Știri
Tag: orientul mijlociu

Donald Trump susține că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” , în contextul în care administrația americană analizează opțiuni suplimentare de presiune asupra Teheranului. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută vineri, după ce liderul de la Casa Albă a confirmat trimiterea unui al doilea grup de portavioane în Orientul Mijlociu. Întrebat despre posibilitatea înlăturării conducerii clericale islamice din Iran, Trump a răspuns că „pare că acesta ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, adăugând că regimul de la Teheran vorbește de „47 de ani” fără rezultate. Deși în ultimele săptămâni a indicat că obiectivul principal este limitarea programului nuclear iranian, președintele american a sugerat că acesta reprezintă doar o parte din solicitările Washingtonului. Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , care a cerut ca orice eventual acord să includă oprirea sprijinului iranian pentru Hamas și Hezbollah, precum și limitarea dezvoltării rachetelor balistice. Trump a afirmat că neutralizarea programului nuclear ar fi „cea mai mică parte a misiunii”. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că o eventuală schimbare de putere în Iran ar necesita „o analiză atentă”, subliniind că este vorba despre un regim stabilit de mult timp. Președintele american a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va fi redislocat din Marea Caraibelor în Orientul Mijlociu pentru a se alătura forțelor deja concentrate în regiune. El a precizat că, în lipsa unui acord cu Teheranul, prezența militară suplimentară ar putea deveni necesară. Între timp, statele arabe din Golf avertizează că orice intervenție militară ar putea escalada într-un conflict regional extins, într-un context deja tensionat după războiul dintre Israel și Hamas. În Iran, autoritățile se confruntă cu presiuni interne sporite, inclusiv ceremonii de doliu organizate după reprimarea protestelor recente. [...]

Statele Unite nu au în vedere un atac militar iminent asupra Iranului, dar desfășoară sisteme suplimentare de apărare aeriană în regiune pentru a descuraja o posibilă escaladare. Informația a fost transmisă de oficiali ai Pentagonului publicației The Wall Street Journal . Măsura vine în contextul unor tensiuni accentuate între Washington și Teheran și reflectă o strategie duală: presiune militară și deschidere diplomatică. Oficialii americani precizează că, deși forțele SUA pot executa lovituri limitate dacă președintele Donald Trump le va ordona, o ofensivă extinsă ar necesita o protecție mult mai amplă a trupelor americane și a aliaților din regiune. În prezent, SUA dispun de sisteme defensive navale și terestre în Orientul Mijlociu, însă Pentagonul a decis să întărească aceste capacități prin dislocarea de noi sisteme Patriot și THAAD (Terminal High Altitude Area Defense), în special în baze din Qatar, Arabia Saudită și Iordania. Acțiunile vin pe fondul unei temeri generale că un eventual atac asupra Iranului ar declanșa represalii severe , inclusiv atacuri cu rachete asupra bazelor americane sau a teritoriului israelian. În paralel, statele din Golf își consolidează propriile rețele de apărare antirachetă. Potrivit unui oficial din regiune citat de The Wall Street Journal , Arabia Saudită a recepționat deja mai multe baterii THAAD achiziționate recent. În ciuda acumulării militare, diplomația rămâne activă. Ayatollahul Ali Khamenei a declarat duminică că orice atac american ar duce la un „război regional”, dar a respins amenințările ca fiind recurente. În același timp, președintele Trump a susținut, într-o conferință de presă la bordul Air Force One, că Iranul ar purta „discuții serioase” cu SUA și că există speranțe pentru un acord menit să împiedice Teheranul să obțină arme nucleare. Pe scurt, Washingtonul încearcă să mențină o poziție de forță fără a declanșa un conflict deschis , apelând la o combinație de apărare extinsă și eforturi diplomatice. Strategia reflectă o preocupare majoră pentru stabilitatea regiunii, dar și o dorință de a evita un război cu potențial de extindere rapidă. [...]