Știri
Știri din categoria Mărfuri
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran, un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters.
Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei).
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni.
Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios.
Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur.
Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record.
În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent.
Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei).
Recomandate
Aurul a scăzut marți, sub presiunea unui dolar ușor mai puternic și a incertitudinii legate de posibile negocieri de pace SUA–Iran , un context care poate readuce volatilitatea în piață dacă discuțiile nu se concretizează, potrivit Reuters . La ora 04:18 GMT, aurul spot era în scădere cu 0,5%, la 4.795,51 dolari (aprox. 22.060 lei) uncia, continuând declinul după ce luni atinsese cel mai redus nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, coborau cu 0,3%, la 4.814 dolari (aprox. 22.140 lei) uncia. Un factor imediat a fost aprecierea marginală a dolarului, care face mărfurile denominate în moneda americană mai scumpe pentru cumpărătorii ce operează în alte valute, reducând astfel cererea la nivel de preț. Geopolitica și legătura cu petrolul: de aici poate veni volatilitatea Piața urmărește dacă SUA și Iranul vor participa la discuții de pace în Pakistan, după tensiunile reaprinse în weekend. Reuters notează că Iranul ia în calcul participarea, potrivit unui oficial iranian de rang înalt, în contextul unor demersuri ale Islamabad ului pentru a pune capăt blocadei americane asupra porturilor Iranului, un obstacol important pentru reintrarea Teheranului în eforturile de pace, pe măsură ce se apropie finalul unui armistițiu de două săptămâni . Kyle Rodda, analist senior la Capital.com, a spus că investitorii așteaptă „următorul titlu” despre dacă discuțiile vor avea loc la Islamabad și, în cazul în care au loc, dacă armistițiul va fi prelungit sau se va ajunge la un acord de pace. În evaluarea sa, dacă aceste evoluții se confirmă, aurul ar putea fi „bine susținut” deoarece petrolul ar scădea; în caz contrar, volatilitatea ar putea reveni. În paralel, petrolul a scăzut pe fondul așteptărilor că discuțiile de pace ar putea avea loc în această săptămână și ar permite creșterea fluxurilor de ofertă dintr-o regiune-cheie producătoare din Orientul Mijlociu. Context: inflație, dobânzi și evoluția recentă a aurului Reuters amintește că prețurile mai mari ale țițeiului pot alimenta inflația prin costuri mai ridicate de transport și producție. Deși aurul este considerat o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate cresc atractivitatea activelor purtătoare de randament, ceea ce apasă asupra metalului prețios. Aurul a scăzut cu aproximativ 8% de la loviturile lansate de SUA și Israel asupra Iranului la finalul lunii februarie, potrivit datelor citate. Alte metale prețioase Mișcările au fost mai ample și pe restul complexului: argint spot: -1,2%, la 78,93 dolari (aprox. 363 lei) uncia; platină: -0,7%, la 2.074,06 dolari (aprox. 9.540 lei) uncia; paladiu: +0,2%, la 1.553,97 dolari (aprox. 7.150 lei) uncia. [...]
Aurul a urcat cu circa 2% miercuri , pe fondul scăderii puternice a prețului petrolului, care a redus temerile legate de inflație și a temperat așteptările privind noi majorări de dobândă, potrivit Reuters . Aurul spot a crescut cu 1,9%, la 4.558,03 dolari pe uncie, la ora 10:05 GMT, după ce luni atinsese un minim al ultimelor patru luni, de 4.097,99 dolari. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în aprilie, au avansat cu 3,5%, la 4.556,30 dolari. În paralel, petrolul a scăzut cu peste 5% pe fondul optimismului că Washingtonul ar urmări un armistițiu de o lună cu Iranul. Totuși, armata Iranului a respins afirmația președintelui Donald Trump potrivit căreia SUA ar fi în negocieri pentru a pune capăt războiului, susținând că SUA „negociază cu ele însele”, pe măsură ce investitorii evaluează evoluții contradictorii în războiul SUA-Israel cu Iranul. Scăderea cotațiilor la țiței a redus presiunea pe scenariul unei inflații mai ridicate și, implicit, pe așteptările de dobânzi mai mari. Aurul este văzut, de regulă, ca instrument de protecție față de inflație, însă dobânzile ridicate tind să afecteze cererea pentru metalul fără randament. Peter Fertig , analist la Quantitative Commodity Research, a spus că „futures-urile de pe piața monetară sunt în creștere, ceea ce implică faptul că piața se așteaptă să nu existe o majorare a dobânzilor de politică monetară”. Investitorii și-au redus pariurile privind majorări ale dobânzii Fed până în decembrie la aproximativ 16%, de la 25% vineri, conform instrumentului FedWatch al CME Group. UBS a notat că aurul „nu crește întotdeauna în perioade de conflicte geopolitice”, iar o schimbare decisivă către o politică monetară mai restrictivă a fost asociată istoric cu scăderi care pot continua dincolo de corecțiile inițiale; banca adaugă că, deși Jerome Powell a avut săptămâna trecută o poziție mai prudentă privind tăierile de dobândă, „înclinarea Fed către relaxare rămâne intactă”. Separat, guvernatorul Fed Michael Barr a spus marți că banca centrală ar putea fi nevoită să mențină dobânzile neschimbate „pentru o perioadă” înainte ca noi reduceri să fie justificate. Pe celelalte metale prețioase, mișcările au fost, de asemenea, pozitive: argint spot: +2,2%, la 72,76 dolari pe uncie; platină spot: +1,3%, la 1.959,15 dolari pe uncie; paladiu: +1,1%, la 1.455,25 dolari pe uncie. [...]
Aurul a coborât la minimul ultimei săptămâni , pe fondul întăririi dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor americane, într-un context în care tensiunile dintre SUA și Iran au împins și petrolul în sus, potrivit Reuters . La ora 9:23 a.m. EDT (16:23, ora României), aurul spot scădea cu 0,3%, la 4.818,03 dolari pe uncie (aprox. 22.200 lei), după ce atinsese în sesiune cel mai redus nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, coborau cu 0,8%, la 4.839,10 dolari pe uncie (aprox. 22.300 lei). Dolarul și randamentele cresc „costul de oportunitate” al aurului Indicele dolarului american, (.DXY) , a urcat până la un maxim al ultimei săptămâni, înainte să își reducă avansul și să fie în creștere cu 0,1%. În paralel, randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat, ceea ce mărește costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu oferă dobândă. Fawad Razaqzada, analist la City Index și FOREX.com, a spus că intensificarea situației din Orientul Mijlociu a înclinat ușor în jos prognoza sa pentru aur, pe fondul riscului unei noi creșteri abrupte a prețului petrolului, care ar putea duce la un dolar și randamente mai ridicate. Petrolul urcă, dar aurul nu beneficiază de statutul de „refugiu” Reuters notează că un armistițiu între SUA și Iran părea în pericol după preluarea de către SUA a unei nave cargo iraniene. Petrolul a urcat cu aproximativ 5%, pe temeri că armistițiul s-ar putea prăbuși și în condițiile în care fluxurile prin Strâmtoarea Hormuz au rămas, în mare parte, blocate. Deși aurul este considerat o protecție împotriva inflației, cererea pentru acest activ fără randament este afectată atunci când dobânzile globale sunt ridicate. Publicația mai arată că ratele ar putea rămâne „mai sus pentru mai mult timp” dacă inflația se intensifică pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Jim Wyckoff, analist la Kitco Metals , a arătat într-o notă că, în această zi, traderii de aur au ales „elementele zilnice negative” pentru metale (dolar mai puternic și randamente mai mari). Din punct de vedere tehnic, el a indicat că următorul obiectiv al cumpărătorilor pe futures-ul din iunie este o închidere peste rezistența de 5.000 de dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Argint spot: -0,8%, la 80,18 dolari pe uncie (aprox. 370 lei) Platină: -1,2%, la 2.077,35 dolari pe uncie (aprox. 9.600 lei) Paladiu: -0,3%, la 1.554,48 dolari pe uncie (aprox. 7.200 lei), după un minim al ultimei săptămâni atins anterior în sesiune [...]
Aurul se îndreaptă spre un declin lunar de circa 14,6% , potrivit Digi24 , ceea ce ar însemna cea mai mare scădere lunară din ultimii aproape 17 ani, pe fondul tensiunilor generate de războiul dintre Statele Unite și Iran, ajuns în a cincea săptămână. Publicația notează că, marți, prețul aurului a urcat cu aproximativ 3%, până la 4.652,31 dolari pe uncie, iar contractele futures (contracte la termen) pe aur au crescut la aproximativ 4.645 dolari pe uncie. Chiar și așa, luna martie rămâne pe cale să se încheie cu o corecție puternică. Indicator Valoare Scădere martie 2026 -14,6% Scădere record comparabilă -16,8% (octombrie 2008) Preț spot (marți) 4.652,31 USD/uncie Preț futures ~4.645 USD/uncie Creștere zilnică recentă +3% Estimare Goldman Sachs (final 2026) ~5.400 USD/uncie În plan geopolitic, relatează Wall Street Journal, președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că este dispus să oprească ostilitățile militare chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă. Într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că Washingtonul „poartă discuții serioase” cu oficiali iranieni, dar a avertizat că, fără un acord rapid, forțele americane ar putea ataca infrastructură energetică și insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. „Obiectivele Washingtonului în Iran ar putea fi atinse în câteva săptămâni, nu în luni.” În același timp, consemnează Reuters, aproximativ 2.500 de pușcași marini americani au sosit în Orientul Mijlociu în weekend, provenind din unitatea de elită 82nd Airborne Division. În acest context, scumpirea petrolului și a gazelor a alimentat temeri legate de inflație și de posibilitatea unor noi majorări ale dobânzilor, elemente care au influențat și piața aurului. Wayne Nutland, manager de investiții la Shackleton Advisers, spune că în ultimii ani s-a schimbat modul în care se tranzacționează aurul. Înainte de războiul din Ucraina, aurul era, de regulă, invers corelat cu randamentele obligațiunilor și cu dolarul american (aurul urca atunci când acestea scădeau și invers), însă după izbucnirea conflictului aceste relații s-au modificat, iar în 2025 și la începutul lui 2026 aurul a crescut peste nivelurile sugerate de relațiile tradiționale dintre piețe. În războiul cu Iranul, potrivit lui Nutland, aurul ar fi revenit la relația „clasică”: randamentele obligațiunilor și dolarul au crescut, iar aurul a scăzut. Iain Barnes, director de investiții la Netwealth, afirmă că volatilitatea aurului a fost în ultimele luni de două ori mai mare decât media istorică, în mare parte din cauza participării tot mai mari a investitorilor financiari. El adaugă că băncile centrale, care au încercat să își diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar, au contribuit la creșterea aurului în ultimii ani, însă piața a ajuns într-un punct în care investitorii au început să marcheze profiturile. Pe termen mai lung, analiștii Goldman Sachs consideră că perspectivele rămân pozitive și estimează un preț de aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la finalul lui 2026, susținut de diversificarea rezervelor băncilor centrale, revenirea pozițiilor speculative și eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA. Totuși, pe termen scurt, banca avertizează că riscurile rămân orientate în jos, mai ales dacă perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă și determină investitorii să își lichideze pozițiile în aur, în timp ce pe termen mediu tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru metalul prețios ca activ de refugiu. [...]
Aurul se îndreaptă spre cea mai mare scădere lunară din 2008 , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii accelerate a energiei, care schimbă așteptările investitorilor privind inflația și dobânzile. Marți dimineață, metalul prețios consemna o revenire, însă rămânea pe traiectoria celei mai slabe performanțe lunare din ultimii aproape 17 ani. La momentul redactării, aurul era în creștere cu 2,2%, până la 4.622 de dolari pe uncie, dar pe ansamblul lunii martie pierderea ajungea la 12,6%. Scăderea din martie ar fi cea mai amplă din octombrie 2008, când declinul lunar a atins 16,8%, notează publicația. Mișcarea este cu atât mai relevantă cu cât aurul este, în mod tradițional, considerat un activ de refugiu în perioade de criză. Contextul imediat este incertitudinea legată de direcția conflictului dintre SUA și Iran, intrat în a cincea săptămână. Conform The Wall Street Journal , președintele american Donald Trump le-ar fi transmis consilierilor, săptămâna trecută, că este dispus să încheie ostilitățile militare chiar și dacă Strâmtoarea Hormuz ar rămâne în mare parte blocată. Într-o postare de marți pe platforma Truth Social, Trump a afirmat că statele care nu au dorit să se implice în „decapitarea Iranului” ar trebui fie să își procure resursele energetice direct din regiune, fie să apeleze la exporturile americane, potrivit ZF. Din perspectiva pieței, aurul este tras în jos de efectele secundare ale șocului energetic, deoarece scumpirea petrolului și a gazelor alimentează așteptările de inflație și, implicit, scenariul unei noi runde de majorări ale ratelor dobânzilor. În astfel de condiții, investitorii tind să penalizeze activele care nu oferă randament (precum aurul), în favoarea instrumentelor care beneficiază de dobânzi mai mari. Aurul era în creștere cu 2,2% la momentul redactării, la 4.622 dolari/uncie, dar pe martie avea un minus de 12,6%. Scăderea lunară ar fi cea mai mare din octombrie 2008 (atunci: -16,8%). Factorii invocați sunt conflictul SUA-Iran, riscul de blocaj în Strâmtoarea Hormuz și scumpirea energiei, care împinge în sus așteptările de inflație și dobânzi. [...]
Corecția abruptă a aurului arată că metalul nu reacționează mereu „clasic” la crize , iar investitorii care îl tratează ca refugiu automat trebuie să țină cont de dobânzi, dolar și fluxurile speculative, potrivit unei analize publicate de Wall-Street . După un vârf de aproximativ 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie, aurul a pierdut aproape 20-25% și a coborât spre 4.100 de dolari în martie, înainte să revină spre 4.800 de dolari la începutul lui aprilie. De ce a scăzut aurul, deși a fost război în Orientul Mijlociu Explicația centrală din analiză este că investitorii au interpretat conflictul ca începutul unui nou șoc inflaționist, ceea ce a împins așteptările către dobânzi ridicate pentru mai mult timp. În acest context, aurul a fost dezavantajat de două mișcări tipice pentru piețele globale: creșterea randamentelor titlurilor de stat americane; întărirea dolarului, care a atras fluxuri către active considerate mai lichide, precum dolarul și obligațiunile americane pe termen scurt. Pe lângă factorii macro, scăderea a fost amplificată de poziționarea speculativă după avansul din 2025 și începutul lui 2026: pe fondul volatilității, o parte dintre investitori au vândut pentru a marca profituri și pentru a acoperi pierderi din alte active. Analiza menționează și informații potrivit cărora unele bănci centrale ar fi vândut aur pentru a-și susține monedele, a finanța importurile de energie și a acoperi nevoi bugetare. În acest context, Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager la Freedom24, susține că mișcarea din martie a semănat mai degrabă cu o reacție de moment decât cu o deteriorare a perspectivei pe termen lung: „Corecția aurului din martie a evidențiat un lucru esențial: aurul nu este întotdeauna prima alegere în fața unui șoc petrolier și a unui nou val inflaționist. În faza inițială a unei crize energetice, petrolul și dolarul pot performa mai bine. Dar, dacă energia scumpă începe să încetinească economia și pune presiune pe deciziile băncilor centrale, investitorii se întorc, de regulă, către aur.” Mai este aurul „activ de refugiu”? Analiza argumentează că scăderea din martie nu înseamnă pierderea statutului de refugiu, ci arată că aurul poate fi sub presiune în prima fază a unui șoc inflaționist. Dacă energia scumpă începe să frâneze economia și cresc riscurile de erori de politică monetară, aurul tinde să-și recapete atractivitatea defensivă. Ca exemplu, materialul indică începutul lunii aprilie, când, după armistițiul dintre SUA și Iran, petrolul a coborât sub 100 de dolari, dolarul s-a slăbit, iar piața a început din nou să ia în calcul posibile reduceri de dobândă; în același timp, aurul a revenit rapid spre 4.800 de dolari pe uncie. Un alt semnal invocat: Banca Populară a Chinei ar fi continuat să cumpere aur pentru a 17-a lună consecutiv, ceea ce sugerează că marii cumpărători oficiali văd în continuare valoare pe termen lung în metalul prețios. Ce înseamnă corecția pentru investitori: scenarii și prudență la intrare După o scădere de 20-25%, aurul „pare mult mai puțin supraevaluat” decât în ianuarie, însă analiza nu îl descrie drept ieftin. Fundamentele considerate favorabile includ cumpărările băncilor centrale și persistența unor riscuri precum conflictul, prețurile ridicate la energie, stagflația și dedolarizarea. Recomandarea de abordare este una prudentă: intrări treptate, nu poziții agresive. Materialul conturează două scenarii orientative: dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică, petrolul revine peste 100 de dolari, iar temerile de încetinire economică cresc, aurul ar putea retesta intervalul 5.200–5.400 de dolari pe uncie; dacă dezescaladarea continuă, petrolul scade, iar dobânzile reale se relaxează, aurul s-ar putea stabiliza între 4.500 și 5.000 de dolari, susținut de un dolar mai slab, cererea băncilor centrale și așteptările de reducere a dobânzilor. [...]
