Știri
Știri din categoria Apărare

Volodimir Zelenski afirmă că în Orientul Mijlociu au fost folosite peste 800 de rachete Patriot în doar trei zile, mai multe decât a primit Ucraina de la începutul invaziei ruse. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă pe 5 martie, în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu.
Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu a dispus niciodată de un număr atât de mare de interceptori pentru a respinge atacurile cu rachete. Potrivit lui, doar în primele zile ale confruntărilor dintre Iran și coaliția condusă de Statele Unite au fost lansate peste 800 de rachete Patriot pentru interceptarea amenințărilor aeriene.
Zelenski a amintit că Ucraina s-a confruntat încă din 2022 cu dronele Shahed de origine iraniană folosite de Rusia, iar la început armata ucraineană a trebuit să utilizeze toate resursele disponibile pentru a le contracara. De atunci, Kievul spune că a acumulat experiență în combaterea acestor atacuri, însă problema principală rămâne lipsa interceptoarelor.
„Toată lumea înțelege că rachetele Patriot nu sunt suficiente”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind că aceste sisteme sunt printre puținele capabile să intercepteze eficient rachetele balistice folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene.
În acest context, Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea oferi altor state tehnologie și experiență în interceptarea dronelor în schimbul unor rachete Patriot suplimentare. El a adăugat că Kievul este dispus să împărtășească expertiza acumulată în apărarea împotriva atacurilor aeriene pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să protejeze populația și infrastructura energetică.
Declarațiile liderului ucrainean reflectă presiunea constantă asupra sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, într-un moment în care resursele militare occidentale sunt solicitate simultan de mai multe conflicte.
Recomandate

Qognifly lansează public „Drone Wall”, un sistem autonom de contracarare a dronelor potrivit comunicatului transmis de Qognifly , soluția a fost dezvoltată în România, a fost validată în condiții operaționale, iar compania intră acum într-o etapă de consolidare, cu pregătiri pentru o unitate dedicată în București. Anunțul vine pe fondul răspândirii dronelor ieftine, care au schimbat rapid regulile în securitatea aeriană. Qognifly susține că nu mai este sustenabil să răspunzi la o amenințare relativ ieftină cu interceptări extrem de costisitoare și își propune să readucă „eficiența economică” în protecția infrastructurii și a comunităților, cu interceptori reutilizabili și automatizare bazată pe inteligență artificială. Ce este „Drone Wall” și cum funcționează În descrierea companiei, Drone Wall este o arhitectură integrată care acoperă întreg lanțul de reacție: detectare, identificare, urmărire, alocare de resurse și interceptare . Soluția este gândită ca un ecosistem unitar, integrabil, care să înlocuiască abordările „pe bucăți”, în care senzori și mijloace de neutralizare lucrează separat. Componentele-cheie menționate: radar la sol pentru detectare și urmărire; software de management al apărării aeriene (ADMS) , care coordonează imaginea operațională și decizia de angajare; o familie de interceptori pe trei raze de acțiune, inclusiv o variantă reutilizabilă aer-aer cu propulsie reactivă. Qognifly spune că sistemul rulează „la marginea rețelei” (procesare locală), pentru latență scăzută și reziliență mai bună, și că este rafinat continuu pe baza datelor și a feedbackului operațional din Ucraina, pentru îmbunătățirea clasificării țintelor și a eficienței intervenției. Miza: autonomie și un raport de cost mai bun O diferență importantă, potrivit companiei, este nivelul de autonomie: Drone Wall ar putea funcționa cu un număr minim de operatori , fără a depinde de un „pilot uman” dedicat fiecărei interceptări. Interceptorul este ghidat de radar și coordonat de ADMS într-un flux automatizat, astfel încât sistemul să poată face față unui volum mare de amenințări. Qognifly avansează și o țintă de raport de cost de aproximativ 1:20 față de soluțiile bazate pe rachete, în ideea unei protecții scalabile pentru infrastructură critică și zone urbane, cu accent pe prevenție și protecție, „nu pe escaladare”. De la validare la pregătirea producției în București Compania afirmă că Drone Wall a trecut de stadiul de concept și a fost evaluat în scenarii relevante pentru apărarea aeriană modernă. Pe baza acestor rezultate, Qognifly intră într-o etapă de standardizare a integrării și testării și pregătește o facilitate dedicată în București pentru producție în serie mică (lot pilot), fără să anunțe, deocamdată, începerea producției de serie. În paralel, Qognifly spune că a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei companii din Ucraina , ca parte a strategiei de colaborare regională. Pe ce se sprijină compania: portofoliu de drone și lanț de dezvoltare „cap-coadă” Pe lângă sistemul de contracarare, Qognifly afirmă că are deja platforme aeriene fără pilot „mature” pe piață, livrate în peste 16 țări , inclusiv: drone tactice de recunoaștere (clasa 1, mini); platforme cu aripă fixă, inclusiv variante hibride cu autonomie declarată de peste 17 ore; drone de transport cu sarcină utilă de peste 50 kg; soluții comerciale antigrindină. Compania mai precizează că operează o facilitate europeană pentru dezvoltare și integrare UAV, cu control pe întreg lanțul: proiectare aeronautică, materiale compozite, avionica, senzori și software de misiune, ceea ce ar susține tranziția de la prototipuri la preindustrializare în România. Finanțare și pașii următori Qognifly menționează discuții avansate cu investitori, inclusiv internaționali, însă spune că a ales să meargă mai departe cu un partener strategic local, iar runda de finanțare ar urma să fie anunțată oficial în perioada următoare. Banii ar accelera testarea, finalizarea interceptorului reactiv și dezvoltarea capabilităților industriale, inclusiv algoritmi de procesare video și radar, coordonare împotriva mai multor drone și interceptori cu viteze de până la 500 km/h. Sinteză rapidă Element Ce spune Qognifly Produs „Drone Wall”, sistem integrat de detectare–urmărire–interceptare Validare testat în condiții operaționale, cu feedback din Ucraina Arhitectură radar + ADMS + interceptori pe 3 raze, inclusiv variantă reutilizabilă cu propulsie reactivă Producție pregătiri pentru o unitate dedicată în București, loturi pilot, fără anunț de serie Țintă de cost raport de aproximativ 1:20 față de soluții cu rachete [...]

Regatul Unit trimite distrugătorul HMS Dragon în Cipru pentru apărarea anti-drone , după ce o dronă iraniană a avariat pista bazei aeriene britanice Akrotiri, informează AGERPRES , citând Reuters. Anunțul a fost făcut marți de premierul britanic Keir Starmer . Potrivit acestuia, pe lângă distrugătorul cu capabilități antiaeriene, Londra va trimite în regiune și elicoptere echipate cu sisteme de combatere a dronelor. Decizia vine în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor sporite pentru infrastructura militară din estul Mediteranei. „Regatul Unit este pe deplin angajat față de securitatea Ciprului și a personalului militar britanic cu baza acolo”, a transmis Starmer într-un mesaj public, precizând că a discutat situația cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și că operațiunile defensive continuă. HMS Dragon este un distrugător antiaerian din clasa 45, dotat cu sistemul de rachete Sea Viper și radare avansate pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene, potrivit Royal Navy. Nava este specializată în protecția împotriva rachetelor și dronelor. Franța și Grecia au anunțat, la rândul lor, că vor contribui la apărarea Ciprului prin desfășurarea de sisteme antirachetă și anti-dronă, într-un efort coordonat de consolidare a securității insulei. Măsurile reflectă extinderea efectelor conflictului din regiune și creșterea preocupărilor legate de protejarea bazelor militare occidentale din estul Mediteranei. [...]

Ministerul Apărării poate sprijini evacuarea românilor din Orientul Mijlociu, dar capacitatea avioanelor militare este limitată , a declarat ministrul Radu Miruţă , potrivit Știrile ProTV . În contextul escaladării conflictului din regiune și al numărului mare de cetățeni români aflați în state precum Emiratele Arabe Unite, oficialul a precizat că implicarea Armatei rămâne o soluție de sprijin, dar nu una eficientă pentru evacuări de amploare. Declarațiile au fost făcute luni seară, 2 martie 2026, după o ședință desfășurată dimineața la Guvern pe tema situației de securitate. Miruţă a explicat că aeronavele militare au o capacitate redusă: avionul Spartan poate transporta aproximativ 28 de persoane; avionul Hercules are în jur de 50 de locuri. Chiar și în condiții speciale, cu pasageri mai înghesuiți, numărul nu ar crește semnificativ. În aceste condiții, ministrul consideră că soluția mai potrivită o reprezintă aeronavele comerciale, care pot prelua între 150 și 200 de persoane la un singur zbor. Situația este complicată și de numărul mare de români aflați în zonă. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a anunțat că doar în Emiratele Arabe Unite sunt aproximativ 14.000 de cetățeni români. Potrivit acesteia, există un număr relativ mic de cazuri de urgență extremă, iar autoritățile locale au recomandat ca românii să rămână temporar în spațiile de cazare. În paralel, conflictul din Iran și atacurile raportate în Teheran și alte orașe sporesc presiunea asupra autorităților române, care trebuie să gestioneze eventuale solicitări de repatriere. Deocamdată, MApN își declară disponibilitatea de a interveni punctual, însă pentru evacuări de masă soluția rămâne una civilă, coordonată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și operatorii aerieni. [...]

Umbrela nucleară a Statelor Unite rămâne elementul central al securității Europei , în ciuda inițiativelor recente ale Franței de a extinde capacitatea proprie de descurajare. Potrivit Digi24 , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că protecția nucleară americană rămâne „garantul suprem al modului de viață” al aliaților europeni. Declarația vine după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o revizuire a doctrinei nucleare a Franței și posibilitatea ca unele state europene să găzduiască avioane franceze implicate în misiuni de descurajare nucleară. Inițiativa a fost interpretată ca un răspuns la îngrijorările din Europa privind angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea continentului. Mark Rutte a salutat planul Parisului și a spus că extinderea rolului Franței ar putea face mai dificil pentru Rusia să evalueze capacitatea de descurajare a Europei. Totuși, liderul NATO a subliniat că aceste inițiative trebuie privite ca un complement la sistemul de apărare existent al alianței , nu ca o alternativă la protecția americană. În paralel, Franța și Germania au decis să creeze un grup comun de coordonare nucleară , iar mai multe state europene – inclusiv Grecia, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia – ar putea participa la exerciții de simulare a scenariilor nucleare organizate de Paris. Discuțiile despre securitatea nucleară europeană au fost alimentate și de tensiunile politice din ultimul an. Unele declarații critice ale unor oficiali ai administrației americane privind capacitatea Europei de a se apăra au ridicat întrebări despre rolul Washingtonului în NATO. În același timp, presiunea Statelor Unite a determinat multe state europene să își majoreze bugetele pentru apărare. În acest context, Rutte a insistat că angajamentul american față de alianță rămâne solid și că securitatea Statelor Unite este strâns legată de stabilitatea Europei și a regiunii arctice. [...]

Satelitii militari și armele laser joacă un rol decisiv în interceptarea rachetelor iraniene , în cadrul operațiunii „ Epic Fury ”, desfășurate de Statele Unite și Israel în Orientul Mijlociu. Potrivit New York Post , sistemele operate de US Space Force permit detectarea lansărilor aproape instantaneu și coordonarea loviturilor asupra infrastructurii militare iraniene. Tehnologia-cheie este o rețea de sateliți dotați cu senzori infraroșii , care pot detecta căldura produsă de motoarele rachetelor în momentul lansării. Astfel, lansările sunt identificate imediat, iar coordonatele sunt transmise sistemelor de apărare. Pe baza acestor date, rachetele pot fi interceptate – de multe ori cu sisteme Patriot – iar trupele sunt avertizate pentru a se adăposti. Datele primite din spațiu sunt analizate în centre radar speciale, numite radomes , structuri uriașe care seamănă cu niște mingi de golf. Acolo sunt calculate traiectoriile rachetelor și punctele probabile de impact, permițând reacții rapide ale apărării aeriene. În paralel, în operațiune ar fi fost folosite și arme cu energie direcționată . Un distrugător al Marinei SUA din regiune este echipat cu sistemul laser HELIOS ( High-Energy Laser with Integrated Optical Dazzler and Surveillance ) , capabil să concentreze un fascicul puternic de energie pentru a neutraliza drone sau alte amenințări aeriene. De partea israeliană, imaginile din zona graniței Israel-Liban au alimentat speculațiile privind utilizarea sistemului Iron Beam , o armă laser destinată interceptării rachetelor. Operațiunile militare sunt completate de atacuri cibernetice. US Cyber Command ar fi vizat rețelele radar și sistemele de comunicații ale Iranului pentru a le perturba sau a le bloca. Oficialii americani au confirmat că, înainte de începerea bombardamentelor, au fost lansate operațiuni informatice menite să „dezorienteze și confuzeze” infrastructura militară iraniană. În primele 72 de ore ale operațiunii „Epic Fury” , forțele americane ar fi lovit aproximativ 1.700 de ținte , distrugând peste 200 de lansatoare de rachete balistice și neutralizând sute de rachete înainte de a putea fi folosite. Oficialii militari consideră că succesul acestor lovituri se datorează în mare măsură combinației dintre tehnologia spațială, armele de precizie și războiul cibernetic , elemente care permit desfășurarea operațiunilor fără o mobilizare masivă de trupe la sol. [...]

Secretarul general al NATO spune că incidentul cu o rachetă iraniană interceptată în apropierea Turciei nu justifică activarea Articolului 5 al Alianței , subliniind că nu există în acest moment discuții privind aplicarea clauzei de apărare colectivă. Declarația a fost făcută joi, 5 martie 2026, de Mark Rutte , într-un context de tensiune regională provocată de conflictul dintre Statele Unite și Iran. Incidentul a avut loc după ce apărarea aeriană a NATO a interceptat o rachetă balistică ce se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei. Autoritățile de la Ankara au confirmat distrugerea rachetei înainte ca aceasta să ajungă pe teritoriul țării, marcând prima situație în care un stat membru NATO este direct implicat în contextul actualului conflict din Orientul Mijlociu. NATO respinge ideea activării Articolului 5 Mark Rutte a declarat că alianța nu analizează, în acest moment, invocarea Articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților. „Nimeni nu vorbește despre Articolul 5”, a spus secretarul general al NATO, adăugând că principalul mesaj transmis este capacitatea alianței de a reacționa rapid și eficient la amenințări. Iranul neagă lansarea rachetei Autoritățile iraniene au respins acuzațiile potrivit cărora ar fi lansat racheta către Turcia. Statul Major al Forțelor Armate Iraniene a declarat că Teheranul respectă suveranitatea Turciei, pe care o consideră un stat „prieten”. Disputa privind originea rachetei apare într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu se extinde treptat și produce îngrijorări privind implicarea directă a unor state membre NATO. Războiul dintre SUA și Iran amplifică tensiunile Conflictul dintre Statele Unite și Iran a intrat deja în a șasea zi și a început să afecteze mai multe regiuni din afara Golfului Persic. Escaladarea tensiunilor a provocat turbulențe pe piețele internaționale și a determinat numeroși turiști și rezidenți străini să încerce să părăsească zona. În acest context, Mark Rutte a declarat că NATO susține acțiunile Statelor Unite împotriva Iranului, afirmând că Republica Islamică este aproape de a deveni o amenințare și pentru Europa. [...]