Știri
Știri din categoria Politică

Riscul alegerilor anticipate ar împinge Parlamentul să voteze un nou guvern, iar o a doua nominalizare de premier ar avea șanse mari să treacă, susține Traian Băsescu, într-o intervenție citată de HotNews. Fostul președinte argumentează că, fiind încă aproximativ doi ani până la următoarele alegeri parlamentare, mulți aleși nu ar risca să respingă și a doua propunere, pentru a nu deschide calea anticipatelor.
Băsescu spune că o a doua desemnare, indiferent de rezultat, ar clarifica situația: dacă trece, criza guvernamentală se închide; dacă pică, se conturează „o altă soluție politică, constituțională”, respectiv alegeri anticipate. În opinia sa, tocmai această perspectivă ar disciplina votul din Parlament.
Fostul președinte îl critică pe Nicușor Dan pentru că ar condiționa nominalizarea de existența unei susțineri garantate de 233 de voturi (pragul necesar validării Guvernului), calificând abordarea drept „total neconstituțională”. Argumentul lui Băsescu este că numărul de voturi nu poate fi „stabilit” înainte de votul efectiv din Parlament.
„Nu poți să stabilești numărul de voturi pe care îl ai până când nu se produce votul în Parlament. Orice anticipare este o poveste.”
În evaluarea lui Băsescu, una dintre variantele vehiculate ar putea obține voturile necesare: Siegfried Mureșan, propunerea de premier a PNL. El leagă această posibilitate de faptul că un eșec la a doua încercare ar crește presiunea anticipatelor, scenariu pe care parlamentarii nu l-ar dori.
„Nu cred că nu s-ar găsi suficienți parlamentari care să nu aibă chef de alegerile anticipate.”
În același timp, Băsescu critică PSD și PNL, acuzându-le că pun interesele de partid și ale „clientelei politice” înaintea interesului național.
Băsescu mai afirmă că reținerea lui Nicușor Dan de a face o nouă nominalizare ar avantaja doi actori politici: pe Sorin Grindeanu, „că scapă de grija de a fi desemnat să devină premier”, și pe Ilie Bolojan, care ar rămâne interimar „la nesfârșit”, potrivit declarațiilor sale.
În concluzie, fostul președinte susține că președintele ar trebui să își exercite atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru fără a impune condiții care nu sunt prevăzute de Constituție, iar Parlamentul ar fi, în acest context, mai degrabă înclinat să evite un blocaj care ar putea duce la anticipate.
Recomandate

Traian Băsescu contestă ideea că președintele poate bloca AUR de la guvernare , susținând că, dacă o majoritate parlamentară trece un cabinet la vot, șeful statului nu are temei să refuze învestirea doar pentru că în coaliție se află și AUR, potrivit HotNews . Fostul președinte a comentat, la Digi24 , dezvăluirile lui George Simion despre discuții și negocieri purtate cu partide care, public, cataloghează AUR drept formațiune extremistă. În opinia lui Băsescu, aceste episoade arată „un limbaj dublu” al liderilor politici și faptul că Simion „își bate joc” de ei, prin expunerea publică a contactelor. „Una spun poporului, că nu vor să audă de extremiști, și pe ascuns se duc cu scufița în mână și spun: «nenea Simion, te rugăm, dacă poți să ne ajuți puțin, să ne scoți la vopsea». Iar Simion își bate joc de ei, pur și simplu.” Miza instituțională: ce poate și ce nu poate face președintele Băsescu l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, la începutul crizei politice, ar fi evitat să cheme AUR la consultări, deși partidul are legitimitate electorală. El a susținut că președintele nu poate refuza desemnarea unui guvern din care face parte AUR dacă acel guvern obține votul de învestire în Parlament. „Președintele Nicușor Dan, când spune «nu voi semna niciun guvern care vine cu AUR», n-are niciun fel de atribuțiune.” Contextul: discuțiile invocate de Simion și confirmările ulterioare George Simion a declarat că deputatul AUR Muhammad Murad ar fi fost chemat la Vila Lac de Adrian Veștea și Eugen Tomac, pentru a discuta sprijinul unei părți din parlamentarii AUR la învestirea guvernului Veștea. Simion a mai spus că a participat la întâlniri la Palatul Cotroceni, atât oficiale, cât și informale, argumentând că o formațiune parlamentară „trebuie să discute” cu celelalte partide. La rândul său, președintele PSD Sorin Grindeanu a recunoscut că s-a întâlnit de mai multe ori cu Simion sau cu alți reprezentanți AUR, dar a afirmat că nu știe nimic despre întâlnirea de la Vila Lac. Grindeanu a mai spus că au existat discuții despre posibilitatea ca funcția de președinte al Senatului să revină AUR, în schimbul susținerii pentru Veștea, însă negocierile nu ar fi avansat și, potrivit lui, nu au fost discuții despre funcții în alte instituții ale statului. [...]

PSD mizează pe un guvern minoritar ca ieșire din blocajul politic , iar Lia Olguța Vasilescu spune că partidul ar putea strânge o majoritate în Parlament fără să intre într-o alianță formală, potrivit Mediafax . Invitată la emisiunea „Gândul Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, Vasilescu a fost întrebată dacă PSD ar putea forma o majoritate guvernamentală în ipoteza în care ar fi nominalizată de Nicușor Dan. Răspunsul ei a fost: „Eu cred că da”. „Cea mai bună variantă”, în viziunea Olguței Vasilescu Întrebată cu cine ar face o majoritate, Vasilescu a spus că aceasta ar urma să fie formată cu „parlamentari din Parlamentul României”, fără să indice nume sau grupuri politice. În ceea ce privește formula de guvernare, ea a indicat drept opțiune preferată un executiv PSD fără parteneri de coaliție: „Cea mai bună variantă, un guvern minoritar PSD .” Critica internă: PSD „nu a revendicat” funcția de premier anul trecut Vasilescu a susținut că „cea mai mare greșeală” a PSD a fost că anul trecut nu a cerut postul de prim-ministru, deși era „principal partid”. Ea a explicat că atunci a existat o înțelegere de tip „e rândul lor”, după un ciclu în care PSD deținuse funcția, iar „automat, urma PNL-ul la rând”. În același context, Vasilescu a afirmat că PSD a mizat pe continuitatea parteneriatului cu PNL, dar că situația s-a schimbat, inclusiv prin faptul că „la vremea respectivă nu negociam cu Ilie Bolojan”. Ea a mai spus că Bolojan ar fi „început să-i placă foarte mult” funcția și că ar fi revendicat-o în ideea unei guvernări pe patru ani, însă „nu mai este coaliția care l-a pus pe el prim-ministru”. De ce contează Propunerea unui guvern minoritar PSD indică o strategie de guvernare bazată pe majorități ad-hoc în Parlament, ceea ce poate reduce presiunea negocierii unei coaliții, dar crește dependența de voturi variabile la fiecare proiect major. În lipsa unor nume sau a unei formule explicite de susținere, rămâne neclar pe ce sprijin parlamentar ar conta PSD pentru a trece un program de guvernare și principalele decizii legislative. [...]

PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]

România și India își pun pe agendă aprofundarea cooperării economice , pe fondul reluării dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii, odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , la București, potrivit Agerpres . Droupadi Murmu a fost primită joi de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni . Președinta Indiei se află într-o vizită de stat în România până sâmbătă, la invitația părții române. Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat sunt orientate spre consolidarea Parteneriatului extins România–India, în perspectiva aniversării, în 2028, a 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Miza economică: forum bilateral cu mediul de afaceri Pe agenda vizitei figurează și un Forum economic bilateral, programat vineri și inaugurat de cei doi președinți. La eveniment ar urma să participe reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. În același cadru, dialogul vizează și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și de colaborarea în cercetare și inovare, potrivit Administrației Prezidențiale citate de Agerpres. Context diplomatic și pașii următori Administrația Prezidențială apreciază că vizita reprezintă un „moment de referință” în relația bilaterală, prin reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. După convorbirile oficiale, cei doi președinți urmează să susțină declarații de presă comune, iar ulterior este programat un dineu de stat în onoarea președintei Indiei. În plan istoric, Agerpres amintește că cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România a fost în 1994. [...]

România și India încearcă să repornească dialogul politic la vârf după 20 de ani , odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , primită joi seară la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan, potrivit HotNews . Ceremonia oficială de primire este programată la ora 17.00, la Cotroceni. Agenda include, pe lângă fotografia oficială, convorbiri tête-à-tête și discuții în format extins, urmate de declarații comune de presă și un dineu de stat. Miza politică: consolidarea „Parteneriatului Extins” România–India Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat vizează consolidarea Parteneriatului Extins dintre România și Republica India, în contextul în care în 2028 se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Administrația Prezidențială descrie vizita drept „un moment de referință” în relația bilaterală, pentru că marchează reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. Componenta economică: forum bilateral pe 24 iulie În marja vizitei oficiale, pe 24 iulie este programat un forum economic bilateral, care urmează să fie inaugurat de cei doi șefi de stat. La eveniment sunt anunțați reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. Context: vizite rare la nivel de șef de stat Potrivit Administrației Prezidențiale, cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România datează din 1994. Președinta Indiei se află în România în vizită de stat până sâmbătă, la invitația părții române. [...]

Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]