Știri
Știri din categoria Externe
Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului, chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info.
După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă.
Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă.
Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi.
În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas.
TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone).
În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna.
Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025.
În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres.
Recomandate
Negocierile SUA–Iran includ deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei), o miză cu efect direct asupra pieței energiei , în condițiile în care un posibil acord ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz și la reducerea presiunii pe prețurile petrolului, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat „în câteva zile”, pe fondul discuțiilor de la Doha, unde oficiali iranieni și mediatori qatarezi încearcă să avanseze către o înțelegere. În paralel, Comandamentul Central al SUA a lovit lansatoare de rachete și ambarcațiuni despre care Washingtonul afirmă că încercau să planteze mine în sudul Iranului, lovituri descrise drept „defensive”. Miza economică: Ormuz și banii blocați ai Iranului Negocierile vizează un acord-cadru care ar urma să includă trei elemente majore: programul nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea a aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din activele Iranului. Potrivit CNN, jumătate din sumă ar putea fi eliberată imediat după anunțarea acordului. De cealaltă parte, agenția iraniană Tasnim a transmis că, fără eliberarea unei părți din active „încă din primul pas” și fără un mecanism „clar” pentru eliberarea garantată și continuă a tuturor activelor blocate, nu va exista acord. Atacuri în timpul armistițiului și negocieri la Doha Loviturile americane au avut loc în pofida armistițiului în vigoare din 8 aprilie, iar SUA susțin că acțiunea nu indică o prăbușire a armistițiului. Site-ul iranian Tabnak a relatat că patru membri ai Gărzii Revoluționare iraniene au fost uciși în atacurile asupra unor ambarcațiuni din apropierea orașului Bandar Abbas, la Strâmtoarea Ormuz. Rubio, aflat la Jaipur (India), a spus că strâmtoarea trebuie redeschisă „într-un fel sau altul” și că un acord este posibil, dar „nu este iminent”. Declarația sa a fost atribuită de Digi24 agenției Reuters. De ce contează pentru energie și ce urmează Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționată de la începutul conflictului din 28 februarie, iar această situație a contribuit la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial. Digi24 notează că aproximativ 20% din petrolul mondial și gazul natural lichefiat tranzitează această rută. În perioada următoare, semnalul relevant pentru piețe rămâne dacă discuțiile de la Doha produc un acord-cadru și, mai ales, dacă redeschiderea Ormuz și deblocarea parțială a activelor Iranului sunt acceptate în termeni operaționali (calendar și mecanism), nu doar ca principiu. [...]
China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]
Rusia acuză SUA că a blocat participarea unui vice-ministru la ONU prin refuzul de a-i acorda viză, un episod care riscă să alimenteze tensiunile diplomatice în jurul funcționării ONU la New York, potrivit Reuters . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vassily Nebenzia , a declarat marți, într-o ședință a Consiliului de Securitate (15 membri), că SUA nu i-a acordat viză adjunctului ministrului rus de Externe, Alexander Alimov, care ar fi urmat să participe la reuniune. Ședința a fost prezidată de ministrul chinez de Externe, Wang Yi, iar Nebenzia a spus că Alimov intenționa să fie prezent. Miza: obligațiile SUA ca stat-gazdă al sediului ONU Nebenzia a calificat refuzul vizei drept o încălcare a obligațiilor SUA în baza Acordului privind sediul ONU (U.N. Headquarters Agreement), argumentând că accesul la sediul ONU din New York trebuie asigurat „pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Totodată, Rusia a prezentat cazul și ca pe „un exemplu flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema discutată la reuniune, respectiv Carta ONU . Departamentul de Stat și misiunea SUA la ONU nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind afirmațiile lui Nebenzia, notează Reuters. Contextul reuniunii: Carta ONU și escaladarea riscurilor de securitate În intervenția sa, Nebenzia a susținut că Carta ONU este supusă unei presiuni puternice și a acuzat statele occidentale că folosesc „duble standarde” pentru a-și menține dominația. El a invocat, de asemenea, remilitarizarea din Germania și Japonia ca evoluții periculoase pentru securitatea globală. La aceeași reuniune, Wang Yi a spus că este nevoie de „revigorarea” Cartei ONU pe fondul instabilității și conflictelor în creștere, avertizând că „o navă uriașă a civilizației globale navighează în ape periculoase”. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că lumea se confruntă cu cel mai mare număr de conflicte de la înființarea Națiunilor Unite, după al Doilea Război Mondial, precum și cu „riscuri noi și neexplorate” pentru pace și securitate. [...]
SUA au refuzat să acorde viză unui viceministru rus pentru o ședință a Consiliului de Securitate al ONU , după ce China a invitat Rusia să fie reprezentată la nivel înalt, potrivit HotNews . Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia , a declarat marți că Washingtonul nu a emis viza necesară pentru ca viceministrul rus de externe Aleksandr Alimov să poată participa la reuniunea de la New York. Informația a fost transmisă de Reuters, citată de HotNews. Nebenzia a acuzat SUA că încalcă obligațiile prevăzute de Acordul privind sediul ONU, susținând că accesul la sediul organizației „trebuie să fie asigurat pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”. Reuniunea Consiliului de Securitate (format din 15 membri) a fost prezidată de ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit ambasadorului rus, Alimov urma să reprezinte Rusia la ședință în baza invitației transmise de partea chineză. În declarațiile sale, Nebenzia a calificat situația drept „un caz flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema aflată pe agendă, Carta Națiunilor Unite. [...]
Următoarele șase luni pot decide dacă Ucraina își îmbunătățește poziția de negociere , într-un moment în care ritmul înaintării ruse a încetinit, iar Kievul încearcă să crească presiunea pe front și în adâncimea dispozitivului advers, potrivit Euronews , care citează un interviu Reuters cu generalul de brigadă Andrii Bilețki , comandantul Corpului al Treilea de Armată al Ucrainei. Bilețki susține că armata Rusiei este „epuizată” și că, dacă Ucraina reușește să construiască și să mențină impulsul câteva luni, ar putea câștiga inițiativa de-a lungul liniei frontului și ar putea forța Moscova să renunțe la planurile privind ultima parte din regiunea Donețk pe care nu o controlează. Miza este direct legată de negocierile de pace sprijinite de SUA, care au stagnat, Rusia cerând întreaga regiune, iar Ucraina refuzând să se retragă din teritorii pe care trupele ruse nu le-au cucerit. „Cred că următoarele șase până la nouă luni reprezintă un punct de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice.” De ce contează: Donețk rămâne nodul politic și militar al negocierilor Controlul asupra Donețk este prezentat ca un obstacol major în discuțiile de pace. Bilețki afirmă că Ucraina ar trebui să își îmbunătățească pozițiile, să ia „câteva puncte strategice” și abia apoi să discute un armistițiu „dintr-o poziție de forță”. Ministerul Apărării din Rusia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar președintele Vladimir Putin a promis victoria și a spus luna aceasta că războiul se apropie de sfârșit, potrivit materialului. Presiune prin drone și lovituri în adâncime, dar cu limitări de verificare În paralel cu luptele de pe linia frontului, Kievul a intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra apărării aeriene și logisticii ruse, iar lovituri cu rază lungă au vizat instalații petroliere și militare din Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recucerit aproape 600 km pătrați de teritoriu în 2026, însă Reuters precizează că nu a putut verifica independent cifra. În același timp, Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean. „Centura fortificată” și uzura forțelor ruse Lupte intense sunt descrise în estul Ucrainei, în zona așa-numitei „Centuri fortificate”, inclusiv în interiorul orașului strategic Kostiantinivka. Capturarea acestei constelații de orașe fortificate ar pune Rusia în poziția de a amenința restul Donbasului. Bilețki spune că trupele sale controlează flancul din jurul Slovianskului și obligă Rusia să atace frontal, ceea ce ar fi dus la atacuri costisitoare, pierderi mari de comandanți de teren și, în evaluarea sa, la o degradare a capacității profesionale a armatei ruse. El afirmă că „lipsa de personal” nu le mai permite rușilor să avanseze ca în urmă cu un an. Tehnologia devine instrument de economisire a trupelor În analiza sa, Bilețki descrie o competiție tehnologică relativ echilibrată: Ucraina ar fi în avantaj la vehicule terestre fără pilot (UGV) și drone de luptă grele, în timp ce Rusia ar conduce la dronele cu fibră optică, care nu pot fi bruiate. Comandantul ucrainean spune că unitățile sale sunt în avangarda folosirii dronelor kamikaze stealth și a roboților înarmați (cu mitraliere sau lansatoare de rachete) pentru a înlocui segmente semnificative ale infanteriei, vizând o proporție de 30% până în 2027. Separat, el afirmă că Rusia „pierde radical” în comunicațiile de pe câmpul de luptă din cauza interdicției lui Elon Musk privind utilizarea Starlink de către forțele Moscovei. Ce urmează Mesajul central al interviului este că Ucraina vede o fereastră scurtă pentru a transforma încetinirea înaintării ruse într-un avantaj operațional care să se traducă și politic, la masa negocierilor. În același timp, evaluările privind recuceririle teritoriale și epuizarea adversarului rămân, în parte, dificil de verificat independent, iar dinamica frontului depinde de capacitatea Kievului de a menține presiunea în următoarele luni. [...]
Polonia avertizează că riscul pentru NATO se mută spre sabotaj , nu spre o ofensivă clasică, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Varșovia susține că Rusia nu are, în acest moment, capacitatea de a lansa o ofensivă de amploare împotriva Alianței, însă ar putea recurge la „provocări” sub pragul unei invazii. MAE polonez afirmă că o eventuală pregătire pentru o invazie ar fi detectabilă, invocând informații din sateliți și amintind că, înainte de invazia din Ucraina, a fost observată o concentrare de „o sută de mii de soldați” în jurul Ucrainei, acumulată de-a lungul lunilor. În același mesaj, diplomația poloneză susține că „ intențiile lui Putin sunt mai grave decât se aștepta Europa de Vest ”, motiv pentru care NATO ar trebui să fie pregătită pentru „orice scenariu”. În evaluarea Varșoviei, Rusia rămâne capabilă de acțiuni de sabotaj sau provocări care nu ating pragul unei invazii propriu-zise. Ce răspuns operațional pregătește NATO pe flancul estic În acest context, NATO urmează să își consolideze apărarea flancului estic printr-o nouă structură care ar permite desfășurarea rapidă a trupelor în Letonia și Estonia în cazul unui război cu Rusia, mai notează publicația. [...]
