Politică20 iun. 2026
Sever Voinescu îl descrie pe președintele Nicușor Dan ca „izolat” și fără sprijin parlamentar - avertisment privind riscul de a depinde de voturi din zona AUR la formarea guvernului
Blocajul prelungit la formarea Guvernului riscă să împingă Cotroceniul spre aranjamente parlamentare fragile, inclusiv cu voturi din zona AUR , pe fondul lipsei unei baze politice a președintelui în Parlament, potrivit unui interviu acordat de Sever Voinescu pentru HotNews . Fost diplomat și politician, Voinescu descrie situația drept un „delir” de „40 de zile” și susține că Nicușor Dan „a scăpat complet de sub control” jocul politic, în timp ce conflictul cu Ilie Bolojan ar fi devenit „extrem de personal”. În lectura lui Voinescu, miza imediată nu este doar o dispută între persoane, ci capacitatea instituțională a președintelui de a construi o majoritate funcțională fără să deschidă ușa unor influențe pe care chiar el ar fi încercat să le țină departe de guvernare. Președinte fără partid în Parlament: limită operațională la Cotroceni Voinescu afirmă că Nicușor Dan este „primul președinte al României fără partid în Parlament”, ceea ce îl lasă fără instrumentul clasic de influență asupra agendei legislative și a negocierilor pentru guvern. În acest context, spune el, președintele ar încerca să construiască sprijin „conjunctural”, „azi cu unii, mâine cu alții”, inclusiv prin atragerea unor parlamentari marginali sau neafiliați. În interviu, Voinescu insistă că un astfel de model nu poate funcționa la nivelul președinției, chiar dacă a fost parte din rețeta de succes a lui Nicușor Dan în trecut, ca „lup singuratic” în proiecte civice și în politica locală. „În acest moment, părerea mea este că Nicușor Dan nu doar că nu controlează jocul politic, dar a scăpat complet de sub control, de sub orice putere de influență jocul politic.” „Linia roșie” a voturilor din zona AUR și riscul dependenței parlamentare Un punct de inflexiune invocat de Voinescu este apelul premierului desemnat Veștea către parlamentari „din zona AUR” pentru susținerea guvernului. El spune că a fost „șocat” de acest demers și avertizează că, dacă s-a făcut „cu acceptul” președintelui, ar însemna depășirea unei „linii roșii” pe care Nicușor Dan „părea că ține” să o respecte. Argumentul său este unul de mecanică parlamentară: odată ce un guvern ajunge să depindă de astfel de voturi, dependența se poate repeta la moțiuni de cenzură și la pachete legislative importante, ceea ce ar aduce influențe nedorite în „zona cea mai sensibilă a statului român”. Conflictul Dan–Bolojan, descris ca personal și cu efecte politice Voinescu spune că a sperat ca Nicușor Dan și Ilie Bolojan să facă „echipă” sau „tandem” „pentru binele României”, însă apreciază că relația s-a deteriorat, iar după „episodul Veștea” neînțelegerile „au devenit personale”. În opinia lui, Nicușor Dan ar fi cel care a dus disputa la nivelul unei „incompatibilități personale” și ar fi comis „o eroare politică uriașă”. În același timp, Voinescu descrie ambii actori ca fiind „oameni dificili”, cu rețete de succes greu de replicat în rolurile actuale: Bolojan ar fi încercat să aplice la nivel național un stil rigid de administrație, iar Nicușor Dan ar fi rămas atașat unui mod de lucru solitar, nepotrivit pentru funcția de președinte. Context extern: „șpagatul” între UE și administrația Trump Pe plan extern, Voinescu apreciază că România „stă foarte prost” în felul în care se poziționează în UE și NATO și vorbește despre un „șpagat” tot mai greu între Uniunea Europeană și administrația Trump. El sugerează că, pentru state mici precum România, cele două părți ar cere tot mai mult „loialitate maximă”, reducând spațiul de manevră. Interviul nu oferă un calendar sau o soluție concretă pentru ieșirea din blocaj, dar fixează o concluzie: fără o bază parlamentară și fără o relație funcțională cu actorii politici-cheie, președintele riscă să rămână „fără putere”, iar guvernarea să se sprijine pe formule instabile, cu costuri politice și instituționale. [...]
