Știri
Știri din categoria Piețe financiare
$385.73-20.25%DIA$509.63-0.61%SPY$737.40-2.93%CO1$93.13-2.38%XBR/USD$92.91-2.53%WTI/USD$90.29-2.96%CL1$90.57-2.82%Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a dus la scăderi pe Wall Street și la o creștere puternică a prețului petrolului, pe fondul temerilor investitorilor privind inflația și impactul asupra economiei globale. Potrivit Reuters, piețele bursiere americane au închis în scădere joi, 5 martie 2026, în timp ce petrolul din SUA a urcat cu peste 8%.
Investitorii urmăresc cu atenție evoluția conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, ajuns în a șasea zi, în condițiile în care tensiunile au început să afecteze traficul petrolier din regiune.
Creșterea prețului petrolului este legată de temerile privind eventuale perturbări în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Amenințările cu rachete și drone au redus drastic traficul petrolier în zonă, ceea ce a alimentat temerile privind aprovizionarea globală.
În aceste condiții:
Analiștii avertizează că o creștere spre 100 de dolari pe baril ar putea alimenta inflația globală și ar încetini economia.
Creșterea costurilor energetice a afectat sentimentul investitorilor, iar principalele indicii bursieri americani au încheiat ședința pe minus:
| Indice | Evoluție |
|---|---|
| Dow Jones | -1,62% |
| S&P 500 | -0,57% |
| Nasdaq | -0,25% |
Cele mai afectate sectoare au fost industria, materialele și sănătatea, iar acțiunile companiilor aeriene au înregistrat scăderi puternice.
Piața a fost parțial susținută de sectorul tehnologic. Compania Broadcom a anunțat că veniturile din cipuri pentru inteligență artificială ar putea depăși 100 de miliarde de dolari anul viitor, ceea ce a dus la o creștere de aproximativ 3,2% a acțiunilor sale.
În ansamblu, însă, investitorii rămân prudenți și urmăresc evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, considerat principalul factor care influențează piețele financiare în această perioadă.
Creșterea prețurilor la energie ar putea afecta și planurile Rezervei Federale privind reducerea dobânzilor. Potrivit datelor analizate de investitori, o eventuală tăiere a ratei de dobândă cu 0,25 puncte procentuale ar putea fi amânată din iulie până în octombrie 2026.
În acest context, evoluția conflictului și stabilitatea fluxurilor de petrol din regiune rămân elemente cheie pentru piețele globale.
Recomandate
Bursele americane au urcat, iar petrolul a scăzut, pe fondul speranțelor de detensionare în Orientul Mijlociu , după semnale privind continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran, în timp ce sezonul de raportări financiare a trecut în prim-plan, potrivit Reuters . Mișcarea de pe piețe a fost una tipică de „relaxare a riscului geopolitic”: acțiunile au câștigat teren, randamentele titlurilor de stat americane au coborât, dolarul a continuat să slăbească, iar petrolul a corectat, pe măsură ce investitorii au pariat pe reducerea riscurilor de întrerupere a aprovizionării. Ce s-a văzut în piețe: acțiuni în sus, petrol în jos, dolar mai slab În SUA, Wall Street a închis pe creștere, iar în Europa bursele au urcat până la maxime ale ultimei luni, pe fondul perspectivelor de detensionare în Orientul Mijlociu. În cadrul indicelui S&P 500, opt din cele 11 sectoare majore au închis pe plus, cu serviciile de comunicații în frunte. În același timp: dolarul a consemnat a șaptea zi de scăderi, pe fondul speranțelor legate de un acord de pace; randamentele titlurilor de stat americane de referință au coborât, pe semne de progres în discuțiile de pace; petrolul a scăzut, pe fondul diminuării îngrijorărilor privind oferta; aurul a urcat, în contrast cu slăbirea monedei americane. Rezultatele băncilor au nuanțat raliul Sezonul de raportări a rămas un punct central. Dintre cele trei mari bănci care au publicat rezultate trimestriale în ziua respectivă, JPMorgan Chase și Wells Fargo au scăzut cu 0,8%, respectiv 5,7%, în timp ce Citigroup a urcat cu 2,6%, potrivit datelor citate de Reuters. Dobânzi: mesaje divergente dinspre Trezorerie și Fed Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că are încredere că inflația de bază va continua să scadă, în pofida războiului cu Iranul, și a reiterat apelul pentru reducerea dobânzii-cheie a Rezervei Federale. Reuters notează însă că două dintre cele trei indicatori majori de inflație publicați până atunci pentru martie arătau o ușoară creștere a inflației de bază, în timp ce creșterea salariului orar mediu a indicat o temperare față de luna anterioară. În contrast, președintele Fed Chicago, Austan Goolsbee, a avertizat că banca centrală ar putea fi nevoită să amâne reducerile de dobândă până în 2027, dacă efectele războiului cu Iranul întârzie scăderea inflației către ținta medie anuală de 2%. La ultima ședință, Fed a menținut intervalul dobânzii de politică monetară la 3,50%–3,75%, iar majoritatea oficialilor au indicat că cel puțin o reducere ar putea fi potrivită în acest an. Ce poate mișca piețele în continuare Pentru următoarea sesiune, Reuters indică drept potențiali catalizatori: evoluțiile din Orientul Mijlociu și reacția pieței energiei; postări pe rețele sociale ale lui Donald Trump; raportări financiare (Bank of America, Morgan Stanley și J.B. Hunt); date macro: producția industrială, vânzările cu amănuntul și PIB-ul Chinei (T1), inflația din Franța, producția industrială din zona euro, șomajul din India, vânzările cu amănuntul din Brazilia, vânzările din industria prelucrătoare din Canada, ocuparea forței de muncă din Australia; discursuri ale unor oficiali Fed, inclusiv Michael Barr și Michelle Bowman. În ansamblu, direcția imediată a piețelor rămâne legată de două variabile care se pot schimba rapid: semnalele privind detensionarea geopolitică (cu efect direct asupra petrolului și inflației) și tonul băncii centrale americane, într-un moment în care datele despre inflația de bază rămân mixte. [...]
Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz împinge din nou petrolul în sus și apasă pe bursele asiatice , pe fondul temerilor că armistițiul fragil dintre Washington și Teheran ar putea ceda, cu efecte directe asupra costurilor energiei și inflației, potrivit Mediafax , care citează AP. Joi dimineață, petrolul Brent a urcat cu aproximativ 1,7 dolari pe baril, până aproape de 94 de dolari, după ce cu o zi înainte scăzuse cu peste 4%. Și petrolul american WTI a crescut cu aproape 1,7 dolari pe baril, revenind peste 90 de dolari. Mișcarea vine după informații că armata americană a doborât mai multe drone iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz și a lovit o stație de control din Bandar Abbas, iar Iranul a anunțat ulterior că a atacat o bază militară americană din regiune. Bursele din Asia reduc expunerea pe active riscante Piețele asiatice au închis în mare parte în scădere: indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut aproape 2%, iar bursa din Coreea de Sud a coborât cu peste 1%. Și piața australiană a înregistrat scăderi, în contextul în care investitorii au început să reducă expunerea pe active considerate riscante. Analiștii citați de AP leagă reacția de îngrijorarea tot mai mare că negocierile indirecte dintre SUA și Iran ar putea eșua. Tan Boon Heng, analist la Mizuho Bank, a spus: „Devine din ce în ce mai greu de imaginat un compromis pe problemele-cheie.” De ce contează Ormuz: risc de șoc energetic și presiune pe inflație Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața energetică: prin zonă trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze în perioade normale. Orice amenințare la adresa traficului naval se reflectă rapid în prețurile energiei și, implicit, în presiuni inflaționiste la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a redus recent prognozele economice pentru 2026, avertizând că tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz afectează direct economia europeană și costurile energiei. SUA: indici la record, dar piața urmărește pragul de 100 de dolari În pofida tensiunilor geopolitice, bursele americane au continuat să atingă maxime istorice: S&P 500 și Nasdaq au închis miercuri la noi recorduri, susținute de rezultate financiare solide și de speranțele că petrolul nu va reveni rapid peste 100 de dolari pe baril. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul „negociază pe fumuri” și a transmis că alegerile legislative din noiembrie nu îl vor grăbi să accepte un acord rapid cu Teheranul, alimentând incertitudinea privind următorii pași în regiune. [...]
Ieșirile de capital străin din Thailanda au accelerat la cel mai rapid ritm din octombrie 2024 , pe fondul șocului energetic generat de războiul SUA–Israel cu Iranul, care a împins petrolul spre 100 de dolari/baril și a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei thailandeze, potrivit Reuters . Conflictul a schimbat brusc sentimentul investitorilor într-un moment în care Thailanda părea să reintre pe radarul piețelor. După ce străinii au cumpărat acțiuni thailandeze de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în februarie, în martie a urmat o inversare puternică: vânzări nete de 823 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pe piața de acțiuni și ieșiri de 705 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din obligațiuni, cel mai mare flux negativ combinat din octombrie 2024, conform datelor LSEG citate de Reuters. De ce contează: șocul petrolului lovește direct într-o economie dependentă de importuri Creșterea prețului petrolului a accentuat dependența Asiei de energia din Golf, iar Thailanda este printre cele mai expuse economii: Orientul Mijlociu furnizează aproape jumătate din petrolul și gazele sale, potrivit Krungsri Research. În plus, expunerea nu se limitează la costul carburanților: peste jumătate din producția anuală de electricitate provine din gaze, iar importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au o pondere în creștere în mixul de producție. În acest context, investitorii văd un risc ca prețurile mai mari la combustibili să afecteze consumul și să perturbe exporturile și turismul – doi piloni ai economiei thailandeze. Daniel Tan, manager de portofoliu la Grasshopper Asset Management, avertizează că piețele pot subestima impactul pe termen mai lung al șocului energetic. Politică economică „în menghină”: spațiu limitat pentru dobânzi și pentru sprijin fiscal Reuters notează că Bangkok intră în acest episod cu vulnerabilități interne: economia era deja în deflație înainte de război, iar datoria publică este la 66% din PIB, aproape de plafonul autoimpus de 70%. În același timp, economia a crescut cu 2,4% anul trecut, sub ritmul altor economii din regiune, iar inflația a scăzut 12 luni la rând, ceea ce a dus la o reducere de dobândă în februarie, înainte de izbucnirea conflictului. Investitorii descriu situația drept o „capcană” de politică economică: banca centrală are spațiu limitat să majoreze dobânzile fără să afecteze redresarea, dar nici nu există mult loc sau urgență pentru relaxare, ceea ce lasă politica monetară „restrictivă prin inerție”, potrivit lui Gary Tan, manager de portofoliu la Allspring Global Investments. Estimările agenției de planificare a statului, citate de Reuters, indică și sensibilitatea creșterii economice la combustibili: fiecare creștere cu un baht a prețului la carburant reduce creșterea economică cu 2 puncte de bază, ceea ce explică reticența autorităților de a extinde subvențiile. Bahtul, supapă de presiune, dar riscurile rămân dacă petrolul rămâne scump Moneda a absorbit o parte din șoc: bahtul s-a depreciat cu circa 2,8% de la începutul războiului, deși a recuperat o parte din pierderi după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni în această lună. Reuters arată că performanța bună din 2025, când bahtul a câștigat 9%, ar putea oferi un tampon și mai mult spațiu de slăbire, însă echilibrul rămâne fragil. Guvernul a exclus deocamdată subvențiile la combustibili, dar va absorbi costuri mai mari pentru a menține tarifele la electricitate „în mare parte” neschimbate înainte de vară. Pe partea macro, războiul a răsturnat perspectiva inflației: media anuală ar putea urca până la 3,5% în acest an, în funcție de evoluția conflictului, după o contracție de 0,54% în primul trimestru. Ministrul de finanțe, Ekniti Nitithanprapas , a declarat vineri că Thailanda are „muniție limitată” pentru a-și aborda problemele economice, în condițiile în care investitorii urmăresc atât evoluția prețului energiei, cât și cât de mult se poate întinde politica fiscală fără depășirea plafonului de datorie. [...]
Utilizarea globală a yuanului s-a mai mult decât dublat în ultimul deceniu , iar avansul este susținut atât de factori geopolitici, cât și de măsuri concrete de politică financiară care împing moneda chineză în tranzacții internaționale. Datele apar într-un raport Standard Chartered citat de Global Times , pe baza indicelui Renminbi Globalisation Index (RGI), care a urcat la 224,8 în aprilie 2026, de la baza 100 din ianuarie 2015. RGI este un indicator al băncii care urmărește utilizarea globală a yuanului, iar Standard Chartered spune că și-a revizuit metodologia pentru a reflecta mai bine schimbările din procesul de internaționalizare a monedei. În varianta revizuită, indicele arată o creștere între februarie și aprilie 2026, de la 212,1 în ianuarie la 224,8 în aprilie. Ce împinge cererea pentru decontări în yuani Standard Chartered atribuie „revenirea” recentă din RGI la doi factori principali: tensiunile în creștere din Orientul Mijlociu , care ar fi stimulat cererea pentru decontări în yuani la nivel global; inițiative de politică ale Chinei continentale și ale Hong Kongului pentru accelerarea internaționalizării monedei, inclusiv majorarea dimensiunii totale a RMB Business Facility (RBF) la 200 miliarde yuani (29,53 miliarde dolari, aprox. 133 miliarde lei) , de la 100 miliarde yuani. RBF este prezentată ca un mecanism care direcționează lichiditate din onshore (piața internă) pentru a susține operațiuni offshore (în afara Chinei), prin finanțări pentru comerț, investiții de capital și credite pentru capital de lucru. Piața obligațiunilor „Dim Sum” și rolul Hong Kongului Raportul mai notează că extinderea emisiunilor de obligațiuni „Dim Sum” (obligațiuni denominate în yuani emise în afara Chinei continentale, în special în Hong Kong) — atât ca volum, cât și ca diversitate a emitenților — a sprijinit creșterea pieței offshore de obligațiuni în yuani. În context mai larg, Standard Chartered leagă direcția de politica economică din următorii ani: al 15-lea Plan cincinal (2026–2030) include obiectivul de accelerare a transformării Chinei într-o putere financiară de prim rang, iar banca se așteaptă la noi măsuri care să susțină internaționalizarea yuanului. Chiar și inițiativele care nu vizează explicit moneda ar putea avea efect indirect, prin consolidarea Hong Kongului ca centru financiar internațional. Un exemplu menționat este posibilitatea ca Hong Kong să devină un hub internațional pentru tranzacționarea aurului, ceea ce, în această logică, ar putea întări rolul yuanului în stabilirea prețurilor și în tranzacțiile transfrontaliere cu metale prețioase. Monede digitale și plăți transfrontaliere: mBridge Pe zona operațională, articolul indică progresul platformei mBridge (o infrastructură dezvoltată împreună de Banca Populară a Chinei, Autoritatea Monetară din Hong Kong și alte bănci centrale) pentru decontări transfrontaliere mai rapide în monedele proprii ale participanților. Ca exemplu, Bank of Communications (BOCOM) – sucursala din Macao a intrat la 1 iunie în primul grup de instituții aprobate de Autoritatea Monetară din Macao pentru mBridge, iar a doua zi a realizat două tranzacții: un transfer transfrontalier în e-MOP (pataca digitală) și o încasare transfrontalieră de 500 milioane yuani în yuan digital pentru Far East Horizon Limited. Banca susține că accesul timpuriu la mBridge poate însemna decontări mai rapide și mai ieftine pentru clienții locali. De ce contează pentru piețe Mesajul de fond al datelor Standard Chartered este că internaționalizarea yuanului nu mai este doar o tendință statistică, ci este susținută de instrumente de lichiditate, dezvoltarea piețelor offshore și infrastructură de plăți , care pot reduce fricțiunile din comerț și finanțare în yuani. În același timp, explicațiile privind rolul tensiunilor geopolitice indică faptul că o parte din cerere poate fi sensibilă la evoluția riscurilor regionale și la deciziile de politică ale Chinei și Hong Kongului. [...]
Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]
Victoriabank structurează o nouă finanțare municipală de 9 milioane lei moldovenești pentru Leova , într-o emisiune de obligațiuni care arată că administrațiile locale din Republica Moldova își extind accesul la piața de capital pentru proiecte de infrastructură, potrivit Banca Transilvania . Emisiunea, lansată pe 28 mai 2026, este destinată Primăriei Leova, care urmărește să atragă 9 milioane de lei moldovenești, sumă echivalentă cu aproximativ 450.000 de euro. Capitalul este alocat proiectului „Reabilitarea urbană și dezvoltarea infrastructurii spațiului public în cartierul central din oraș”. Pentru Victoriabank, tranzacția este a șasea emisiune de valori mobiliare locale intermediată până acum. Banca notează că emisiunile anterioare au avut „interes ridicat” din partea investitorilor și au fost subscrise rapid, ceea ce sugerează o cerere funcțională pentru astfel de instrumente pe piața locală. Ce semnal dă emisiunea pentru piața de capital din Republica Moldova Dincolo de proiectul punctual, inițiativa indică o diversificare a surselor de finanțare pentru autoritățile locale: obligațiunile municipale permit atragerea de resurse pentru investiții fără presiuni imediate asupra bugetului local, în condițiile în care utilizarea fondurilor este definită în mod explicit. În același timp, banca poziționează obligațiunile municipale ca instrument de diversificare pentru investitori, prin expunerea pe un emitent public și prin asocierea cu proiecte de infrastructură urbană, cu potențial de impact economic local. Rolul Victoriabank în tranzacție Victoriabank acționează ca intermediar financiar și va acoperi, conform informațiilor din anunț, principalele componente ale procesului: structurarea emisiunii, astfel încât să răspundă cerințelor investitorilor și reglementărilor pieței; promovarea ofertei către investitori instituționali și individuali; intermedierea subscrierilor. În această formulă, banca își asumă un rol de infrastructură pentru piața locală de capital, prin facilitarea accesului administrațiilor publice la mecanisme de finanțare specifice pieței de valori. [...]
