Știri
Știri din categoria Externe
Războiul dintre SUA, Israel și Iran s-a extins în mai multe state din regiune, cu atacuri asupra unui aeroport din Azerbaidjan, lovituri asupra petrolierelor din Golful Persic și noi lansări de rachete balistice iraniene către Israel. Potrivit Mediafax, conflictul a ajuns joi, 5 martie 2026, în a șasea zi, iar tensiunile cresc în mai multe puncte strategice din Orientul Mijlociu.
În Azerbaidjan, un aeroport din exclava Nahicevan a fost lovit de rachete și drone venite din direcția Iranului, provocând incendii și rănirea a cel puțin două persoane. În paralel, Israelul a activat sistemele de apărare aeriană după ce Iranul a lansat mai multe runde de rachete balistice, sirenele fiind auzite inclusiv în zona Ierusalimului.
Escaladarea s-a extins și pe mare. Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovirea unui petrolier american în nordul Golfului Persic, incident care ar fi provocat incendierea navei. În același timp, un petrolier sub pavilion britanic a fost vizat în apropierea Kuweitului cu o rachetă antinavă, iar o explozie a fost raportată la o navă aflată la ancoră în apropierea portului Mubarak Al-Kabeer.
Iranul a transmis că deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că navele militare și comerciale ale statelor considerate inamice nu vor putea traversa zona cât timp conflictul continuă. Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute mondiale pentru transportul petrolului și gazelor.
Pe plan militar, Israelul a intensificat atacurile împotriva pozițiilor Hezbollah din Liban, inclusiv în sudul Beirutului, iar Teheranul a confirmat lovituri asupra unor grupări kurde din Irak, considerate ostile regimului iranian.
În același timp, consecințele umanitare devin tot mai grave. Potrivit agenției HRANA, peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul bombardamentelor lansate de Statele Unite și Israel.
Pe plan diplomatic, mai mulți lideri occidentali cer reducerea violențelor. Canada și Australia au afirmat că susțin un armistițiu, însă consideră că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte de orice negociere.
Conflictul a izbucnit pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene. De atunci, Iranul a răspuns cu rachete și drone împotriva Israelului și a unor state din Golf care găzduiesc baze militare americane, ceea ce a extins confruntarea la nivel regional.
Recomandate
Pakistanul anticipează un acord SUA–Iran care ar putea reduce riscurile pentru energie și transport : premierul Shehbaz Sharif a declarat că Statele Unite și Iranul au convenit un cadru pentru un acord de pace menit să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu , iar semnarea electronică este așteptată în următoarele 24 de ore, potrivit Reuters . Sharif a spus că a fost deja convenit și un „text final” al acordului. După semnare, ar urma discuții la nivel tehnic săptămâna viitoare, a adăugat premierul pakistanez. Reuters notează că acordul ar viza încheierea unui conflict care durează de luni de zile în Orientul Mijlociu. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar ce prevederi ar include cadrul convenit, care sunt mecanismele de implementare sau calendarul complet al etapelor următoare. [...]
Donald Trump vrea să pună pe agenda G7 deminarea Strâmtorii Ormuz , o rută-cheie pentru petrol și gaze , într-un demers care poate influența direct percepția de risc din piețele energetice, potrivit Mediafax . Subiectul ar urma să fie discutat săptămâna viitoare cu liderii statelor membre G7, la reuniunea care începe luni în Franța, conform unui oficial de rang înalt al administrației americane citat de Associated Press. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, în baza regulilor Casei Albe. Marea Britanie și Franța și-au exprimat interesul de a participa la operațiunile de deminare a Strâmtorii Ormuz, însă doar după intrarea în vigoare a unei eventuale încetări a ostilităților, a mai spus oficialul. De ce contează: o rută critică pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Din acest motiv, securitatea traficului în zonă rămâne o preocupare majoră pentru piețele energetice internaționale, pe fondul tensiunilor legate de conflictul cu Iranul. Context diplomatic: discuții regionale și semnale mixte din negocieri În marja summitului G7, Trump ar urma să aibă întâlniri și cu liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite, pentru a discuta eforturi diplomatice de reducere a tensiunilor și de încheiere a războiului cu Iranul. Declarațiile vin pe fondul unor informații recente, din surse diplomatice, despre progrese în negocierile pentru un acord între Washington și Teheran. Totuși, autoritățile iraniene au transmis sâmbătă că memorandumul de la Islamabad, despre care se specula că ar putea fi semnat duminică, nu va fi parafat la această dată, deși posibilitatea semnării „în zilele următoare” rămâne deschisă. [...]
Iranul își securizează agresiv stocul de uraniu îmbogățit , iar asta poate complica partea cea mai sensibilă a unui posibil acord SUA–Iran: verificarea și preluarea efectivă a materialului, potrivit The Jerusalem Post , care citează o relatare CNN bazată pe cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane. Conform CNN, în ultimele săptămâni Iranul ar fi prăbușit tuneluri și ar fi amplasat mine explozive la intrări, într-un efort de a izola un depozit de uraniu îmbogățit. Informația apare la o zi după ce un oficial de rang înalt din administrația SUA le-a spus jurnaliștilor că Washingtonul și Teheranul ar fi aproape de un acord care ar presupune ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit „aproape de nivelul necesar pentru o armă” în favoarea SUA. Miza pentru negocieri: cum se extrage uraniul, nu doar ce scrie în acord Deși Reuters a relatat vineri că acordul aflat în discuție ar include dezmembrarea programului nuclear iranian și ar permite SUA să colecteze uraniul îmbogățit al regimului, articolul notează că nu sunt clare detaliile despre modul în care uraniul ar urma să fie extras . Președintele SUA, Donald Trump , a spus în repetate rânduri că recuperarea uraniului este o prioritate în negocieri și a susținut că doar SUA și, „posibil”, China ar avea capacitatea de a face acest lucru. Opțiunea militară, pusă pe pauză O altă relatare CNN, de vineri, susține că SUA ar fi planificat inițial o misiune terestră în Iran pentru recuperarea uraniului, însă Trump ar fi oprit operațiunea. Într-un interviu la 103FM, fostul ministru al apărării Yoav Gallant a afirmat că SUA și Israelul „ar fi putut și ar fi trebuit” să își combine forțele pentru a recupera uraniul în timpul războiului. „Ar fi trebuit să mergem și să aducem uraniul îmbogățit cu forța, într-o operațiune militară, în timpul campaniei. Asta ar fi smuls programul nuclear din Iran”, a spus Gallant. Riscul de verificare: uraniu „declarat” ca inaccesibil Scott Roecker, fost șef al biroului pentru îndepărtarea materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration, și-a exprimat îngrijorarea că fortificarea amplasamentelor ar putea împinge negociatorii să ceară Iranului să aducă uraniul într-o locație centrală pentru verificare și îndepărtare, ceea ce ar lăsa Teheranului controlul asupra inventarului prezentat. „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din uraniul îmbogățit puternic nu poate fi recuperată. Nu am avea încredere deplină că Iranul nu ar putea păstra accesul la el, la un moment dat, în viitor”, a declarat Roecker, citat de CNN. [...]
Planurile SUA pentru o posibilă misiune terestră în Iran au fost oprite de Donald Trump din cauza riscului de represalii și a unei potențiale pierderi mari de vieți , potrivit Focus . Informația indică faptul că, în paralel cu negocierile de pace, Washingtonul evalua scenarii care ar fi putut escalada rapid conflictul și ar fi amplificat riscurile pentru rutele energetice și comerțul maritim. Potrivit relatării, soldați americani ar fi urmat să confiște „cu forța” uraniu îmbogățit, componentă-cheie pentru fabricarea unei arme nucleare. Focus citează CNN, care își bazează informațiile pe mai multe surse din interior. De ce a fost blocată opțiunea unei intervenții terestre Conform CNN, generalul Dan Caine, unul dintre cei mai importanți comandanți militari ai SUA, ar fi fost convocat la mijlocul lunii mai la o întâlnire secretă, după ce se afla la Bruxelles. Discuțiile ar fi avut loc într-un comandament militar din Tampa (Florida), unde ar fi fost analizate opțiunile unei operațiuni. Decizia de a nu merge mai departe ar fi fost luată pe fondul a două riscuri majore: posibile represalii ale Iranului și perspectiva unui număr ridicat de victime în rândul militarilor americani. Dimensiunea operațiunii și dificultatea „securizării” uraniului Relatarea indică faptul că o „securizare fizică” a uraniului ar fi necesitat o forță terestră considerabilă, inclusiv sute de militari din forțe speciale. Un interlocutor citat de CNN descrie complexitatea operațiunii în infrastructuri subterane: „Ar fi nebunește de dificil să scotocești prin aceste tuneluri și toate butoaiele.” Aceeași sursă adaugă că ar fi fost nevoie de „o prezență masivă”, concluzia fiind că, practic, ar fi însemnat o invazie. Riscul de șoc pe energie: Bab al-Mandab, „opțiunea nucleară” economică Trei persoane familiarizate cu subiectul au declarat pentru CNN că Teheranul ar fi avut în vedere o „opțiune nucleară” economică în cazul eșecului negocierilor și al reaprinderii războiului: aliații houthi ai Iranului ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandab, ceea ce ar agrava o criză a petrolului. Context: pierderi, costuri și avertismente privind capacitatea nucleară În material sunt menționate următoarele cifre despre războiul cu Iranul: 13 militari americani uciși; peste 500 de militari americani răniți; peste 1.700 de victime civile, dintre care 254 copii; costuri până acum: 29 miliarde dolari (aprox. 130 miliarde lei). Totodată, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Mariano Grossi, ar fi avertizat că stocul existent ar putea permite Iranului să construiască până la 10 bombe atomice, dacă ar decide militarizarea programului. În plus, Iranul ar avea suficient material și pentru o „bombă murdară” (exploziv convențional combinat cu material radioactiv) și ar păstra o parte semnificativă din arsenalul de drone și rachete. Ce urmează: negocieri în curs și incidente în Strâmtoarea Hormuz Negocierile pentru un acord de pace continuă, Pakistanul – menționat ca țară mediator – exprimând optimism că s-ar putea ajunge la un acord în următoarele 24 de ore, potrivit sursei citate. În paralel, tensiunile rămân ridicate: armata SUA a raportat sâmbătă dimineață noi atacuri cu drone ale Iranului asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Hormuz, precizând că toate au fost doborâte, iar traficul maritim a continuat. [...]
Iranul a făcut mai dificilă confiscarea sau evacuarea uraniului îmbogățit , după ce a prăbușit intenționat tuneluri și a amplasat mine explozive la intrări, o mișcare care complică direct orice scenariu de preluare a materialului și, implicit, negocierile Washington–Teheran, potrivit unei investigații CNN . Potrivit a cinci surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane, fortificările vizează o rezervă de uraniu „aproape de calitatea necesară pentru o bombă” și fac recuperarea „mult mai dificilă, periculoasă și consumatoare de timp” decât era în urmă cu o lună. Chiar și pentru Iran, accesarea stocului ar necesita echipamente grele de excavare și operațiuni de deminare. Miza imediată este operațională: aceste măsuri ridică riscurile și costurile unei eventuale operațiuni de confiscare și introduc incertitudine în jurul unui posibil acord care ar prevedea predarea uraniului către SUA pentru distrugere și scoaterea lui din țară. Ce știe Washingtonul despre amplasarea stocului Comunitatea internațională consideră că cea mai mare parte a stocului se află în tuneluri prăbușite la complexul nuclear Isfahan , în centrul Iranului, cu material suplimentar păstrat și în alte locații, potrivit aceleiași surse. CNN notează că, la mijlocul lunii mai, armata americană era pregătită pentru o operațiune de preluare a materialului nuclear, dar aceasta a fost considerată în final prea riscantă. Între timp, Iranul ar fi continuat să întărească zonele unde se crede că uraniul este îngropat. Efectul asupra negocierilor: verificare mai grea și risc de „irecuperabil” Fortificarea tunelurilor adaugă un strat suplimentar de complexitate acordului propus de administrația Trump pentru a elimina și distruge uraniul, inclusiv prin întrebarea practică: cine își asumă efectiv sarcina periculoasă de a-l scoate. Scott Roecker, fost șef al biroului de eliminare a materialelor nucleare din cadrul National Nuclear Security Administration (NNSA) între 2017 și 2021, avertizează că situația poate afecta atât recuperarea, cât și verificarea completă a stocului: „În acest scenariu, m-aș teme că Iranul ar susține că o parte din [uraniul îmbogățit] este irecuperabil.” În interpretarea lui Roecker, asta ar putea reduce încrederea că Iranul nu păstrează, pe termen lung, posibilitatea de a recâștiga accesul la material. Acordul posibil și pașii următori Un oficial de rang înalt din administrație, care a informat jurnaliștii vineri, a spus că cele două părți se apropie de un acord care ar obliga Iranul să predea uraniul îmbogățit către SUA; materialul ar urma să fie distrus la fața locului și apoi scos din țară. Totuși, oficiali americani și iranieni au oferit relatări contradictorii, iar termenii exacți rămân neclari, mai arată CNN. Chiar și în cazul semnării unui acord în perioada următoare, sunt așteptate negocieri tehnice suplimentare privind viitorul programului nuclear iranian. CNN mai relatează că scoaterea uraniului din țară ar necesita probabil o facilitate mobilă specializată, organizată sub NNSA la Oak Ridge National Laboratory (Tennessee), iar președintele Donald Trump le-a spus reporterilor că operațiunea de eliminare ar dura „cel puțin două săptămâni”. Deocamdată, Iranul nu a răspuns solicitării de comentarii, iar Casa Albă nu a oferit un răspuns imediat la întrebările CNN, potrivit publicației. [...]
Benjamin Netanyahu nu va participa la întâlnirea bilaterală de la G7 dintre Donald Trump și lideri din Orientul Mijlociu , o absență care vine în momentul în care Washingtonul își leagă agenda summitului de un „acord puternic” cu Iranul și de planuri de deminare în Strâmtoarea Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de energie, potrivit The Jerusalem Post . Un oficial american de rang înalt a declarat că premierul israelian nu va lua parte la întâlnirea programată săptămâna viitoare în Franța, în marja summitului G7. În același cadru, Trump este așteptat să se întâlnească cu liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului și ai altor state din regiune și să aibă întrevederi bilaterale suplimentare cu liderii Franței și Indiei. Strâmtoarea Hormuz, pe agenda SUA: deminare după redeschidere Același oficial a spus că SUA consideră că au ajuns la un acord cu Iranul, descris drept „un acord puternic”. În plus, Washingtonul ar urma să se implice în operațiuni de deminare în Strâmtoarea Hormuz, „la deschiderea” acestei rute maritime esențiale, a mai afirmat oficialul. Potrivit declarațiilor citate, și țările G7 ar putea participa la deminarea strâmtorii. Iranul neagă trimiterea unei echipe de negociere În paralel, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat sâmbătă că Iranul nu are planuri să trimită o echipă de negociere la Geneva sau în altă locație în următoarele zile, potrivit presei de stat iraniene. Alte întâlniri și teme la G7 La summit, Trump este așteptat să participe și la o sesiune de lucru cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, potrivit unor oficiali. Pe agenda discuțiilor cu liderii prezenți ar urma să fie incluse, între altele, creșterea economică și dezvoltarea, reziliența lanțurilor de aprovizionare, migrația ilegală și inteligența artificială, precum și consolidarea lanțului de aprovizionare pentru minerale critice folosite în tehnologii avansate. Materialul este prezentat ca „în dezvoltare”, iar detaliile despre calendarul și condițiile redeschiderii Strâmtorii Hormuz sau despre conținutul acordului invocat de partea americană nu sunt precizate în informațiile disponibile. [...]
