Știri
Știri din categoria Externe
Un avion cu 127 de români, dintre care 95 de copii, a plecat din Oman spre București potrivit Digi24, într-o operațiune organizată de Ministerul Afacerilor Externe pentru evacuarea cetățenilor afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu. Zborul a decolat de la Muscat și urma să ajungă pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București cu aproximativ trei ore și jumătate întârziere față de programul inițial.
Operațiunea face parte dintr-o serie de acțiuni de repatriere derulate de autoritățile române în contextul tensiunilor din regiune. Printre pasageri se află numeroși minori, majoritatea din grupuri școlare aflate în evidența consulatelor României din Dubai și Oman, provenind în principal din județele Neamț, Suceava și Vrancea.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că toți cei 127 de români incluși pe listă au fost contactați în prealabil de echipele consulare, fiind considerați cazuri prioritare pentru evacuare. În total, 95 dintre pasagerii români sunt copii, ceea ce a determinat autoritățile să acorde prioritate repatrierii acestor grupuri.
La bordul aeronavei se află și cetățeni ai altor state europene. În baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, aproximativ 30% din capacitatea avionului a fost rezervată pentru cetățeni ai altor țări membre UE, în timp ce restul locurilor au fost alocate românilor.
Zborul a efectuat o escală scurtă în Egipt înainte de a continua drumul spre România. Costurile operațiunii sunt suportate în mare parte prin mecanisme europene de sprijin pentru situații de urgență.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Afacerilor Externe, peste 1.000 de cetățeni români au revenit deja în țară în ultimele zile prin zboruri de repatriere asistată, evacuări organizate prin mecanismele Uniunii Europene sau curse comerciale.
Autoritățile le recomandă românilor aflați în continuare în regiune să urmărească informațiile transmise de companiile aeriene și de reprezentanțele diplomatice și să se prezinte la aeroport doar după confirmarea oficială a zborurilor.
Recomandate
Polonia a trimis două avioane militare pentru evacuarea cetățenilor blocați în Orientul Mijlociu , în contextul în care transportul aerian comercial din regiune este grav afectat de escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Potrivit Digi24 , decizia autorităților de la Varșovia vine după ce mii de turiști și expați europeni au rămas blocați în statele din Golf din cauza suspendării multor curse aeriene comerciale. Operațiunea de evacuare a fost anunțată oficial de Forțele Armate Poloneze, care au confirmat că două aeronave militare au decolat joi, 5 martie 2026, pentru a sprijini repatrierea cetățenilor polonezi. Deși armata nu a precizat inițial destinația exactă, datele platformei de monitorizare a zborurilor Flight Radar arătau că aeronavele se îndreptau spre Muscat, capitala Omanului. Ministrul turismului din Polonia, Jakub Rutnicki, a explicat cu o zi înainte că avioanele militare vor zbura în special către Oman, unul dintre punctele unde s-au adunat turiștii blocați după perturbarea traficului aerian din regiune. Criza a fost provocată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. În weekendul trecut, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului, iar Teheranul a răspuns cu drone și rachete împotriva unor ținte din regiune, inclusiv în statele din Golf. În aceste condiții, numeroase aeroporturi au suspendat sau restricționat zborurile comerciale. Printre locurile unde s-au acumulat turiști blocați se numără și Dubai, unul dintre cele mai importante huburi aeriene din lume pentru zborurile internaționale. Întreruperea traficului aerian din ultimele zile a afectat mii de persoane care încearcă să părăsească regiunea. Autoritățile poloneze au anunțat că prioritate la îmbarcare vor avea persoanele aflate în situații medicale dificile. Ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a precizat că aproximativ 100 de oameni care au nevoie de asistență medicală vor fi transportați cu prioritate. Operațiunea face parte dintr-o misiune mai amplă aprobată miercuri de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. La solicitarea guvernului, acesta a autorizat desfășurarea contingentului militar polonez „Orientul Mijlociu”, care poate include până la 150 de soldați pentru sprijinirea evacuării cetățenilor din regiune. Astfel de operațiuni de repatriere sunt utilizate frecvent în situații de criză internațională, când rutele comerciale devin nesigure sau sunt suspendate, iar statele își folosesc resursele militare pentru a-și recupera cetățenii din zone de conflict. [...]
Comisia Europeană critică declarațiile lui Volodimir Zelenski la adresa Ungariei , afirmând că amenințările la adresa statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile și nu ajută la rezolvarea tensiunilor. Reacția vine după escaladarea conflictului verbal dintre președintele ucrainean și premierul ungar Viktor Orban, relatează Digi24 , citând publicația European Pravda. Poziția Comisiei a fost exprimată de purtătorul de cuvânt Olof Gill, care a declarat că Bruxellesul consideră „inacceptabil” limbajul folosit de liderul de la Kiev. Oficialul european a subliniat că retorica de acest tip nu contribuie la obiectivele comune ale Uniunii, mai ales într-un moment în care statele membre încearcă să mențină unitatea în sprijinul Ucrainei. Originea disputei Tensiunile au apărut după ce Viktor Orban a blocat un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , în cadrul discuțiilor din Uniunea Europeană. În acest context, Volodimir Zelenski a lansat un avertisment dur la adresa liderului ungar. Președintele ucrainean a declarat că speră ca „o anumită persoană din UE” să nu continue să blocheze ajutorul destinat Kievului. El a adăugat că, dacă situația persistă, ar putea „da adresa acestei persoane” militarilor ucraineni „pentru a vorbi cu el pe limba lor”, formulare interpretată de Budapesta drept o amenințare directă. Reacția Ungariei Declarațiile au provocat o reacție imediată din partea guvernului ungar. Ministrul de externe Peter Szijjarto a susținut că afirmațiile lui Zelenski reprezintă, de fapt, o amenințare cu moartea la adresa premierului Viktor Orban. Disputa vine pe fondul unor relații deja tensionate între Kiev și Budapesta. Ungaria a criticat în repetate rânduri politicile europene de sprijin militar și financiar pentru Ucraina, iar Orban a blocat sau a întârziat mai multe decizii adoptate la nivelul Uniunii Europene. Apel la calm din partea Bruxellesului Comisia Europeană încearcă acum să reducă tensiunile dintre cele două părți. Potrivit oficialilor europeni, instituția discută cu toate statele implicate pentru a tempera retorica și pentru a menține cooperarea politică. Bruxellesul insistă că prioritatea rămâne menținerea presiunii asupra Rusiei pentru a opri războiul, acordarea sprijinului financiar pentru Ucraina și garantarea securității energetice a statelor membre. În acest context, liderii europeni încearcă să evite ca disputele interne să afecteze unitatea blocului comunitar. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran s-a extins în mai multe state din regiune , cu atacuri asupra unui aeroport din Azerbaidjan, lovituri asupra petrolierelor din Golful Persic și noi lansări de rachete balistice iraniene către Israel. Potrivit Mediafax , conflictul a ajuns joi, 5 martie 2026, în a șasea zi, iar tensiunile cresc în mai multe puncte strategice din Orientul Mijlociu. În Azerbaidjan, un aeroport din exclava Nahicevan a fost lovit de rachete și drone venite din direcția Iranului, provocând incendii și rănirea a cel puțin două persoane. În paralel, Israelul a activat sistemele de apărare aeriană după ce Iranul a lansat mai multe runde de rachete balistice, sirenele fiind auzite inclusiv în zona Ierusalimului. Escaladarea s-a extins și pe mare. Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovirea unui petrolier american în nordul Golfului Persic, incident care ar fi provocat incendierea navei. În același timp, un petrolier sub pavilion britanic a fost vizat în apropierea Kuweitului cu o rachetă antinavă, iar o explozie a fost raportată la o navă aflată la ancoră în apropierea portului Mubarak Al-Kabeer. Iranul a transmis că deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că navele militare și comerciale ale statelor considerate inamice nu vor putea traversa zona cât timp conflictul continuă. Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor. Pe plan militar, Israelul a intensificat atacurile împotriva pozițiilor Hezbollah din Liban, inclusiv în sudul Beirutului, iar Teheranul a confirmat lovituri asupra unor grupări kurde din Irak, considerate ostile regimului iranian. În același timp, consecințele umanitare devin tot mai grave. Potrivit agenției HRANA, peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel. Pe plan diplomatic, mai mulți lideri occidentali cer reducerea violențelor. Canada și Australia au afirmat că susțin un armistițiu, însă consideră că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte de orice negociere. Conflictul a izbucnit pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene. De atunci, Iranul a răspuns cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane, ceea ce a extins confruntarea la nivel regional. [...]
Președintele Iranului Masoud Pezeshkian a discutat telefonic cu Vladimir Putin , într-un moment de tensiune maximă în Orientul Mijlociu, la scurt timp după informațiile potrivit cărora Rusia ar furniza Teheranului date pentru a lovi forțele americane din regiune. Informația a fost relatată de Mediafax . Potrivit Kremlinului, cei doi lideri au convenit să mențină contactul prin diferite canale diplomatice pe fondul conflictului militar în desfășurare dintre Iran, Statele Unite și Israel. În timpul convorbirii, Vladimir Putin a transmis condoleanțe pentru moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei și pentru victimele civile rezultate în urma atacurilor militare comune ale SUA și Israelului. Discuția vine după dezvăluiri privind sprijinul Rusiei Apelul telefonic are loc la câteva ore după ce The Washington Post a relatat, citând oficiali sub protecția anonimatului, că Rusia ar furniza Iranului informații de țintire menite să ajute armata iraniană să atace active militare americane din Orientul Mijlociu. Potrivit surselor citate, Moscova ar fi transmis încă de la începutul războiului date despre locațiile unor nave de război și aeronave americane , ceea ce ar reprezenta primul indiciu că un alt adversar major al Statelor Unite se implică, chiar și indirect, în conflict. Rusia cere oprirea ostilităților În timpul convorbirii cu liderul iranian, Vladimir Putin a reiterat poziția oficială a Rusiei, solicitând încetarea ostilităților și revenirea la negocieri diplomatice pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu. La rândul său, președintele iranian Masoud Pezeshkian i-a prezentat liderului de la Kremlin o evaluare a evoluției conflictului și a situației militare din ultimele zile. Războiul din regiune a izbucnit în urmă cu aproximativ o săptămână, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor ținte din Iran. De atunci, conflictul s-a extins rapid, cu atacuri cu rachete și drone în mai multe state din Orientul Mijlociu și cu riscul implicării altor puteri regionale sau globale. Pe fondul escaladării militare, implicarea indirectă a Rusiei în sprijinul Iranului ar putea complica și mai mult situația geopolitică, amplificând tensiunile dintre Moscova și Washington. [...]
Donald Trump condiționează orice înțelegere cu Iranul de „capitularea necondiționată” , potrivit Biziday , într-o postare pe Truth Social care mută accentul de pe diplomație pe presiune politică și pe ideea unei schimbări de regim la Teheran. În mesaj, președintele american exclude explicit o soluție negociată în termenii clasici ai diplomației. > „Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția capitulării sale necondiționate!” Formularea sugerează o poziție maximalistă, în care Washingtonul nu urmărește un compromis, ci o cedare totală a părții iraniene. Dincolo de această linie, Trump leagă direct viitorul relației cu Iranul de o schimbare a conducerii de la Teheran și indică o implicare americană în alegerea unui nou lider suprem, ceea ce echivalează cu o susținere deschisă a schimbării regimului. El afirmă că, „după selectarea unui lider (sau a unor lideri) măreți și acceptabili”, SUA și aliații ar urma să „lucreze fără încetare” pentru a „readuce Iranul de la marginea distrugerii”, promițând inclusiv o relansare economică. În același registru, Trump adaptează sloganul său politic, vorbind despre „MAKE IRAN GREAT AGAIN (MIGA)”. În paralel, președintele iranian Masoud Pezeshkian transmite că „mai multe țări” ar fi început eforturi de mediere pentru a pune capăt războiului, fără a le numi, și susține că Iranul „rămâne angajat pentru pace în regiune, dar nu va ezita să își apere demnitatea și suveranitatea”. El adaugă că orice mediere ar trebui să se adreseze celor care au declanșat conflictul. Biziday notează că Qatar, Turcia, Egipt și Oman s-au oferit să medieze discuțiile. Pe fundalul acestor poziționări, Biziday relatează că armata israeliană (IDF) a confirmat bombardarea, sâmbătă, a unui buncăr din Teheran asociat cu ayatollahul ucis Ali Khamenei, publicând și un videoclip al atacului. Potrivit IDF, ar fi fost implicate aproximativ 50 de avioane de vânătoare, iar autoritățile israeliene susțin că complexul subteran ar continua să fie folosit de oficiali iranieni de rang înalt. O sursă alternativă menționată în material este The Guardian . [...]
Viktor Orbán susține că Europa se îndreaptă spre o „economie de război” , iar Ungaria ar trebui să rămână „pe drumul păcii”, potrivit Mediafax , care citează Budapest Times. Declarațiile au fost făcute la evenimentul Macronomx Economic Year Opening. Premierul Ungariei a spus că o parte dintre scenariile economice discutate în spațiul public pornesc de la ipoteza unui mediu stabil, însă, în opinia sa, discuțiile dintre liderii europeni indică o direcție diferită, axată pe pregătiri pentru război și creșterea cheltuielilor militare. „Tot ce ați auzit aici descrie o economie a păcii. Dar cine a spus că va exista o economie a păcii?”, a declarat Orbán. Mesajul lui Orbán despre schimbarea priorităților în UE Orbán a afirmat, pe baza discuțiilor de la reuniunile Consiliului European, că liderii din Europa de Vest ar fi tot mai concentrați pe transformarea economiei europene într-o „economie de război” în următorii patru ani, în detrimentul strategiilor de dezvoltare. În acest context, el a prezentat poziția Budapestei ca fiind una de rezistență față de această schimbare, cu obiectivul de a-și proteja propriul model economic și de a evita implicarea în finanțarea efortului de război. Argumentele economice invocate: creștere, industrie și energie Premierul ungar a legat încetinirea economiei europene de efectele războiului din Ucraina. El a susținut că, în ultimii patru ani, economia UE ar fi crescut cu aproximativ 1% pe an, în timp ce Statele Unite ar fi avut o creștere de 2% până la 3%, iar China de aproximativ 5%. Totodată, Orbán a afirmat că Europa ar fi pierdut în jur de 1 milion de locuri de muncă în industrie și că ponderea sa în economia globală ar fi scăzut. În același registru, el a pus accent pe costurile energiei, susținând că renunțarea la energia din Rusia a majorat semnificativ cheltuielile economiilor europene. Sprijinul pentru Ucraina și strategia declarată a Ungariei Orbán a criticat amploarea sprijinului financiar european pentru Ucraina, afirmând că statele europene ar fi trimis deja aproximativ 200 de miliarde de euro către Kiev și că alte pachete sunt în discuție. În paralel, el a susținut că Europa „se împrumută” pentru a finanța aceste transferuri. În opoziție, premierul a spus că Ungaria ar fi direcționat resurse către programe economice interne, inclusiv sprijin pentru familii și companii și dezvoltarea sectorului energetic. În acest cadru, el a menționat extinderea beneficiilor fiscale pentru familii, creșterea salariilor și Programul Sándor Demján, prezentat ca instrument de alocare de fonduri către economia ungară. Trei teme pe agenda Budapestei: războiul, energia și extinderea UE Orbán a indicat trei probleme pe care le consideră decisive pentru viitorul economic al Ungariei: evoluția războiului din Ucraina, securitatea energetică și posibilitatea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. În privința energiei, el a spus că Ungaria vrea să păstreze surse de aprovizionare diversificate, inclusiv din Rusia, argumentând că eliminarea rutelor existente nu ar însemna diversificare, ci restrângerea opțiunilor. În ceea ce privește o eventuală aderare a Ucrainei la UE, Orbán a avertizat că aceasta ar putea schimba substanțial finanțele Uniunii, cu efecte asupra agriculturii și fondurilor de coeziune, prin redirecționarea unei părți mai mari din buget către Ucraina. [...]
