Știri
Știri din categoria Diverse
AUR cere demiterea lui Eugen Tomac, ridicând miza asupra limitelor implicării Cotroceniului în negocierile politice, după ce partidul susține că un consilier prezidențial ar fi intrat în discuții cu parlamentari AUR în timpul tratativelor pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24.
Într-un comunicat transmis pe 23 iulie, Alianța pentru Unirea Românilor solicită președintelui Nicușor Dan „să-l demită de îndată” pe consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac. AUR afirmă că implicarea acestuia în discuții cu parlamentari ai partidului, „confirmate public”, ar reprezenta „o imixtiune inacceptabilă” a Administrației Prezidențiale în viața internă a partidelor parlamentare și o tentativă de a submina coeziunea formațiunii.
AUR îl acuză pe Tomac că ar fi „recunoscut” că a inițiat și a participat la aceste discuții. În argumentația sa, partidul invocă o declarație publică a președintelui Nicușor Dan, făcută la Cluj pe 24 iunie 2026, potrivit căreia, odată cu nominalizarea unui premier, Administrația Prezidențială nu ar mai trebui să se implice în discuțiile dintre partide — principiu despre care AUR spune că ar fi fost „încălcat flagrant”.
În comunicat, AUR susține că un consilier prezidențial care se implică în astfel de demersuri „pune în pericol credibilitatea instituției prezidențiale” și transformă Cotroceniul într-un actor de negociere politică „de culise”, în loc să rămână „garant al Constituției și al respectului față de Parlament”.
Acuzațiile vin după ce liderul AUR, George Simion, a declarat că a avut discuții informale cu Nicușor Dan în contextul învestirii Guvernului Veștea și că Eugen Tomac, alături de Adrian Veștea, l-ar fi chemat la Vila Lac pe Mohammad Murad pentru a convinge parlamentari AUR să voteze în Parlament.
Guvernul Veștea nu a trecut de votul parlamentarilor, după ce George Simion le-a cerut aleșilor AUR să plece din plen în timpul discursului, mai notează publicația.
Contactat de Digi24.ro, Eugen Tomac a refuzat să comenteze acuzațiile și cererea de demitere. În schimb, în dimineața zilei de 23 iulie, el a declarat pentru știripesurse că nu a sunat niciodată vreun membru AUR și că nu a solicitat întâlniri vreunui parlamentar AUR, dar a recunoscut că s-a întâlnit cu parlamentari AUR la solicitarea lor.
În acest moment, nu există în material un răspuns public al președintelui Nicușor Dan la solicitarea AUR și nici o decizie anunțată privind statutul lui Eugen Tomac.
Recomandate
PNL acuză o apropiere PSD–AUR cu miză directă pe alegerile locale din București , după ce AUR a anunțat că Gheorghe Piperea va fi candidatul partidului la Primăria Municipiului București în 2028, potrivit Digi24 . Deputatul PNL Alexandru Muraru susține că această mutare ar fi „încă un pas” către oficializarea unei coaliții AUR–PSD. Într-o postare pe Facebook, Muraru afirmă că, deși Piperea este prezentat „oficial” drept candidatul AUR, „se pregătește terenul” pentru o colaborare cu PSD în Capitală. În interpretarea sa, o astfel de înțelegere ar putea funcționa printr-un scenariu în care PSD ar intra în cursă cu un „candidat de carton”, pentru a-i facilita drumul candidatului AUR, fără a asuma formal o alianță. Argumentele invocate: episoade de vot comun în Parlament Muraru își bazează acuzația pe exemple de cooperare PSD–AUR în Parlament, pe care le enumeră ca precedente: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, unde PSD și AUR ar fi votat împreună pentru demiterea guvernului (5 mai 2026); redistribuirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților, prin care funcțiile de secretar ale Camerei, deținute de PNL și USR, au revenit reprezentanților AUR și SOS România (1 septembrie); audierile miniștrilor Guvernului Niculescu, unde AUR ar fi absentat din comisii, iar candidații propuși de PSD ar fi primit avize favorabile (19–20 octombrie); voturi comune pentru conducerea TVR; afirmația că PSD ar fi dat voturi lui George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale, lucru „recunoscut de liderii pesediști”, potrivit postării citate de Digi24. De ce contează: semnal de repoziționare înaintea alegerilor locale Miza politică indicată de Muraru este extinderea unui tipar de colaborare parlamentară către alegerile locale, cu Bucureștiul ca test major. El susține că „bucureștenii nu pot fi păcăliți” de „culisele înțelegerilor” și afirmă că la ultimele alegeri candidații PSD și AUR ar fi fost respinși la urnă. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții ale PSD, AUR sau ale lui Gheorghe Piperea la acuzațiile lui Alexandru Muraru. Contextul imediat este anunțul AUR privind candidatura lui Piperea la PMB în 2028, detaliat într-un material separat al Digi24 despre candidatura lui Piperea pentru Primăria Municipiului București . [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
AUR anunță că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu , indiferent dacă Executivul își asumă sau nu răspunderea pe rectificarea bugetară, potrivit Digi24 . Mesajul are relevanță de reglementare și funcționare instituțională: moțiunea este instrumentul prin care opoziția poate bloca o angajare a răspunderii (procedură accelerată de adoptare a unor măsuri), iar simpla ei depunere poate crește presiunea politică pe calendarul rectificării. George Simion a declarat, într-o conferință de presă, că AUR consideră depunerea moțiunilor de cenzură „atributul opoziției”, mai ales în contextul unei posibile asumări a răspunderii Guvernului pentru rectificarea bugetară. Liderul AUR a făcut trimitere și la precedentul moțiunilor împotriva Guvernului Bolojan, menționând că una dintre acestea a fost „semnată și votată și de PSD”. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a susținut aceeași linie: dacă Guvernul își asumă răspunderea, opoziția „întotdeauna depune moțiune de cenzură”, iar dacă nu își asumă, AUR va depune oricum moțiune. Invitat la Digi24, Peiu a argumentat că angajarea răspunderii nu este „o procedură democratică” decât dacă este folosită „cu parcimonie” și a criticat ideea recurgerii la acest mecanism la doar două luni de la intrarea la guvernare. Ce spune AUR despre sprijinul parlamentar Întrebat cu cine s-ar alia pentru acest demers, Peiu a spus că, „deocamdată”, nu știe și că AUR a depus „nenumărate” moțiuni fără a fi împreună cu PSD sau cu alte partide. În același timp, a indicat că eventuala nealăturare a altor formațiuni care se declară în opoziție ține de decizia acestora. Schimb de replici cu UDMR În același context, Peiu a comentat declarațiile lui Kelemen Hunor (UDMR), care afirmase că partidele din opoziție nu se vor alia cu AUR, motiv pentru care Guvernul ar fi „condamnat” să guverneze până în 2028. Peiu a replicat atacându-l pe liderul UDMR și a ridicat ipoteza unei moțiuni depuse de alte partide, care ar putea fi votată și de AUR. Separat, Peiu a fost întrebat și despre demersul AUR de a-l chema în Parlament pe premierul Luca Niculescu, despre care a spus că a fost „o înțelegere” pe acel subiect, respingând ideea unei alianțe între AUR și PSD. [...]
George Simion spune că a făcut deplasări externe pentru a „internaționaliza” cazul lui Călin Georgescu , într-o mișcare cu potențial de a muta disputa din zona strict juridică în cea de imagine și presiune publică, potrivit Digi24 . Președintele AUR a afirmat, într-un briefing de marți seară, că în opinia sa Călin Georgescu este „deținut politic” și că a parcurs „mii de kilometri” pentru a „populariza atacul asupra democrației” și „atacul asupra lui Călin Georgescu”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” În același context, Simion a susținut că AUR ar fi „printre puținii, dacă nu singurul partid” rămas „fidel voinței poporului român” și a spus că nu știe „ce am fi putut face mai mult” în această situație, invocând dificultatea de a lupta „prin metode democratice” cu „un sistem” despre care a afirmat că ar avea „apucături totalitare”. Separat, liderul AUR a mai declarat că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană pe TikTok ”, susținând că au fost închise unele conturi. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre conturile vizate sau despre motivul închiderii acestora. [...]
Dominic Fritz cere AUR să rupă ambiguitatea față de Rusia , după ce partidul a condamnat public o acțiune de sabotaj „coordonată din Federația Rusă”, pe fondul informațiilor SRI despre o rețea care ar fi vizat obiective strategice din România, potrivit Digi24 . Liderul USR a reacționat pe Facebook la mesajul AUR, susținând că formațiunea „a aflat abia azi cine e agresorul” și că „următorul pas e simplu: să nu mai ducă mai departe mesajele Kremlinului”, „dacă chiar țin cu România”. În postare, Fritz a invocat și un episod anterior, afirmând că AUR ar fi așteptat „raportul de expertiză” pentru a condamna agresorul după ce „o dronă rusească a lovit un bloc din Galați”. El a adăugat că, în cazul incendiului din septembrie de la Carfil Brașov (filială Romarm), „n-a fost un accident”, iar SRI ar fi confirmat „ieri” un sabotaj coordonat din Rusia. Context: ce au comunicat autoritățile despre cazul Carfil AUR a reacționat marți după anunțul SRI privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, despre care instituția spune că a fost implicată în incendiul produs la 14 septembrie 2026 pe platforma industrială Carfil din Brașov, notează News.ro, preluat de Digi24. Conform informațiilor prezentate, autoritățile române au documentat activitatea infracțională a doi cetățeni bieloruși și a unui cetățean ucrainean, rezidenți în state UE, membri ai rețelei, implicați într-un incendiu suspect care a afectat sedii ale mai multor firme din județul Brașov, în apropierea CARFIL SA, filială a CN ROMARM, unde sunt fabricate și drone militare. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia; aceștia sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. SRI a mai precizat că rețeaua ar fi vizat mai multe facilități militare și industriale din România și regiune și ar fi urmărit „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”. De ce contează Schimbul de replici mută discuția din zona declarațiilor politice în cea a consecințelor de securitate: dacă acuzațiile autorităților se confirmă în anchetele DIICOT, cazul Carfil devine un test pentru modul în care partidele își asumă public riscurile de sabotaj și război hibrid, inclusiv în raport cu industria de apărare. [...]
Criticile lui Barack Obama vizează riscul unei schimbări de politică externă a SUA care ar putea aduce beneficii economice Rusiei , prin relaxarea temporară a unor sancțiuni și printr-un acord privind livrările de motorină, într-un context în care Washingtonul încearcă să medieze o înțelegere între Moscova și Kiev, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a vorbit la un miting în statul Georgia, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului programate săptămâna viitoare, susținând că SUA „are nevoie de oameni serioși la Washington”, relatează Sky News . Obama a acuzat Casa Albă că „îngenunchează” în fața președintelui rus Vladimir Putin și că „îi trădează pe ucraineni”, adăugând că SUA se îndepărtează de aliați-cheie precum Canada. „În timp ce ne îndepărtăm de aliați cheie precum Canada, Casa Albă îngenunchează în fața lui Vladimir Putin din Rusia și îi trădează pe ucraineni, care luptă pentru libertatea și democrația lor.” În același discurs, Obama a mai spus că țara pare să „tolereze în mod constant lipsa de seriozitate” și că „cei care se află în prezent la conducere nu își fac temele”. Declarațiile sunt plasate de Digi24 în contextul campaniei democraților pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Miza economică: sancțiuni relaxate și acord pe motorină Pe fond, disputa politică se leagă de modul în care administrația Trump gestionează dosarul Rusia–Ucraina. Digi24 notează că Washingtonul a continuat eforturile de mediere, însă abordarea a fost criticată, inclusiv după ce Casa Albă a anunțat în această lună: un acord privind livrările de motorină din Rusia; relaxarea temporară a unor sancțiuni. Criticii citați de publicație susțin că aceste decizii ar putea aduce beneficii economice Moscovei și, în același timp, nu ar reduce prețurile la combustibil pe piața internă americană, așa cum se dorea. Prețurile la combustibil și disputa cu Zelenski Digi24 mai arată că Donald Trump l-a criticat frecvent și public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reluând recent atacurile și încercând să mute vina pentru creșterea prețurilor la combustibil. Trump atribuie scumpirile atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă „majoritatea experților” invocați de publicație consideră că războiul purtat de SUA în Iran a avut un impact mai mare asupra costurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau conținutul exact al măsurilor privind sancțiunile și acordul pe motorină, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi extinse sau retrase și ce efecte vor avea atât asupra pieței energetice, cât și asupra sprijinului american pentru Ucraina. [...]
