Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran menține volatilitatea pe piețele de energie, pe fondul riscului ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită ca pârghie economică și de securitate, într-un conflict care a produs deja mișcări bruște ale cotațiilor petrolului. Potrivit Stirile Pro TV, Teheranul a respins ultimatumul lansat de Donald Trump și a transmis că nu va ceda „intimidării”, în timp ce liderul american spune că „nu se grăbește”.
Iranul afirmă că a primit „punctele de vedere” ale părții americane și că le analizează, însă Ministerul de Externe de la Teheran vorbește despre o „mare neîncredere” în Statele Unite. În același timp, partea iraniană își reiterează cerințele: „dezghețarea averilor iraniene blocate” în străinătate și oprirea blocadei americane impuse porturilor iraniene.
Declarațiile vin după o a doua vizită, în doar câteva zile, la Teheran a ministrului pakistanez de Interne Mohsen Naqvi, în contextul în care Pakistanul este prezentat ca mediator.
De partea americană, Donald Trump a spus că negocierile ar fi „în ultima fază” și a lăsat deschisă opțiunea diplomației, avertizând totodată că, în lipsa unui acord, SUA ar putea lua „măsuri un pic mai dure”. El indicase anterior un termen de „două sau trei zile” pentru un răspuns din partea Teheranului.
Iranul a respins însă ultimatumul. Negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat că „Iranul nu va ceda niciodată intimidării” și a cerut consolidarea pregătirilor pentru un răspuns „în forță” la orice nou atac, susținând că adversarul urmărește declanșarea unui nou război. Gardienii Revoluției au avertizat, la rândul lor, împotriva extinderii războiului „dincolo de regiunea” Orientului Mijlociu.
Sursa descrie un armistițiu „fragil”, intrat în vigoare la 8 aprilie, după o lună de război, dar cu negocieri care „bat pasul pe loc”. A existat o singură întâlnire de negociere, la 11 aprilie, în Pakistan, care s-a încheiat cu un eșec, iar ulterior discuțiile ar continua „în culise”.
Pe piețe, speranța unor progrese în negocieri a dus la o prăbușire a cotațiilor petrolului și la creșteri pe burse, cu piețele europene închizând „într-o creștere clară”, potrivit aceleiași relatări. Contextul rămâne însă sensibil: conflictul a perturbat economia mondială prin salturi ale prețului petrolului și penurii de materii prime, pe fondul „cvasi-blocării” Strâmtorii Ormuz.
Teheranul controlează în continuare strâmtoarea și a anunțat înființarea unui nou organism care să o supervizeze și să impună taxe de trecere. Marina Gardienilor Revoluției a anunțat că aproximativ 26 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultimele 24 de ore.
În paralel, Arabia Saudită a îndemnat Iranul să „profite de ocazie” pentru a evita „repercusiunile periculoase ale unei escaladări”. În pofida armistițiului, Emiratele Arabe Unite au fost vizate de noi atacuri cu dronă în apropierea Centralei Nucleare Barakah, identificate ca provenind din Irak, iar armata EAU a cerut Bagdadului să împiedice „urgent” orice act ostil de pe teritoriul irakian.
În Israel, armata a ridicat nivelul de alertă la maximum și s-a declarat „pregătită de orice evoluție”. Separat, armata americană a anunțat că a imobilizat un petrolier sub pavilion iranian, suspectat că ar fi încercat să încalce blocada americană impusă porturilor iraniene.
În acest context, riscul pentru economie rămâne legat de Ormuz: orice nouă escaladare sau măsură de control/taxare a tranzitului poate alimenta din nou volatilitatea petrolului și, implicit, costurile de transport și prețurile la energie.
Recomandate
Discuția tensionată Trump–Netanyahu complică ieșirea din conflictul cu Iranul , în condițiile în care Washingtonul ar fi virat spre o soluție diplomatică, iar premierul israelian ar fi cerut reluarea acțiunilor militare, potrivit Mediafax , care citează relatări Axios și Wall Street Journal bazate pe surse anonime. Convorbirea, descrisă ca „tensionată”, a avut loc marți și ar fi scos la iveală o ruptură în negocierile de încetare a focului cu Iranul. Miza imediată este strategia de final a războiului și forma unui posibil acord care să oprească ostilitățile și să deschidă o fereastră de negocieri. Ce propunere ar fi fost pe masă Potrivit Axios, apelul s-a concentrat pe o propunere revizuită a SUA transmisă Iranului prin Pakistan. Documentul ar contura un cadru pentru încetarea ostilităților și ar deschide o perioadă de negocieri de o lună, în care discuțiile ar urma să vizeze programul nuclear al Iranului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz . Divergența: diplomație vs. reluarea loviturilor În aceeași relatare, Netanyahu ar fi fost „foarte critic” față de calea diplomatică și ar fi preferat o revenire la acțiuni militare. O sursă citată de Axios a descris reacția premierului israelian după convorbire astfel: „Părul lui Netanyahu ardea.” Separat, CNN (citat de Mediafax) notează că dezacordul ar fi venit după o schimbare rapidă a planurilor militare americane: Trump i-ar fi spus duminică lui Netanyahu că SUA vor lansa probabil atacuri aeriene țintite la începutul săptămânii, dar ar fi oprit atacurile aproximativ 24 de ore mai târziu. Un oficial american a declarat pentru CNN că decizia ar fi fost luată la cererea unor aliați din Golf – Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cerut timp pentru o alternativă diplomatică. Într-un apel de circa o oră, Netanyahu l-ar fi îndemnat pe Trump să continue atacurile, argumentând că întârzierile îi oferă Iranului timp să se redreseze. În schimb, Trump ar fi insistat că merită continuată diplomația pentru câteva zile, potrivit unei analize publicate de i24NEWS, linkuită în material. Ce urmează: noi texte de acord și răspunsul Iranului Materialul mai arată că SUA ar fi trimis Iranului o nouă propunere, după ce Teheranul ar fi prezentat, cu trei zile înainte, un răspuns în 14 puncte. Agenția iraniană Tasnim, citând o sursă, susține că Pakistanul ar media între Teheran și Washington și ar încerca să reducă diferențele dintre poziții. Conform Axios, partea americană ar fi considerat noul text iranian „insuficient”, un oficial american apreciind că ar conține „doar îmbunătățiri simbolice” față de prima versiune. Iranul ar fi început să examineze propunerea SUA, dar nu ar fi răspuns încă, potrivit aceleiași relatări. [...]
Statele Unite iau în calcul extinderea prezenței militare în Groenlanda , pe fondul reluării presiunilor politice ale lui Donald Trump pentru controlul insulei și al interesului strategic tot mai mare în Arctica, potrivit Digi24 . Jeff Landry , trimisul special al SUA în Groenlanda și guvernator republican al statului Louisiana, a declarat pentru AFP că Washingtonul „trebuie să-și consolideze prezența” pe teritoriul autonom danez. În prezent, armata americană are o singură bază pe insulă, la Pituffik (în nord), față de 17 instalații militare în perioada de vârf a Războiului Rece. „Cred că este timpul ca Statele Unite să-și pună din nou amprenta asupra Groenlandei.” Landry a adăugat că președintele Trump discută despre „consolidarea operațiunilor de securitate națională” și despre „realocarea personalului” în anumite baze din Groenlanda. Vizita emisarului a început duminică, fiind prima de la numirea sa în decembrie 2025, însă nu a fost una oficială, iar prezența sa a stârnit controverse la fața locului. De ce contează: Arctica devine un dosar de securitate și resurse Trump a susținut în repetate rânduri că SUA trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate națională, invocând riscul ca teritoriul să ajungă sub influența Chinei sau Rusiei. În același timp, Groenlanda este poziționată pe cea mai scurtă rută dintre Rusia și SUA pentru rachete și are zăcăminte neexploatate de metale rare, iar topirea gheții ar putea deschide noi rute maritime. Potrivit articolului, Washingtonul ar intenționa să deschidă trei noi baze în sudul insulei, informație atribuită unor „articole recente din presă” (fără detalii suplimentare în material despre calendar sau amplasamente). Ce permite cadrul legal și unde apar fricțiunile politice Un pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, permite deja Statelor Unite să desfășoare mai multe trupe și să-și consolideze instalațiile militare în Groenlanda, cu condiția informării prealabile a Danemarcei și a Groenlandei. În ianuarie, Trump a revenit asupra amenințărilor de a prelua Groenlanda, iar un grup de lucru americano-dano-groenlandez a fost înființat pentru a răspunde preocupărilor sale. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , a spus că discuțiile au fost „constructive”, dar că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziția Statelor Unite. „Chiar dacă dorinţa «stăpânului» de a-şi «asigura controlul asupra Groenlandei (...) este total lipsită de respect, (...) suntem obligaţi să găsim o soluţie.” Autoritățile din Groenlanda și Danemarca au reiterat că doar Groenlanda poate decide asupra viitorului său. Miza economică internă: independența, limitată de dependența financiară Într-un interviu pentru cotidianul groenlandez Sermitsiaq, Landry a încercat să reaprindă speranțele de independență. Deși sondajele indică sprijin majoritar pentru independență în viitor, guvernul local nu are în prezent un plan, deoarece rămân nerezolvate mai multe chestiuni, inclusiv cele economice: economia insulei depinde în mare măsură de Danemarca, notează Digi24. În lipsa unor decizii oficiale anunțate, următorul test va fi dacă intențiile privind extinderea militară se concretizează în pași formali în cadrul pactului existent și în negocieri acceptate de Copenhaga și Nuuk. [...]
Iranul analizează condițiile americane, dar cere ridicarea blocadei portuare și acces la active în timp ce Teheranul încearcă să mențină deschis canalul de negociere cu Washingtonul, potrivit Agerpres . Iranul a transmis miercuri seara că „examinează” o nouă propunere venită din partea SUA, în contextul vizitei la Teheran a ministrului pakistanez de interne, prezentat drept mediator în discuțiile dintre cei doi „beligeranți”, conform Ministerului de Externe iranian , citat de AFP. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghaei , a declarat la televiziunea de stat că autoritățile iraniene au primit „punctele de vedere ale părții americane” și le analizează, dar a vorbit și despre „marea neîncredere” față de Statele Unite. Care sunt condițiile puse de Teheran În același mesaj, oficialul iranian a reluat două cerințe pe care Teheranul le consideră esențiale pentru orice înțelegere: „dezghețarea activelor iraniene blocate” în străinătate; încetarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Pentru mediul economic, miza imediată este legată de fluxurile comerciale și de accesul la lichidități externe: porturile și activele înghețate sunt elemente care pot influența direct capacitatea Iranului de a importa, de a exporta și de a-și finanța operațiunile externe, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau despre conținutul concret al propunerii americane. [...]
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China , potrivit Agerpres . O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979. Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te . „Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.” De ce contează: riscul de reacție din partea Beijingului O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă. Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres. Context: vânzări de arme și obligațiile SUA față de Taiwan După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping , Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei). Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme. [...]
Lituania ridică miza pe flancul estic al NATO, acuzând că Rusia „împinge” deliberat drone ucrainene în spațiul aerian baltic , un tip de incident care poate forța costuri operaționale suplimentare și o postură de alertă mai frecventă pentru apărarea aeriană aliată, potrivit Mediafax . Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys , susține că Rusia redirecționează intenționat drone ucrainene către spațiul aerian al statelor baltice „pentru a crea haos”, în paralel cu „campanii de denigrare” împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei. Declarațiile au fost publicate pe platforma X și sunt atribuite de Mediafax agenției Ukrinform. „Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene în spațiul aerian baltic, în timp ce desfășoară campanii de denigrare împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei.” Ce înseamnă pentru operațiunile NATO în regiune În același context, Budrys afirmă că scopul ar fi „distragerea atenției” de la pierderile suferite de armata rusă în urma atacurilor ucrainene și descrie situația drept o încercare de „a semăna haos”. „Acesta este un act clar de disperare, o încercare de a semăna haos și de a distrage atenția de la simpla realitate că Ucraina dă lovituri serioase mașinii militare a Rusiei.” Mesajul său către Kremlin include și o referire directă la postura de apărare colectivă a Alianței. „NATO este unit. Suntem gata să apărăm fiecare centimetru din teritoriul aliat – în aer, pe uscat și pe mare.” Incidentul invocat: dronă doborâtă după intrarea în spațiul aerian al Estoniei Reacția oficialului lituanian vine după ce ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur , a anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al Estoniei și a fost ulterior doborâtă de un avion românesc F-16. Potrivit oficialului estonian, drona ar fi fost „cel mai probabil” de origine ucraineană și se îndrepta spre ținte aflate pe teritoriul Rusiei. Autoritățile din Estonia – inclusiv Forțele Aeriene și Poliția de Securitate – urmează să stabilească exact circumstanțele incidentului. Separat, purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina și-a cerut scuze Estoniei pentru incidentul „neintenționat”, despre care Kievul spune că a fost provocat de sistemele rusești de război electronic (tehnologii folosite pentru a bruia sau perturba echipamente și semnale). [...]
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia pune presiune pe Europa să-și acopere rapid golurile de apărare , pe fondul planului SUA de reducere treptată a rolului în securitatea europeană, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc pe parcursul a două zile și vizează atât garanțiile de securitate, cât și stocurile de armament ale alianței. În centrul reuniunii se află planurile Washingtonului de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în scenariul unui conflict militar. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”. Stocuri de armament sub presiune și discuții despre creșterea producției Un alt subiect major este presiunea asupra stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Pe agenda reuniunii figurează și creșterea producției de armament în statele membre, în condițiile în care consumul de muniții și sisteme fabricate în SUA – inclusiv sisteme de apărare Patriot – erodează rezervele disponibile. Secretarul de stat american Marco Rubio este așteptat la summit, urmând să discute inclusiv despre nevoia unei producții mai mari de armament în cadrul alianței. Pentru susținerea armatei ucrainene, statele NATO continuă să cumpere arme și muniții din SUA prin intermediul Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina, notează Mediafax, citând Euronews. Surse citate de Euronews avertizează că, dacă ritmul consumului de armament continuă, Europa ar putea întâmpina dificultăți serioase în aprovizionarea Ucrainei cu muniție și echipamente esențiale. Mesajul conducerii NATO: ajustări „structurate”, dar SUA rămâne implicată Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat înaintea reuniunii că anunțul administrației Trump nu este o surpriză și că Washingtonul a sugerat de mai mult timp, în logica doctrinei „America First”, că își va reduce rolul în securitatea europeană. „Acest lucru era de așteptat. Știm că vor avea loc ajustări, SUA trebuie să se orienteze, de exemplu, către Asia.” Rutte a mai spus că procesul se va desfășura „în timp, într-un mod structurat” și că „SUA va rămâne implicată în Europa”. Context politic: retrageri de trupe și tensiuni cu Germania și Polonia Materialul menționează că anunțul privind reducerea implicării SUA vine la scurt timp după decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor conflicte cu cancelarul german Friedrich Merz legate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Totodată, Mediafax notează că administrația americană a blocat desfășurarea a 4.000 de militari care urmau să ajungă în Polonia. Ce urmează Pe lângă discuțiile despre garanțiile de securitate și capacitatea industrială de apărare, miniștrii de externe ai NATO vor aborda și posibilitatea transmiterii unei invitații oficiale către președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru participarea la summit. Detaliile planului american sunt așteptate vineri, conform surselor NATO citate în articol. [...]
