Știri
Știri din categoria Externe

Polonia a trimis două avioane militare pentru evacuarea cetățenilor blocați în Orientul Mijlociu, în contextul în care transportul aerian comercial din regiune este grav afectat de escaladarea conflictului dintre Israel, Statele Unite și Iran. Potrivit Digi24, decizia autorităților de la Varșovia vine după ce mii de turiști și expați europeni au rămas blocați în statele din Golf din cauza suspendării multor curse aeriene comerciale.
Operațiunea de evacuare a fost anunțată oficial de Forțele Armate Poloneze, care au confirmat că două aeronave militare au decolat joi, 5 martie 2026, pentru a sprijini repatrierea cetățenilor polonezi. Deși armata nu a precizat inițial destinația exactă, datele platformei de monitorizare a zborurilor Flight Radar arătau că aeronavele se îndreptau spre Muscat, capitala Omanului.
Ministrul turismului din Polonia, Jakub Rutnicki, a explicat cu o zi înainte că avioanele militare vor zbura în special către Oman, unul dintre punctele unde s-au adunat turiștii blocați după perturbarea traficului aerian din regiune.
Criza a fost provocată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. În weekendul trecut, Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului, iar Teheranul a răspuns cu drone și rachete împotriva unor ținte din regiune, inclusiv în statele din Golf. În aceste condiții, numeroase aeroporturi au suspendat sau restricționat zborurile comerciale.
Printre locurile unde s-au acumulat turiști blocați se numără și Dubai, unul dintre cele mai importante huburi aeriene din lume pentru zborurile internaționale. Întreruperea traficului aerian din ultimele zile a afectat mii de persoane care încearcă să părăsească regiunea.
Autoritățile poloneze au anunțat că prioritate la îmbarcare vor avea persoanele aflate în situații medicale dificile. Ministrul apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a precizat că aproximativ 100 de oameni care au nevoie de asistență medicală vor fi transportați cu prioritate.
Operațiunea face parte dintr-o misiune mai amplă aprobată miercuri de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. La solicitarea guvernului, acesta a autorizat desfășurarea contingentului militar polonez „Orientul Mijlociu”, care poate include până la 150 de soldați pentru sprijinirea evacuării cetățenilor din regiune.
Astfel de operațiuni de repatriere sunt utilizate frecvent în situații de criză internațională, când rutele comerciale devin nesigure sau sunt suspendate, iar statele își folosesc resursele militare pentru a-și recupera cetățenii din zone de conflict.
Recomandate

Războiul dintre SUA, Israel și Iran s-a extins în mai multe state din regiune , cu atacuri asupra unui aeroport din Azerbaidjan, lovituri asupra petrolierelor din Golful Persic și noi lansări de rachete balistice iraniene către Israel. Potrivit Mediafax , conflictul a ajuns joi, 5 martie 2026, în a șasea zi, iar tensiunile cresc în mai multe puncte strategice din Orientul Mijlociu. În Azerbaidjan, un aeroport din exclava Nahicevan a fost lovit de rachete și drone venite din direcția Iranului, provocând incendii și rănirea a cel puțin două persoane. În paralel, Israelul a activat sistemele de apărare aeriană după ce Iranul a lansat mai multe runde de rachete balistice, sirenele fiind auzite inclusiv în zona Ierusalimului. Escaladarea s-a extins și pe mare. Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovirea unui petrolier american în nordul Golfului Persic, incident care ar fi provocat incendierea navei. În același timp, un petrolier sub pavilion britanic a fost vizat în apropierea Kuweitului cu o rachetă antinavă, iar o explozie a fost raportată la o navă aflată la ancoră în apropierea portului Mubarak Al-Kabeer. Iranul a transmis că deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că navele militare și comerciale ale statelor considerate inamice nu vor putea traversa zona cât timp conflictul continuă. Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor. Pe plan militar, Israelul a intensificat atacurile împotriva pozițiilor Hezbollah din Liban, inclusiv în sudul Beirutului, iar Teheranul a confirmat lovituri asupra unor grupări kurde din Irak, considerate ostile regimului iranian. În același timp, consecințele umanitare devin tot mai grave. Potrivit agenției HRANA, peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel. Pe plan diplomatic, mai mulți lideri occidentali cer reducerea violențelor. Canada și Australia au afirmat că susțin un armistițiu, însă consideră că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte de orice negociere. Conflictul a izbucnit pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene. De atunci, Iranul a răspuns cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane, ceea ce a extins confruntarea la nivel regional. [...]

Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]

China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]

Numărul rachetelor lansate de Iran asupra Israelului este în scădere de la o zi la alta , potrivit declarațiilor armatei israeliene citate de HotNews , care afirmă că această evoluție ar fi rezultatul operațiunilor militare împotriva infrastructurii de lansare a rachetelor iraniene. Oficialii israelieni spun că au distrus sute de lansatoare balistice și stocuri de armament, ceea ce ar fi redus capacitatea Teheranului de a continua atacurile la aceeași intensitate. Declarația a fost făcută miercuri seara de locotenent-colonelul Nadav Shoshani , purtător de cuvânt al armatei israeliene. Potrivit acestuia, forțele israeliene ar fi neutralizat aproximativ 300 de lansatoare de rachete balistice , iar loviturile asupra acestor instalații ar explica diminuarea ritmului atacurilor. Oficialul militar a descris evoluția atacurilor în mai multe etape: în prima zi a conflictului , Iranul a lansat multe zeci de rachete; ulterior, tirurile au scăzut la câteva zeci pe zi ; în prezent, numărul atacurilor este mult mai mic , potrivit armatei israeliene. În total, de la începutul confruntării, Iranul ar fi lansat câteva sute de proiectile asupra regiunii, dintre care zeci sau chiar câteva sute au vizat direct Israelul , a mai spus Shoshani. Armata israeliană afirmă că, pe lângă atacurile directe din Iran, au existat și alte surse de atac . Miercuri, au fost raportate două bombardamente simultane provenite din Iran și Liban , în timp ce din Irak ar fi fost lansate doar câteva drone. Potrivit oficialilor israelieni, majoritatea tirurilor continuă să provină din Iran și din zone controlate de Hezbollah . Declarațiile armatei israeliene nu au fost confirmate independent, iar autoritățile iraniene nu au comentat imediat aceste estimări privind reducerea numărului de rachete lansate. [...]

Un Iran democratic nu este un scenariu sigur după atacurile SUA și Israel , a avertizat șefa diplomației europene, Kaja Kallas , care consideră că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu rămâne imprevizibilă și periculoasă pentru Europa. Potrivit Digi24 , oficialul european a declarat că războiul din regiune se extinde rapid și poate genera consecințe majore pentru securitatea continentului. Declarația vine după ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel asupra Iranului, operațiune în urma căreia liderul suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt au fost uciși. Evenimentele au alimentat speculațiile privind o posibilă schimbare de regim la Teheran, idee susținută în repetate rânduri și de președintele american Donald Trump . Kaja Kallas a încercat însă să tempereze aceste așteptări, subliniind că evoluția situației rămâne incertă. Ea a declarat că, deși un Iran democratic ar fi scenariul ideal pentru stabilitatea regională, nimeni nu poate anticipa în acest moment direcția în care va evolua conflictul . Europa se teme de extinderea războiului Șefa diplomației europene a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu riscă să se extindă și să destabilizeze regiunea. Potrivit acesteia, strategia Teheranului este de a genera haos și de a implica statele vecine în conflict, ceea ce crește riscurile pentru securitatea europeană. În acest context, Kallas a convocat o reuniune online a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene pentru coordonarea răspunsului la criză. Discuțiile au loc pe fondul unor divergențe între statele membre privind interpretarea dreptului internațional și reacția politică la conflict. Tensiunile au crescut și după ce mai multe drone au fost interceptate în apropierea unei baze militare britanice din Cipru. Cu toate acestea, niciun stat membru al UE nu a solicitat activarea clauzei de asistență reciprocă prevăzută în tratatele europene. Impact asupra războiului din Ucraina Kaja Kallas a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea distrage atenția Occidentului de la războiul din Ucraina , pe care l-a descris drept o amenințare directă și imediată pentru Europa. Ea a subliniat că aceleași capacități militare necesare pentru gestionarea situației din Orientul Mijlociu sunt solicitate și pe frontul ucrainean, ceea ce complică planificarea strategică a aliaților occidentali. Totodată, oficialul european a cerut adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, inclusiv o interdicție totală asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești. Măsura face parte dintr-un pachet de sancțiuni blocat în prezent de Ungaria. Creșterea prețului petrolului și evacuarea cetățenilor Escaladarea conflictului a determinat și creșterea abruptă a prețului petrolului pe piețele internaționale. În paralel, Uniunea Europeană coordonează operațiuni de repatriere pentru cetățenii europeni blocați în regiune și finanțează zboruri speciale pentru evacuarea acestora. Kaja Kallas a concluzionat că situația actuală reprezintă „un moment periculos pentru Europa”, atât din perspectiva securității regionale, cât și a stabilității economice. [...]

România și alte cinci state UE au cerut activarea mecanismului de protecție civilă pentru repatrierea cetățenilor blocați în Orientul Mijlociu, în contextul războiului din regiune, potrivit Digi24 . Informația a fost prezentată miercuri, 4 martie 2026, de Roxana Mînzatu , vicepreședinte al Comisiei Europene, într-o intervenție la Digi24. Mînzatu a spus că activarea mecanismului are o consecință financiară directă: Uniunea Europeană poate deconta o parte din costurile de repatriere, „maxim 75%”, în anumite condiții cunoscute de statele membre. În plus, mecanismul ar facilita coordonarea resurselor și a operațiunilor între țările UE, pentru a accelera evacuările. Oficialul european a precizat că, până la momentul declarațiilor, șase state membre solicitaseră activarea mecanismului, inclusiv România, iar între țările menționate se află Italia, Slovacia, Austria, Franța și Luxemburg. Ea a adăugat că situația „este într-o anumită dinamică”, ceea ce sugerează că lista și detaliile operaționale se pot modifica pe măsură ce evoluează contextul din regiune. Comisia Europeană, prin vicepreședintele responsabil de situațiile de urgență și prin comisarul european Hadja Lahbib, oferă sprijin pentru ca demersurile să se deruleze rapid, însă organizarea efectivă a transportului rămâne în sarcina fiecărui stat. Mînzatu a subliniat că operațiunile propriu-zise, inclusiv aeronavele, nu sunt coordonate de la Bruxelles. În același context, Digi24 amintește că UE a început să ajute mai multe state membre la evacuarea cetățenilor rămași în Orientul Mijlociu, după escaladarea conflictului declanșat de atacurile americano-israeliene contra Iranului, anunț făcut marți de comisarul european Hadja Lahbib. Detaliile despre zborurile și calendarul repatrierilor urmează să fie comunicate de autoritățile fiecărui stat membru implicat. [...]