Știri
Știri din categoria Externe
Un avion cu 127 de români, dintre care 95 de copii, a plecat din Oman spre București potrivit Digi24, într-o operațiune organizată de Ministerul Afacerilor Externe pentru evacuarea cetățenilor afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu. Zborul a decolat de la Muscat și urma să ajungă pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București cu aproximativ trei ore și jumătate întârziere față de programul inițial.
Operațiunea face parte dintr-o serie de acțiuni de repatriere derulate de autoritățile române în contextul tensiunilor din regiune. Printre pasageri se află numeroși minori, majoritatea din grupuri școlare aflate în evidența consulatelor României din Dubai și Oman, provenind în principal din județele Neamț, Suceava și Vrancea.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că toți cei 127 de români incluși pe listă au fost contactați în prealabil de echipele consulare, fiind considerați cazuri prioritare pentru evacuare. În total, 95 dintre pasagerii români sunt copii, ceea ce a determinat autoritățile să acorde prioritate repatrierii acestor grupuri.
La bordul aeronavei se află și cetățeni ai altor state europene. În baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, aproximativ 30% din capacitatea avionului a fost rezervată pentru cetățeni ai altor țări membre UE, în timp ce restul locurilor au fost alocate românilor.
Zborul a efectuat o escală scurtă în Egipt înainte de a continua drumul spre România. Costurile operațiunii sunt suportate în mare parte prin mecanisme europene de sprijin pentru situații de urgență.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Afacerilor Externe, peste 1.000 de cetățeni români au revenit deja în țară în ultimele zile prin zboruri de repatriere asistată, evacuări organizate prin mecanismele Uniunii Europene sau curse comerciale.
Autoritățile le recomandă românilor aflați în continuare în regiune să urmărească informațiile transmise de companiile aeriene și de reprezentanțele diplomatice și să se prezinte la aeroport doar după confirmarea oficială a zborurilor.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Participarea lui Donald Trump la o sesiune G7 cu Volodîmîr Zelenski mută discuția despre pace în zona „condițiilor” – teritoriu și sancțiuni – într-un moment în care Europa suportă grosul ajutorului pentru Kiev , potrivit Kyiv Post . Președintele SUA va lua parte marți, în Franța, la o sesiune de lucru a liderilor G7 dedicată Ucrainei, la care va participa și președintele ucrainean. Un oficial de rang înalt din administrația americană a confirmat prezența lui Trump, vorbind sub protecția anonimatului. Summitul G7 are loc la Évian în perioada 15–17 iunie și începe cu o cină a liderilor. Ucraina urmează să fie discutată în prima sesiune de lucru, a doua zi, în prezența lui Zelenski. Miza: parametrii negocierilor și menținerea sancțiunilor Tema centrală a sesiunii este stabilirea „parametrilor și condițiilor” pentru eventuale negocieri de pace între Ucraina și Rusia, cu accent pe două puncte sensibile: disputele teritoriale și păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei. Palatul Élysée a indicat anterior că un obiectiv-cheie la Évian este să se determine „în ce condiții” partenerii G7 pot încuraja negocieri între Ucraina și Rusia. Tot Élysée a subliniat importanța unui acord asupra condițiilor dialogului, „în special pe chestiunea teritoriului”. Europa vrea un rol mai mare, pe fondul opririi ajutorului militar bilateral al SUA Liderii europeni urmăresc ca G7 să transmită un mesaj unitar de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care SUA au oprit toate donațiile militare bilaterale, iar Europa „face munca grea” în ceea ce privește asistența militară și financiară pentru Kiev. În același timp, europenii au fost în mare parte ținuți în afara negocierilor de pace, deși Zelenski a cerut în repetate rânduri o implicare mai puternică a continentului în acest proces. Pe agenda summitului mai figurează situația din Orientul Mijlociu și securitatea în Strâmtoarea Hormuz . De asemenea, liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite urmează să participe la un prânz de lucru cu omologii lor din G7 pe această temă. După summit, Trump ar urma să ia cina la Palatul Versailles pe 17 iunie, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, într-un eveniment legat de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA, conform Palatului Élysée. [...]
Ucraina își extinde loviturile în adâncime asupra infrastructurii rusești de combustibil și chimie , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat o serie de atacuri cu drone în noaptea de 13 spre 14 iunie, vizând inclusiv depozitul de combustibil „Temp” și uzina chimică „Azot”, potrivit Kyiv Post . Miza operațional-economică este degradarea lanțurilor logistice și industriale care alimentează efortul de război al Rusiei, la sute de kilometri de linia frontului. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că au existat „rezultate bune” din aplicarea unor „sancțiuni pe distanță lungă” asupra unor ținte importante „la mai mult de 700 de kilometri” de granița Ucrainei. Atacurile ar fi fost executate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), conform relatării. Ținte: depozit strategic de combustibil și o uzină-cheie pentru explozibili Publicația notează că loviturile au vizat două obiective considerate esențiale pentru „mașinăria de război” a Rusiei: Depozitul de petrol Rosrezerv „Temp” din Rîbinsk (regiunea Iaroslavl), integrat în sistemul de rezerve materiale al statului rus. Ar fi un activ strategic folosit pentru stocuri mari de benzină, motorină și lubrifianți și pentru alimentarea unor regiuni din nord-est, dar și ca punct de sprijin pentru aprovizionarea armatei de ocupație. Uzina chimică „Azot” din Novomoskovsk (regiunea Tula), descrisă ca una dintre cele mai mari întreprinderi chimice din Rusia, importantă pentru producția de muniție de artilerie prin fabricarea unor precursori (amoniac, acid azotic, metanol) necesari obținerii explozibililor utilizați în muniție. În cazul depozitului „Temp”, Kyiv Post scrie că operatori ai centrului de operațiuni speciale „Alpha” din cadrul SBU ar fi ghidat muniții rătăcitoare (drone care pot „pluti” până identifică ținta) către obiectiv. Potrivit unor oficiali SBU citați, impacturile ar fi declanșat un incendiu industrial major, iar evaluările inițiale ar fi identificat cel puțin trei focare mari în zona principală de rezervoare, care ar include peste 60 de tancuri de stocare. Efecte imediate: alerte aeriene și restricții de trafic pe aeroporturi Valul de drone ar fi produs perturbări pe scară largă în Rusia, cu alerte aeriene în 28 de regiuni și restricții temporare de trafic aerian la șase aeroporturi, conform aceleiași relatări. SBU a justificat țintirea infrastructurii petroliere și logistice, afirmând că astfel de obiective „rămân ținte legitime”, deoarece furnizează resurse armatei ruse și permit Kremlinului să continue războiul. Context: presiune pe logistica și industria din spatele frontului Kyiv Post plasează atacurile în cadrul unei strategii mai largi a Ucrainei de a reduce capacitățile industriale și logistice ale Rusiei înainte ca întăriri și aprovizionare să ajungă pe front. În același context, este menționată și o evaluare a pagubelor pentru o operațiune anterioară (13 iunie) asupra terminalului maritim „Tamanneftegas” din regiunea Krasnodar, unde ar fi fost avariate sau distruse trei rezervoare mari și ar fi fost afectate conducte și brațe de încărcare. Informațiile privind amploarea pagubelor și efectele pe termen mediu asupra livrărilor de combustibil sau a producției chimice nu sunt detaliate în material, iar evaluările complete ale daunelor rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Lovitura rusă asupra Dnipro a avariat o întreprindere industrială ușoară și a rănit șapte civili , într-un nou episod care pune presiune pe capacitatea de producție și pe infrastructura logistică a Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc duminică dimineață, 14 iunie, și a vizat direct o facilitate de industrie ușoară din oraș, a transmis pe Telegram Oleksandr Hanzha, șeful Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk. Conform acestuia, impactul a provocat degradări structurale importante: tavanul unuia dintre atelierele principale s-a prăbușit, iar echipamentele de producție specializate au fost grav avariate. În urma bombardamentului, șapte civili au fost răniți. Trei bărbați au fost internați în spital, iar medicii le evaluează starea ca fiind moderată. Context: atacuri succesive asupra zonelor urbane și infrastructurii Materialul plasează lovitura asupra Dnipro într-o serie mai largă de atacuri din weekend. Cu o zi înainte, sâmbătă, 13 iunie, în jurul orei 10:45 (ora locală), Sloviansk a fost lovit în zona centrală, dens populată, de trei bombe aeriene ghidate (KAB), lansate de aviația tactică rusă. Potrivit relatării, unda de șoc și fragmentele au afectat fațade și structuri pe o rază de mai multe blocuri, iar 23 de clădiri rezidențiale înalte au suferit avarii. O instituție de învățământ a fost lovită, iar mai multe vehicule civile parcate au fost distruse. Trei femei au fost rănite și primesc îngrijiri medicale. Șeful Administrației Militare a orașului Sloviansk, Vadym Lyakh, a spus că echipele de intervenție, utilitățile și serviciile municipale au fost mobilizate pentru degajarea dărâmăturilor, securizarea liniilor de gaz și electricitate avariate și sprijinirea locuitorilor. Ținte economice: energie, transport feroviar și logistică Kyiv Post notează că atacurile recente indică o campanie aeriană coordonată, orientată spre infrastructura civilă și logistică. În 12 iunie, o lovitură a vizat o centrală termoelectrică operată de DTEK , provocând avarii la sistemele de producție și transport al energiei; un angajat a murit, iar un al doilea a fost grav rănit. Publicația mai menționează că, mai devreme în aceeași săptămână, alte patru facilități DTEK din regiunea Dnipropetrovsk au fost afectate de atacuri cu drone și artilerie. Separat, un atac nocturn asupra unui depou feroviar operat de Ukrzaliznytsia în Sumî a ucis o angajată și a rănit o altă persoană, care a ajuns la spital cu hemoragie internă și fractură de pelvis. Totodată, o muniție rătăcitoare a lovit un terminal logistic comercial în Zaporijjea, declanșând un incendiu industrial de amploare care a compromis sever facilitatea. [...]
Președintele Israelului încearcă să reducă tensiunile cu Trump printr-un mesaj public de susținere pe Iran și Gaza , într-un moment în care relația dintre cei doi a fost recent afectată de disputa privind procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Isaac Herzog i-a transmis duminică președintelui SUA, Donald Trump, urări de „la mulți ani” la împlinirea a 80 de ani, lăudând sprijinul acestuia pentru Israel, poziția față de Iran și implicarea în eforturile de eliberare a ostaticilor din Gaza. Trump s-a născut pe 14 iunie 1946. Mesajul, publicat pe X (fostul Twitter), a inclus mulțumiri pentru ceea ce Herzog a numit leadershipul lui Trump în confruntarea cu „imperiul răului” reprezentat de Iran, precum și pentru angajamentul față de securitatea Israelului. În același mesaj, Herzog a spus că Israelul își va aminti rolul lui Trump în demersurile legate de ostaticii ținuți în Gaza. Context: tensiuni recente pe tema lui Netanyahu Salutul public vine după episoade de tensiune între cei doi lideri, legate de procesul de corupție al premierului Benjamin Netanyahu. Publicația notează că Trump i-a cerut în repetate rânduri lui Herzog să îl grațieze pe Netanyahu, iar la un moment dat l-a numit pe președintele israelian „o rușine” și a afirmat că nu se va întâlni cu el până nu acționează. Biroul lui Herzog a răspuns atunci că Israelul este un stat suveran guvernat de statul de drept și că orice decizie privind o grațiere ar fi luată conform legii și fără presiuni externe. Mesaje paralele din partea ambasadorului SUA în Israel În aceeași zi, ambasadorul SUA în Israel, Mike Huckabee, i-a transmis și el lui Trump un mesaj de „HAPPY BIRTHDAY” pe X, urându-i sănătate și „leadership puternic” în continuare, potrivit relatării. [...]
Marea Britanie a reținut pentru prima dată un petrolier din „flota umbrelă” rusă , într-o operațiune care semnalează o înăsprire a aplicării sancțiunilor asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, potrivit Meduza . Forțele armate britanice au interceptat petrolierul în timp ce încerca să tranziteze Canalul Mânecii. Operațiunea, la care au participat și forțe ale aviației, a durat șase ore, iar în dimineața de 14 iunie militari britanici, inclusiv comando ai pușcașilor marini regali, au urcat la bordul navei „Smirtoș” (Smyrtos), sub pavilionul Camerunului. Nava a fost mutată într-o zonă de ancoraj din Canalul Mânecii, în largul coastei sudice a Angliei. Ministerul britanic al Apărării a precizat că petrolierul va fi monitorizat pentru eventuale probleme de mediu sau riscuri de securitate. Premierul Keir Starmer a prezentat acțiunea drept un semnal către cei care susțin financiar războiul Rusiei în Ucraina: „Această operațiune reușită dă o nouă lovitură Rusiei și le amintește celor care alimentează războiul lui Putin în Ucraina că nu le vom permite să se ascundă.” Context: ce este „flota umbrelă” și de ce contează reținerea „Flota umbrelă” este folosită pentru transportul petrolului rusesc ocolind sancțiunile occidentale. Meduza notează că state europene au mai reținut astfel de nave, însă în cele mai multe cazuri le-au eliberat după verificări, ceea ce face notabil faptul că Marea Britanie anunță acum prima interceptare de acest tip. Separat, la începutul lunii iunie, marina franceză a reținut în Oceanul Atlantic petrolierul „Tagor”, asociat cu „flota umbrelă” rusă; nava se află sub sancțiuni internaționale, potrivit aceleiași surse. [...]
