Știri
Știri din categoria Externe
Informațiile despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz au mișcat imediat piața petrolului, însă Washingtonul le contestă, ceea ce menține riscul de volatilitate pe energie, potrivit Digi24.
Un proiect de acord prezentat de presa de stat iraniană susține că traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie restabilit în termen de o lună, iar SUA ar urma să ridice blocada navală. Documentul este descris ca un „cadru neoficial” și a fost preluat de The Telegraph, notează publicația.
Reacția SUA a venit însă printr-o negare directă. Casa Albă a transmis că documentul publicat de presa controlată de Iran „nu este adevărat” și că memorandumul de înțelegere ar fi „o invenție completă”.
Chiar și în absența unei confirmări oficiale, simpla relatare despre un posibil acord a avut efect imediat asupra cotațiilor: prețul petrolului a coborât la cel mai mic nivel din 20 aprilie, iar țițeiul Brent a scăzut miercuri cu 3,7%, sub 96 de dolari pe baril (aprox. 440 lei), pe fondul speranțelor că traficul maritim va fi reluat pe această rută.
În context, Digi24 amintește că Strâmtoarea Ormuz a fost cândva o cale de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce explică sensibilitatea pieței la orice semnal privind accesul navelor comerciale.
Potrivit televiziunii de stat iraniene, documentul ar mai menționa că orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
În paralel, Donald Trump urma să se întâlnească miercuri după-amiază cu cabinetul său la Casa Albă pentru a discuta „următorii pași”, inclusiv cu Tulsi Gabbard, directorul demisionar al serviciilor de informații, la câteva zile după ce Iranul a acuzat Washingtonul de încălcarea armistițiului convenit în aprilie.
Digi24 mai relatează că SUA au atacat nave militare iraniene în strâmtoare, acuzându-le că au încercat să plaseze mine pe calea navigabilă. În acest tablou, negarea Casei Albe reduce credibilitatea „proiectului de acord”, dar nu elimină impactul de piață: investitorii rămân expuși la schimbări rapide de preț, în funcție de confirmări sau escaladări în zonă.
Recomandate
Blocarea Strâmtorii Ormuz rămâne principalul risc pentru prețul petrolului , chiar dacă Teheranul spune că o reluare a războiului cu SUA este puțin probabilă, pe fondul unor negocieri care urmăresc un acord mai durabil, potrivit TVR Info . După aproape o lună de lovituri israeliano-americane, ostilitățile ar fi fost „aproape reduse la tăcere” din 8 aprilie, însă discuțiile diplomatice „bat pasul pe loc”. În paralel, Iranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , ceea ce pune presiune pe cotațiile petrolului, în timp ce amenințările reciproce persistă. Un oficial al forțelor navale ale Gardienilor Revoluției, Mohammad Akbarzadeh, a susținut că riscul unui nou război este redus, dar a indicat că forțele iraniene rămân în stare de alertă. Semnale de „revenire la normal”, dar tensiunea militară rămâne Pe plan intern, accesul la internet a fost parțial restabilit în Iran, potrivit ONG-ului NetBlocks, iar traficul aerian a fost reluat complet pe zece aeroporturi. În același timp, Teheranul a acuzat Washingtonul că ar fi încălcat armistițiul în sudul țării și a avertizat că va răspunde la orice „acțiune răuvoitoare”. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a anunțat că a lovit, în noaptea de luni spre marți, situri de lansare de rachete; Iranul nu a confirmat oficial, însă presa de stat a relatat explozii în orașul portuar Bandar Abbas. Miza economică: petrolul și fondurile înghețate TVR Info notează că miercuri prețul petrolului a scăzut din nou, iar bursele europene au deschis ușor pe plus, pe fondul unui „optimism prudent” legat de posibilitatea unui protocol de acord între SUA și Iran, potrivit unui comentariu al lui Chris Weston (Pepperstone). În plan diplomatic, agenția iraniană Isna a vorbit despre „negocieri global pozitive” după o vizită a unor oficiali iranieni în Qatar, menită să discute accesul la fonduri înghețate în străinătate din cauza sancțiunilor americane. Teheranul cere deblocarea unor active de 24 de miliarde de euro (aprox. 120 miliarde lei), cu punerea la dispoziție a jumătate din sumă imediat după anunțarea protocolului, potrivit Isna. Un alt punct major de divergență rămâne dosarul nuclear: Washingtonul suspectează Iranul că urmărește dezvoltarea armei atomice și cere distrugerea stocului de uraniu înalt îmbogățit, a cărui soartă ar fi necunoscută după lovituri anterioare din iunie 2025. În acest context, International Crisis Group apreciază că, dacă un memorandum ar fi semnat, Donald Trump ar revendica un succes diplomatic, prețul carburantului ar urma să scadă, iar Iranul ar obține un răgaz economic, înainte de eventuale concesii pe tema nucleară. Sursa materialului este Agerpres. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24 . Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24. „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor. De ce contează: Ormuz, un nod pentru petrolul mondial Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală. Ce ar urma, potrivit cadrului prezentat în Iran Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz. [...]
Iranul pregătește reguli noi pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , ceea ce poate complica și scumpi transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global cu energie, potrivit TVR Info . Teheranul susține că accesul prin strâmtoare este „în prezent blocat” și avertizează că, odată reluat, „nu va mai fi ca înainte”. Oficialul iranian Ali Beghani Kani , subsecretar al Consiliului suprem de securitate națională, a declarat la un forum internațional la Moscova că vor fi introduse condiții și reglementări diferite pentru trecere. „Fără îndoială, condițiile și reglementările privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz nu vor mai fi ca înainte. Va fi instituită o procedură total diferită.” Negocieri cu Oman pentru „mecanismul de trecere” Iranul a început discuții cu Omanul, stat riveran strâmtorii, pentru a stabili un „mecanism” de tranzit, conform declarațiilor aceluiași oficial, citat de Interfax. „Iranul și Omanul, în calitate de țări riverane, poartă negocieri pentru a stabili mecanismul de trecere prin Strâmtoarea Ormuz.” Context: contacte indirecte cu SUA și un posibil acord mai larg Beghani Kani a confirmat că există în continuare „contacte indirecte” cu Statele Unite, însă a precizat că „nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord”. În paralel, Rusia a reiterat propunerea de a stoca uraniul îmbogățit al Iranului, dar oficialul iranian a spus că Teheranul și Washingtonul nu discută în acest moment despre aceste stocuri. TVR Info mai notează că SUA și Iranul și-au intensificat în ultimele zile contactele și finalizează detaliile unui acord care ar putea pune capăt războiului. Șeful echipei de negociatori iranieni, Mohamad Baqer Qalibaf, și ministrul de externe Abbas Araqchi se află în Qatar pentru discuții; potrivit presei iraniene, un eventual acord ar include redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului, în timp ce dosarul nuclear ar urma să fie lăsat pentru o etapă ulterioară. [...]
Banca Centrală Europeană avertizează că războiul cu Iranul și imprevizibilitatea tarifelor SUA pot amplifica riscul unei crize financiare globale , potrivit Daily Mail , care citează un text semnat de vicepreședintele BCE, Luis de Guindos, în raportul bianual de stabilitate financiară al instituției. În evaluarea BCE, conflictul din Orientul Mijlociu „pune la încercare” reziliența sistemului financiar, iar efectele asupra economiei globale și stabilității financiare „devin mai grave cu cât durează mai mult”, deși impactul complet este, deocamdată, neclar. Instituția indică drept consecințe deja vizibile presiuni inflaționiste și deteriorarea creșterii economice. De ce contează pentru piețe: energie, inflație și șocuri de politică comercială Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Hormuz , după ce Iranul ar fi decis să o închidă efectiv pentru navele care transportă petrol, gaze naturale și alte livrări critice, ceea ce a alimentat îngrijorări globale și costuri economice. În paralel, BCE pune o parte din volatilitatea mediului economic pe seama schimbărilor bruște în politica comercială a SUA. Banca notează că anunțurile de tarife, pauzele și revenirea asupra deciziilor au devenit o „caracteristică structurală” a mediului global, ceea ce crește incertitudinea pentru companii și investitori și poate transmite șocuri în lanț prin comerț, prețuri și finanțare. Riscul de fragmentare: cooperare multilaterală mai slabă, reguli mai divergente Un alt element de risc, în lectura BCE, este semnalul că Washingtonul s-ar retrage din rolul tradițional de lider global. Instituția avertizează că incertitudinea privind angajamentul administrației americane față de cooperarea multilaterală poate crește probabilitatea ca șocurile de politică să perturbe ordinea internațională și să accelereze „fragmentarea geoeconomică și de reglementare” la nivel global. Contextul diplomatic și militar invocat în raportare Avertismentul BCE vine după ce Donald Trump a declarat săptămâna trecută că un acord cu Iranul, inclusiv redeschiderea Strâmtorii Hormuz, ar fi „în mare parte negociat”, iar „aspectele finale” ar urma să fie anunțate în curând. El a mai spus că a discutat cu lideri din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Pakistan, Turcia, Egipt, Iordania și Bahrain și separat cu Israel, descriind înțelegerea ca un „memorandum de înțelegere privind pacea”. Potrivit relatării, au trecut 12 săptămâni de la atacurile SUA și Israel asupra Iranului din 28 februarie, iar un armistițiu este în vigoare din 7 aprilie, deși a fost pus sub presiune după ce armata americană a anunțat luni lovituri „în legitimă apărare” în sudul Iranului, inclusiv asupra unor amplasamente de lansare de rachete și ambarcațiuni care ar fi plasat mine. [...]
China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]
Donald Trump spune că „totul a ieșit perfect” la controlul medical de 6 luni , un mesaj menit să reducă incertitudinea publică într-un an în care sănătatea liderilor rămâne un factor de risc politic și, implicit, de volatilitate, potrivit Ziarul Financiar . Președintele SUA a anunțat rezultatul controlului medical periodic după vizita la Centrul Medical Militar Walter Reed , într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social. Trump a transmis că se întoarce la Casa Albă și a mulțumit medicilor și personalului. „Tocmai am terminat controlul medical de 6 luni la Centrul Medical Militar Walter Reed. Totul a ieșit perfect. Mulțumesc medicilor și personalului extraordinar! Mă întorc la Casa Albă.” De ce contează: sănătatea liderului, variabilă de stabilitate politică În SUA, președinții publică în mod tradițional informații despre starea de sănătate, deși nu există o obligație legală în acest sens. În aprilie 2025, Trump a făcut primul control medical anual din al doilea mandat, iar Casa Albă a transmis atunci că liderul american era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția. În ultimele luni, subiectul a revenit în atenția publică pe fondul unor speculații legate de apariții în care se vedeau vânătăi pe mâini (unele aparent acoperite cu machiaj) și picioare care păreau umflate. Contextul speculațiilor și explicațiile Casei Albe Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a pus vânătăile pe seama strângerilor frecvente de mâini, în timp ce Casa Albă a invocat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză. În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică , descrisă ca o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor, întâlnită mai ales la persoanele în vârstă. Separat, unele ieșiri necontrolate ale liderului american au alimentat întrebări despre sănătatea sa mintală, notează publicația. Ce urmează Din informațiile disponibile, mesajul lui Trump nu include detalii medicale suplimentare sau un raport complet, ci doar concluzia comunicată public după controlul de 6 luni. În lipsa unor date clinice publicate, evaluarea rămâne la nivelul declarației președintelui și al comunicărilor anterioare ale Casei Albe. [...]
