățile de stocare și conductele ar fi „aproape să explodeze”. Axios notează însă că unii analiști pun sub semnul întrebării ideea că Iranul s-ar afla în pericol imediat din acest motiv. Reacția Teheranului: avertisment privind un răspuns „fără precedent” De cealaltă parte, o sursă de rang înalt din zona de securitate iraniană, citată de presa de stat în limba engleză PRESS TV , a declarat miercuri că blocada navală americană „va fi în curând întâmpinată cu acțiuni practice și fără precedent”. Aceeași sursă a susținut că forțele armate iraniene au dat dovadă de reținere pentru a lăsa loc diplomației, dar că „răbdarea are limite” dacă blocada continuă. Ce urmează Trump a spus că negocierile cu Iranul continuă și că iranienii „au avansat mult”, dar a condiționat orice acord de acceptarea explicită a ideii că Iranul nu va avea arme nucleare. În același timp, el a indicat că blocada rămâne principalul instrument de presiune, cu posibilitatea escaladării militare dacă Iranul nu cedează. Axios precizează că vor fi publicate și alte fragmente din interviu. [...]
Un nou șoc energetic din Orientul Mijlociu ar putea ține sus prețurile la energie în Europa luni sau chiar ani , iar UE trebuie să-și reducă rapid dependența de combustibili fosili importați, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Digi24 . Von der Leyen a vorbit în Parlamentul European, la Strasbourg, în contextul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, subliniind că efectele economice ale conflictului s-ar putea prelungi și ar putea continua să apese asupra economiilor europene și a consumatorilor, în special prin prețuri ridicate la energie. „Există o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict ar putea avea ecouri luni sau chiar ani de zile de acum înainte.” A doua criză energetică în patru ani: vulnerabilitatea importurilor Șefa Comisiei Europene a încadrat situația drept a doua criză energetică majoră pentru Europa în mai puțin de patru ani, după turbulențele generate de războiul din Ucraina , și a legat direct vulnerabilitatea de „dependența excesivă” de combustibili fosili importați. „Aceasta este a doua criză energetică în decurs de patru ani, iar lecția ar trebui să fie foarte clară. Dependența noastră excesivă de combustibilii fosili importați ne face vulnerabili.” Ce direcții indică Bruxelles-ul: energie curată produsă local, inclusiv nuclear În acest context, von der Leyen a cerut accelerarea tranziției către surse de energie curate produse local și intensificarea investițiilor în alternative, de la regenerabile la energie nucleară, cu respectarea „neutralității tehnologice” (principiul potrivit căruia politicile publice nu favorizează o singură tehnologie, ci urmăresc obiectivul – de exemplu, reducerea emisiilor – prin mai multe opțiuni). Pe plan diplomatic, ea a spus că UE susține menținerea armistițiilor din Iran și Liban și consideră esențială revenirea la dialog pentru stabilizarea regiunii. Materialul Digi24 citează o relatare Bloomberg pe această temă. [...]
