Știri
Știri din categoria Diverse

Disputa privind desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental, după ce fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar condiționa neconstituțional nominalizarea unui candidat de existența prealabilă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24. Miza este una de funcționare instituțională: întârzierea formării noului Guvern menține incertitudinea politică și poate amâna decizii administrative și bugetare.
Băsescu a susținut, în direct la Digi24, că președintele nu are atribuția constituțională de a cere partidelor „dovada” unei majorități (233 de voturi) înainte de desemnarea premierului și a calificat această abordare drept „abuz”, afirmând că șeful statului „va răspunde” pentru „tergiversarea” situației în care România nu are Guvern.
„Nimeni nu-i permite președintelui să spună: «Dă-mi întâi dovada că are 233 de voturi». Constituția îi cere să desemneze un candidat și acel candidat trebuie să-și formeze o majoritate cu care să treacă.”
Întrebat dacă întârzierea este cauzată de Nicușor Dan, fostul președinte a spus că responsabilitatea este împărțită între trei actori politici:
Băsescu a mai afirmat că președintele ar trebui să folosească inclusiv perspectiva alegerilor anticipate ca instrument de presiune asupra Parlamentului, în scenariul în care ar cădea și a doua propunere de Guvern.
„Parlamentul trebuie să știe că mai există și varianta alegerilor anticipate.”
În același context, fostul șef al statului a spus că AUR ar fi trebuit chemat la consultările organizate de președinte, invocând rezultatul obținut la alegeri, și a susținut că președintele nu ar avea atribuții să excludă din start un guvern care ar include AUR.
Recomandate

Traian Băsescu cere accelerarea procedurii de desemnare a premierului și avertizează că blocajul politic prelungește incertitudinea instituțională , susținând că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să condiționeze a doua nominalizare de prezentarea prealabilă a unei majorități „garantate”, potrivit Digi24 . Fostul președinte spune că ieșirea din criză se face prin aplicarea Constituției: șeful statului să facă a doua desemnare de candidat la funcția de prim-ministru, iar acesta să meargă în Parlament cu Cabinetul și programul de guvernare. Dacă trece votul, România are guvern; dacă nu, se poate ajunge la o altă soluție politică, inclusiv alegeri anticipate, a declarat Băsescu la B1TV. De ce contează: condiția „233 de voturi” și riscul de blocaj Băsescu critică explicit solicitarea ca partidele să prezinte înainte de nominalizare o majoritate sigură în Parlament, arătând că „garanția” nu poate exista înaintea votului efectiv. În opinia sa, cerința ca cineva să garanteze 233 de voturi este „ridicolă” și „în afara Constituției”. „Nu-i poate garanta nimeni înainte de vot cele 233 de voturi. Numărul de voturi este determinat de votul din Parlament.” Anticipatele nu sunt automate după două respingeri Fostul președinte mai avertizează că a doua cădere a unui guvern în Parlament nu duce automat la alegeri anticipate. El susține că președintele are opțiunea de a continua cu a treia sau a patra propunere de prim-ministru și nu este obligat să declanșeze procedura pentru anticipate după a doua respingere. Contextul crizei: moțiunea de cenzură și nominalizările eșuate Criza politică a fost generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, iar situația rămâne nerezolvată. Nicușor Dan a făcut până acum două desemnări de premier – Eugen Tomac și Adrian Veștea – însă doar Guvernul Veștea a ajuns la vot în Parlament și nu a întrunit numărul de voturi necesare. [...]

AUR cere demiterea lui Eugen Tomac , ridicând miza asupra limitelor implicării Cotroceniului în negocierile politice , după ce partidul susține că un consilier prezidențial ar fi intrat în discuții cu parlamentari AUR în timpul tratativelor pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Într-un comunicat transmis pe 23 iulie, Alianța pentru Unirea Românilor solicită președintelui Nicușor Dan „să-l demită de îndată” pe consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac. AUR afirmă că implicarea acestuia în discuții cu parlamentari ai partidului, „confirmate public”, ar reprezenta „o imixtiune inacceptabilă” a Administrației Prezidențiale în viața internă a partidelor parlamentare și o tentativă de a submina coeziunea formațiunii. Ce reproșează AUR și de ce contează instituțional AUR îl acuză pe Tomac că ar fi „recunoscut” că a inițiat și a participat la aceste discuții. În argumentația sa, partidul invocă o declarație publică a președintelui Nicușor Dan, făcută la Cluj pe 24 iunie 2026, potrivit căreia, odată cu nominalizarea unui premier, Administrația Prezidențială nu ar mai trebui să se implice în discuțiile dintre partide — principiu despre care AUR spune că ar fi fost „încălcat flagrant”. În comunicat, AUR susține că un consilier prezidențial care se implică în astfel de demersuri „pune în pericol credibilitatea instituției prezidențiale” și transformă Cotroceniul într-un actor de negociere politică „de culise”, în loc să rămână „garant al Constituției și al respectului față de Parlament”. Contextul acuzațiilor: negocierile pentru Guvernul Veștea Acuzațiile vin după ce liderul AUR, George Simion , a declarat că a avut discuții informale cu Nicușor Dan în contextul învestirii Guvernului Veștea și că Eugen Tomac, alături de Adrian Veștea, l-ar fi chemat la Vila Lac pe Mohammad Murad pentru a convinge parlamentari AUR să voteze în Parlament. Guvernul Veștea nu a trecut de votul parlamentarilor, după ce George Simion le-a cerut aleșilor AUR să plece din plen în timpul discursului, mai notează publicația. Reacția lui Eugen Tomac Contactat de Digi24.ro, Eugen Tomac a refuzat să comenteze acuzațiile și cererea de demitere. În schimb, în dimineața zilei de 23 iulie, el a declarat pentru știripesurse că nu a sunat niciodată vreun membru AUR și că nu a solicitat întâlniri vreunui parlamentar AUR, dar a recunoscut că s-a întâlnit cu parlamentari AUR la solicitarea lor. În acest moment, nu există în material un răspuns public al președintelui Nicușor Dan la solicitarea AUR și nici o decizie anunțată privind statutul lui Eugen Tomac. [...]

Refuzul PSD de a vota noua lege a integrității riscă să blocheze un jalon din PNRR și, implicit, accesul la 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) , potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului de reforme asumate de România în fața Comisiei Europene. Sorin Grindeanu a anunțat că nu va susține proiectul care modifică legea integrității, invocând amendamente depuse de USR pe care PSD le consideră inacceptabile. Liderul PSD susține că respectivele modificări ar reduce atribuțiile Agenției Naționale de Integritate (ANI) și ar slăbi regulile privind integritatea aleșilor și demnitarilor. „Se modifică Codul administrativ astfel încât aleșii să nu mai fie în conflict de interese atunci când votează acte administrative. Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat” Disputa: conflict de interese și aplicarea în timp a legii Reprezentanții USR resping acuzațiile și afirmă că modificările nu s-ar aplica retroactiv. Deputatul USR Radu Mihaiu îl acuză pe Grindeanu că nu a citit proiectul și insistă că prevederile se aplică faptelor comise după intrarea în vigoare a noilor reguli. „Prevederile legii se aplică faptelor săvârșite după intrarea în vigoare” Un alt punct sensibil: declarațiile de avere În același context, publicația notează că, potrivit unor surse politice, UDMR ar fi cerut eliminarea cerinței privind publicarea declarațiilor de avere ale politicienilor și funcționarilor publici. Paragraful ar fi fost scos după ce UDMR ar fi amenințat că nu votează legea. UDMR nu a comentat aceste informații. Deputatul PNL Adrian Cozma spune că va vota pentru menținerea caracterului public al declarațiilor de avere, indiferent cine depune amendamentul. „Eu o să votez să fie publice declarațiile de avere ale tuturor.” De ce contează: jalon PNRR și termen scurt de vot Legea integrității este prezentată ca unul dintre cele șase jaloane din PNRR care ar urma să fie votate în Parlament, într-o sesiune extraordinară programată pentru săptămâna viitoare. Conform materialului, pachetul ar putea aduce României 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), ceea ce ridică presiunea pe coaliție pentru a obține o majoritate și a evita întârzieri în îndeplinirea angajamentelor din PNRR. [...]

Vizita de stat a președintei Indiei readuce pe agendă cooperarea economică bilaterală , cu un forum de afaceri programat pe 24 iulie, în marja deplasării la București, potrivit Digi24 . Droupadi Murmu vine în România în perioada 23–25 iulie, la invitația părții române, iar președintele Nicușor Dan o va primi joi la Palatul Cotroceni . Administrația Prezidențială arată că vizita marchează reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii și are ca obiectiv consolidarea „Parteneriatului Extins” dintre România și India, în contextul în care anul viitor se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice bilaterale. Forum economic bilateral, pe 24 iulie Un punct cu relevanță directă pentru mediul de afaceri este forumul economic bilateral anunțat pentru 24 iulie, care urmează să fie inaugurat de Nicușor Dan și Droupadi Murmu. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai companiilor din România și India, alături de oficiali ai autorităților române. În comunicarea Administrației Prezidențiale, agenda discuțiilor include și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și a schimburilor culturale, academice și sportive, precum și cooperarea în cercetare, inovare. Program la Cotroceni și context diplomatic Ceremonia oficială de primire la Palatul Cotroceni va fi urmată de o fotografie oficială, convorbiri tête-à-tête, discuții în format extins, declarații comune de presă și un dineu de stat, conform Administrației Prezidențiale. Instituția mai precizează că relațiile bilaterale au evoluat pozitiv, în special după adoptarea, în 2024, a Declarației Comune care a marcat zece ani de Parteneriat Extins, pe fondul consolidării Parteneriatului Strategic dintre Uniunea Europeană și India. Ultima vizită a unui președinte român în India a avut loc în 2006, iar cea mai recentă vizită în România a unui președinte al Republicii India datează din 1994. [...]

Seceta din Dolj amenință pierderi masive la porumb și floarea-soarelui , iar fermierii spun că, în lipsa ploilor, ar putea compromite 700 de hectare, într-un județ unde nici irigațiile nu mai sunt o plasă de siguranță, potrivit Digi24 . În teren, agricultorii descriu un sol atât de uscat și compactat încât utilajele abia mai pot lucra. Un tractorist spune că „nu mai poate pătrunde” în pământ, iar lucrările se fac cu dificultate, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei prelungite de precipitații. 700 de hectare, în risc dacă nu plouă „în scurt timp” În județul Dolj, „sute de hectare” de porumb și floarea-soarelui sunt aproape uscate, iar fermierii susțin că plantele nu mai au șanse să ajungă la maturitate dacă nu vin ploi curând. Claudia Dunăreanu, director al Stațiunii de Cercetare Șimnic, arată că uscăciunea se vede deja în stratul de la suprafață și explică momentul sensibil pentru culturi: la floarea-soarelui este nevoie de apă în perioada formării semințelor; la porumb, lipsa apei este critică în stadiul de înflorire și „mătăsit”, când se formează boabele. Despăgubiri: pragul de 30% și pașii ceruți fermierilor Direcția Agricolă Dolj transmite că, atunci când culturile sunt afectate de secetă în proporție mai mare de 30%, fermierii trebuie să depună o cerere de despăgubire „în cel mai scurt timp” la primăria de care aparțin terenurile afectate. Contextul agravează miza economică: seceta a lovit puternic și anul trecut, când, potrivit materialului, peste 100.000 de hectare de culturi au fost distruse. Efecte în lanț: canicula coboară și debitul Dunării Aceeași perioadă de caniculă creează probleme și pe Dunăre, unde fluviul a ajuns, în weekendul trecut, la cel mai mic debit din ultimele trei decenii, iar pe unele porțiuni nivelul a scăzut atât de mult încât se vede nisipul. Pentru agricultură, un debit mic înseamnă presiune suplimentară asupra resurselor de apă, într-un moment în care fermierii reclamă deja că irigațiile nu mai rezolvă situația din câmp. [...]

Penuria de combustibil din Rusia începe să lovească direct logistica militară , cu restricții de realimentare și costuri mai mari suportate de soldați, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Digi24 . Informațiile provin din relatări ale militarilor ruși către publicația independentă Verstka, preluate de Kyiv Post , care indică reduceri ale livrărilor de benzină și limitări ce afectează atât operațiunile de luptă, cât și transporturile de muniție și alimente către front. „Situația cu benzina e complet scăpată de sub control. Nu se alocă suficientă cantitate pentru toată lumea. Există o penurie catastrofală de benzină.” Restricții în teren și costuri transferate către militari Un soldat a spus că unitățile ar fi ajuns să primească 20 de litri pe vehicul pe zi, față de situația anterioară, când combustibilul era alocat „cât era necesar” pentru misiuni. Un alt militar mobilizat a estimat că rezervele s-au redus cu aproximativ 30%, iar restricțiile ar afecta inclusiv camioanele de aprovizionare. În sectorul Zaporojie, un militar a relatat că pentru misiuni de aprovizionare unitatea sa primea înainte 20 de litri, iar acum 10–15 litri, ceea ce i-ar obliga pe soldați să parcurgă pe jos 11 kilometri pentru apă, alimente și alte resurse. Totodată, unii militari au spus că ajung să cumpere benzină de la localnici cu 200–300 de ruble pe litru (aprox. 2,55–3,82 dolari, adică aproximativ 12–18 lei), iar alții se bazează pe colegi care aduc combustibil în canistre din Rostov-pe-Don, la întoarcerea din concediu. Efecte operaționale: generatoare mai scumpe, calitate mai slabă Militarii citați au reclamat și calitatea combustibilului furnizat de Ministerul Apărării , descris ca „galben” și inferior benzinei din comerț. Conform relatării, ministerul ar asigura combustibil doar pentru vehiculele militare, în timp ce soldații ar plăti din buzunar pentru vehicule personale, generatoare, drujbe și alte echipamente. Înregistrarea acestor echipamente la unitate ar crea, potrivit lor, riscul de confiscare și redirecționare. Penuria ar fi dus și la creșterea costurilor de funcționare a generatoarelor folosite pentru comunicații, electricitate și alimentarea cu apă. Un soldat din apropierea regiunii Kursk a spus că înainte cheltuia aproximativ 50.000 de ruble pe lună pentru combustibilul generatorului (637 de dolari, aprox. 2.900 lei), iar acum se așteaptă la 70.000 de ruble (892 de dolari, aprox. 4.100 lei). Context: scădere puternică a rafinării și oprirea exporturilor Pe fundal, producția rafinăriilor de petrol din Rusia ar fi scăzut cu peste 60%, la cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani (din 2005), potrivit Energy Aspects (EA). Bloomberg, citând date ale EA Analytics, a raportat că rata de prelucrare a țițeiului a coborât la 3,91 milioane de barili pe zi în iulie 2026, cu peste 1,4 milioane de barili pe zi sub media anului trecut. În paralel, Rusia a suspendat exporturile de combustibil: exporturile de benzină au fost interzise în aprilie, cele de kerosen de la 1 iunie, iar cele de motorină de la 8 iulie. În iunie, Moscova ar fi discutat cu India și Kazahstan despre posibile importuri de benzină. Pentru cititorii din business, miza imediată este una operațională: dacă deficitul de combustibil persistă, presiunea se mută dinspre piața internă către capacitatea de susținere a frontului, cu costuri suplimentare și improvizații logistice raportate chiar din interiorul armatei ruse. [...]