Știri
Știri din categoria Externe
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri, avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews, apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice.
Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy, a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului.
Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune.
„Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului.
În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului”, dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului.
Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului.
Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor:
Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi, purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri.
Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului.
În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională.
Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului.
Recomandate
Germania și SUA împing spre o soluție negociată rapid în războiul din Iran , după o discuție telefonică între ministrul german de externe Johann Wadephul și secretarul de stat american Marco Rubio , potrivit Agerpres . Conform informațiilor transmise de dpa și preluate de Agerpres, convorbirea a avut loc miercuri, în timp ce Wadephul se află într-o vizită oficială în Maroc. Surse apropiate ministrului german au indicat că cele două părți au convenit asupra „necesității unei soluții negociate rapid” pentru a calma tensiunile. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul discuției sau pașii concreți avuți în vedere nu sunt publice în materialul accesibil. [...]
Declarațiile Teheranului au alimentat scumpirea petrolului , pe fondul riscului ca tensiunile din Golf să afecteze fluxurile de energie prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Știrile Pro TV . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că blocada americană asupra porturilor Iranului este „sortită eșecului” și că măsura nu face decât să agraveze instabilitatea regională. Pezeshkian a afirmat, într-un comunicat citat de AFP, că „orice încercare de a impune o blocadă maritimă este contrară dreptului internațional” și a venit după ce un înalt oficial al Casei Albe a vorbit despre o posibilă prelungire a blocadei „pentru câteva luni”. În același mesaj, liderul iranian a legat explicit măsura de creșterea tensiunilor în Golf și de deteriorarea securității regionale pe termen lung. Ce se întâmplă în teren: blocadă după armistițiu și presiune pe Ormuz Deși un armistițiu este în vigoare din 8 aprilie, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene din 13 aprilie, conform informațiilor din material. În acest context, forțele armate iraniene au decis să își mențină controlul asupra Strâmtorii Ormuz, rută prin care, înainte de conflict, tranzitau o cincime din hidrocarburile la nivel global — un detaliu care explică sensibilitatea imediată a pieței petroliere la orice escaladare. Mesaje de represalii și semnale militare Pe fondul blocadei, oficiali iranieni au transmis avertismente privind posibile represalii dacă Washingtonul nu ridică măsura. Mohsen Rezaei, fost comandant-șef al Gărzilor Revoluției și consilier militar al noului lider suprem iranian Mojtaba Khamenei, a declarat la televiziunea de stat: „Nu vom tolera blocada navală. Dacă va continua, Iranul va riposta.” Acesta a avertizat și asupra unei posibile reluări a ostilităților între Iran și SUA, despre care a spus că ar putea duce la scufundarea navelor americane și la moartea sau capturarea unor soldați. Separat, un important oficial al Marinei iraniene a menționat desfășurarea „în viitorul foarte apropiat” a unor arme navale recent dezvoltate. Industria petrolieră: Teheranul minimalizează impactul Ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, a minimalizat efectele blocadei, afirmând că aceasta „nu va duce la niciun rezultat” și că angajații din industrie lucrează pentru a asigura o aprovizionare neîntreruptă. Materialul nu oferă cifre privind amplitudinea creșterii prețurilor petrolului sau efecte măsurabile asupra exporturilor Iranului, însă leagă explicit declarațiile și contextul blocadei de reacția pieței. Sursa informațiilor este Agerpres, care citează AFP. [...]
Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
Retragerea portavionului USS Gerald R. Ford din Orientul Mijlociu, după peste 300 de zile de misiune, reduce temporar capacitatea operațională a SUA în regiune și mută accentul pe mentenanță după probleme tehnice apărute pe parcurs , potrivit Mediafax . USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion al Marinei SUA, urmează să părăsească Orientul Mijlociu „în perioada următoare” și să revină în portul din Virginia la jumătatea lunii mai, conform unor surse citate de The Washington Post. Ce înseamnă retragerea, în termeni operaționali Portavionul a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane – USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln – care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor ce transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene. În acest context, plecarea lui Ford marchează o schimbare în configurația forțelor navale americane din zonă, în timp ce blocada rămâne legată de prezența celorlalte nave menționate. Motivul retragerii: reparații și întreținere după incidente la bord Associated Press și The Washington Post indică drept elemente relevante pentru întoarcerea navei: un incendiu izbucnit într-una dintre spălătoriile portavionului, care a obligat nava să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații; probleme repetate cu toaletele. Odată revenit în port, portavionul este așteptat să intre într-un program de reparații și lucrări de întreținere „ample”, potrivit informațiilor citate. Contextul misiunii de peste 300 de zile Ford și-a început desfășurarea în Marea Mediterană, a fost ulterior redirecționat spre Caraibe în octombrie și a participat la o operațiune de capturare a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro , înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, pe fondul intensificării tensiunilor cu Iranul. Mediafax notează că misiunea a inclus și participarea la războiul SUA împotriva Iranului. [...]
