Știri
Știri din categoria Apărare
Israelul pregătește a doua fază a războiului cu Iranul, concentrată pe distrugerea bazelor subterane de rachete balistice, după ce primele zile ale conflictului au vizat lansatoarele de la suprafață și infrastructura militară iraniană. Informația a fost relatată de HotNews, citând surse apropiate campaniei militare israeliene.
Potrivit acestor surse, avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene vor începe să atace buncărele adânc îngropate în care Iranul depozitează rachete balistice și echipamente militare, în încercarea de a reduce capacitatea Teheranului de a lovi Israelul cu atacuri aeriene.
Conflictul militar dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran a intrat deja în a șasea zi, după o serie de bombardamente inițiale care au vizat conducerea militară și politică a Republicii Islamice. Printre victimele acestor atacuri s-a numărat și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, iar luptele s-au extins rapid în întreaga regiune, cu atacuri iraniene asupra Israelului, dar și în state din Golful Persic și Irak.
În primele zile ale campaniei, armata israeliană a declarat că a distrus sute de lansatoare de rachete iraniene amplasate la sol, care ar fi putut lovi orașe din Israel. Oficialii militari susțin că, împreună cu armata SUA, au reușit să preia controlul asupra unei mari părți a spațiului aerian al Iranului.
Totuși, o parte importantă a arsenalului iranian se află în instalații subterane fortificate, greu de distrus din aer, motiv pentru care a doua fază a războiului se concentrează pe aceste obiective.
Estimările privind arsenalul de rachete al Iranului variază considerabil:
Dimensiunea stocului rămas ar putea influența decisiv evoluția conflictului, în condițiile în care Teheranul continuă să lanseze rachete asupra Israelului și asupra unor ținte din regiune.
Sursele citate de Reuters spun că avioanele de luptă israeliene au efectuat misiuni aproape continue de la începutul războiului. Unele operațiuni ar fi vizat simultan mai multe fronturi: aceleași aeronave ar fi lovit ținte din Iran la plecare și obiective ale grupării Hezbollah în Liban la întoarcere.
Oficialii americani și israelieni afirmă că numărul atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran a scăzut în ultimele zile, scădere atribuită în parte loviturilor asupra infrastructurii militare iraniene.
Pe de altă parte, armata israeliană consideră că Teheranul ar putea economisi o parte din arsenal, pregătindu-se pentru un conflict de durată.
Fostul consilier adjunct pentru securitate națională al Israelului, Eran Lerman, a declarat că obiectivul inițial al campaniei era destabilizarea rapidă a sistemului de putere de la Teheran.
Potrivit acestuia, acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar Israelul va continua să intensifice presiunea militară asupra infrastructurii și conducerii Iranului.
„Sistemul de putere trebuie să fie lovit și afectat din ce în ce mai mult”, a spus Lerman.
Recomandate
Satelitii militari și armele laser joacă un rol decisiv în interceptarea rachetelor iraniene , în cadrul operațiunii „ Epic Fury ”, desfășurate de Statele Unite și Israel în Orientul Mijlociu. Potrivit New York Post , sistemele operate de US Space Force permit detectarea lansărilor aproape instantaneu și coordonarea loviturilor asupra infrastructurii militare iraniene. Tehnologia-cheie este o rețea de sateliți dotați cu senzori infraroșii , care pot detecta căldura produsă de motoarele rachetelor în momentul lansării. Astfel, lansările sunt identificate imediat, iar coordonatele sunt transmise sistemelor de apărare. Pe baza acestor date, rachetele pot fi interceptate – de multe ori cu sisteme Patriot – iar trupele sunt avertizate pentru a se adăposti. Datele primite din spațiu sunt analizate în centre radar speciale, numite radomes , structuri uriașe care seamănă cu niște mingi de golf. Acolo sunt calculate traiectoriile rachetelor și punctele probabile de impact, permițând reacții rapide ale apărării aeriene. În paralel, în operațiune ar fi fost folosite și arme cu energie direcționată . Un distrugător al Marinei SUA din regiune este echipat cu sistemul laser HELIOS ( High-Energy Laser with Integrated Optical Dazzler and Surveillance ) , capabil să concentreze un fascicul puternic de energie pentru a neutraliza drone sau alte amenințări aeriene. De partea israeliană, imaginile din zona graniței Israel-Liban au alimentat speculațiile privind utilizarea sistemului Iron Beam , o armă laser destinată interceptării rachetelor. Operațiunile militare sunt completate de atacuri cibernetice. US Cyber Command ar fi vizat rețelele radar și sistemele de comunicații ale Iranului pentru a le perturba sau a le bloca. Oficialii americani au confirmat că, înainte de începerea bombardamentelor, au fost lansate operațiuni informatice menite să „dezorienteze și confuzeze” infrastructura militară iraniană. În primele 72 de ore ale operațiunii „Epic Fury” , forțele americane ar fi lovit aproximativ 1.700 de ținte , distrugând peste 200 de lansatoare de rachete balistice și neutralizând sute de rachete înainte de a putea fi folosite. Oficialii militari consideră că succesul acestor lovituri se datorează în mare măsură combinației dintre tehnologia spațială, armele de precizie și războiul cibernetic , elemente care permit desfășurarea operațiunilor fără o mobilizare masivă de trupe la sol. [...]
IDF susține că un F-35I a doborât un Yak-130 deasupra Teheranului potrivit Economic Times , care citează anunțul făcut de armata israeliană. Relatarea vorbește despre o confruntare aer-aer rară în regiune: Israelul afirmă că un F-35I „Adir” ar fi doborât marți, 3 martie 2026, un Yak-130 iranian în spațiul aerian al capitalei Iranului, iar Forțele Aeriene Israeliene descriu acțiunea drept o premieră pentru platforma F-35 în cazul unei ținte pilotate. Informația rămâne, deocamdată, o declarație a părții israeliene, preluată de presă, fără detalii tehnice publice care să permită verificarea independentă: nu sunt indicate ora exactă, distanța de angajare, altitudinea, ruta de zbor sau tipul de armament folosit. AIRLIVE notează, la rândul său, că aparatul iranian ar fi un Yak-130 , avion de fabricație rusească folosit în principal pentru antrenament avansat, dar capabil și de misiuni de atac ușor. În același pachet de relatări, partea israeliană susține și caracterul „istoric” al doborârii: ar fi primul „kill” aer-aer israelian împotriva unui avion pilotat după aproximativ patru decenii, cu trimitere la un episod din 1985. Afirmația ține mai degrabă de registrul simbolic și de comunicare militară, până când vor apărea date suplimentare care să confirme cum s-a produs angajarea și ce s-a întâmplat cu aeronava iraniană. Confruntarea raportată este plasată în contextul unei campanii mai largi de lovituri asupra unor ținte din Iran. IDF a anunțat atacuri asupra unor centre de comandă asociate cu Basij și structuri de securitate internă din Teheran, descrise de armată ca elemente folosite pentru menținerea controlului. O relatare separată publicată de Newsonair.gov.in menționează, la rândul ei, lovituri asupra unor ținte militare și componente de apărare antiaeriană. [...]
Sistemul antiaerian chinezesc HQ-9B, achiziționat de Iran în 2025, a eșuat în fața atacurilor SUA și Israel , potrivit unei analize publicate de India Today . Echipamentul, considerat una dintre piesele centrale ale apărării aeriene iraniene, nu ar fi reușit să intercepteze loviturile lansate la 28 februarie 2026 asupra unor obiective strategice. Iranul ar fi achiziționat cel puțin trei sisteme HQ-9B în iulie 2025, printr-un acord de tip „petrol contra arme”, estimat la peste un miliard de dolari. Unitățile au fost desfășurate în jurul Teheranului și al instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow. Potrivit relatărilor, acestea nu au reușit să oprească atacurile americano-israeliene, care au provocat distrugeri semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avariile la Natanz, fără scurgeri radioactive. Al doilea eșec într-un an Același sistem ar fi înregistrat probleme și în mai 2025, în timpul confruntării de patru zile dintre India și Pakistan, când unități HQ-9B desfășurate de Islamabad nu au reușit să respingă atacuri aeriene și cu drone. HQ-9B este produs de industria aerospațială chineză și este considerat un echivalent al sistemelor rusești S-300 și americane Patriot. Are o rază de acțiune declarată de aproximativ 260 km și capacitatea de a urmări simultan multiple ținte. Impact asupra credibilității exporturilor chineze Eșecurile raportate ridică semne de întrebare privind performanța sistemului în condiții reale de luptă și pot afecta imaginea exporturilor militare chineze. Analiști citați în presa internațională discută dacă problemele țin de limitări tehnologice sau de superioritatea aviației și armamentului utilizat de SUA și Israel. În contextul actualului conflict, eficiența sistemelor de apărare aeriană devine un factor esențial, iar performanța HQ-9B este atent analizată atât în regiune, cât și pe piața globală a echipamentelor militare. [...]
Volodimir Zelenski afirmă că în Orientul Mijlociu au fost folosite peste 800 de rachete Patriot în doar trei zile , mai multe decât a primit Ucraina de la începutul invaziei ruse. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă pe 5 martie, în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu a dispus niciodată de un număr atât de mare de interceptori pentru a respinge atacurile cu rachete. Potrivit lui, doar în primele zile ale confruntărilor dintre Iran și coaliția condusă de Statele Unite au fost lansate peste 800 de rachete Patriot pentru interceptarea amenințărilor aeriene. Zelenski a amintit că Ucraina s-a confruntat încă din 2022 cu dronele Shahed de origine iraniană folosite de Rusia, iar la început armata ucraineană a trebuit să utilizeze toate resursele disponibile pentru a le contracara. De atunci, Kievul spune că a acumulat experiență în combaterea acestor atacuri, însă problema principală rămâne lipsa interceptoarelor. „Toată lumea înțelege că rachetele Patriot nu sunt suficiente”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind că aceste sisteme sunt printre puținele capabile să intercepteze eficient rachetele balistice folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene. În acest context, Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea oferi altor state tehnologie și experiență în interceptarea dronelor în schimbul unor rachete Patriot suplimentare. El a adăugat că Kievul este dispus să împărtășească expertiza acumulată în apărarea împotriva atacurilor aeriene pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să protejeze populația și infrastructura energetică. Declarațiile liderului ucrainean reflectă presiunea constantă asupra sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, într-un moment în care resursele militare occidentale sunt solicitate simultan de mai multe conflicte. [...]
Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului , iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare. Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian . După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser. Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate. Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „ Epic Fury ” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie. „Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt. Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului. [...]
Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]
