Știri
Știri din categoria Apărare
România ar urma să primească 2,15 miliarde de euro (aprox. 10,8 miliarde lei) pentru extinderea conductelor NATO de combustibil, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri comune ale Alianței, potrivit Economedia, care citează o postare a președintelui Nicușor Dan. Miza economică pentru România este dublă: investiții de infrastructură pe termen lung și potențiale contracte pentru companii locale, pe lângă componenta de securitate.
Consiliul Nord-Atlantic a aprobat finanțarea totală a proiectului la 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, descrisă ca cea mai mare investiție de acest tip din istoria NATO. Proiectul vizează modernizarea rețelei de combustibil militar din perioada Războiului Rece și extinderea ei către Est.
Inițiativa are ca obiectiv extinderea rețelei NATO de conducte pentru combustibil, considerată esențială pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic, în contextul lecțiilor desprinse după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit mesajului transmis de președinte.
România este indicată între principalii beneficiari, alături de:
Acordul a fost semnat de cei 32 de ambasadori ai NATO la ultima reuniune înainte de vacanța de vară. Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, înțelegerea a fost posibilă după ce Turcia a renunțat la o încercare de ultim moment de a amâna adoptarea proiectului.
Nicușor Dan afirmă că România a fost implicată „încă de la început” prin Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale și Delegația României la NATO. Conform aceleiași declarații, noua rețea va traversa teritoriul României și va avea utilizări atât militare, cât și civile, ceea ce ar putea deschide „oportunități importante pentru economia și companiile românești”.
În același mesaj, președintele leagă proiectul de consolidarea rolului României ca aliat de primă linie la Marea Neagră și de întărirea conectivității strategice cu ceilalți aliați.
Economedia notează și că, în urmă cu două săptămâni, la o conferință de presă la Ankara, președintele nu a știut să răspundă unei întrebări despre extinderea conductelor militare NATO, întrebat în limba română de un reporter Bloomberg, reacționând cu „Pentru aprovizionare, sau pentru ce?”, apoi oferind un răspuns fără legătură cu întrebarea.
Pentru mediul de afaceri, relevanța imediată rămâne dimensiunea financiară indicată pentru România și perspectiva ca proiectul – derulat pe 20 de ani – să genereze lucrări și contracte, în măsura în care detaliile de implementare vor fi stabilite.
Recomandate
România își leagă răspunsul la incidentul GAS LISBON de cooperarea cu NATO și UE pentru întărirea apărării și a securității în Marea Neagră, pe fondul riscurilor de securitate maritimă evidențiate de avarierea navei comerciale, potrivit news.ro . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a spus marți seară, la Euronews, că România va continua colaborarea în „formatele internaționale” – NATO și Uniunea Europeană – pentru a crește capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informațiilor și pentru a proteja securitatea la Marea Neagră. În același context, ea a menționat cooperarea cu Germania și Franța, pe care le-a descris drept aliați care au susținut menținerea securității la Marea Neagră pe agenda UE. „Ce am făcut şi vom continua să facem este să ne asigurăm în formatele internaţionale, vorbim de NATO, Uniunea Europeană, colaborarea cu celelalte ţări, că reuşim împreună să putem să creştem capacitatea de apărare, capacitatea de analiză a informaţiilor şi să protejăm securitatea la Marea Neagră.” Schimb de practici cu țările baltice, după modelul Mării Baltice Oana Țoiu a mai afirmat că, împreună cu ceilalți miniștri europeni de Externe, a decis asigurarea unui schimb de bune practici și de expertiză între echipele care lucrează pentru securitatea la Marea Neagră și cele din țările baltice. Potrivit ministrului, țările baltice au început mai devreme colaborarea internațională pentru securitatea maritimă și au integrat echipele diplomatice și de securitate astfel încât să funcționeze ca o singură echipă pentru protejarea Mării Baltice, model pe care România încearcă să îl aplice, „în măsura în care e posibil”, și la Marea Neagră. Incidentul GAS LISBON: avarii majore și incendiu, cu echipaj evacuat Incidentul invocat de ministru a implicat nava comercială GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG (gaz petrolier lichefiat) sub pavilion liberian. Nava se afla la aproximativ 20 de mile marine (aprox. 37 km) sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe când a suferit avarii majore, iar la bord a izbucnit un incendiu. Sindicatul Liber al Navigatorilor a afirmat marți după-amiază că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă informația este prezentată ca afirmație a sindicatului, fără o confirmare în același material. GAS LISBON plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), fiind în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României. La bord se aflau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane. Toți membrii echipajului au fost evacuați și recuperați în siguranță, iar trei marinari răniți au fost transportați la Spitalul Județean Tulcea. [...]
Opt aliați NATO au lansat HALO, un proiect care urmărește să trateze sateliții militari ca infrastructură comună de operare , prin conectarea flotelor naționale într-o „mega-constelație” rețelizată pentru comunicații și urmărirea rachetelor, potrivit The Next Web . Inițiativa a fost anunțată la NATO Summit Defence Industry Forum, organizat la Ankara, și îi include pe Canada, Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Türkiye. HALO (Hybrid Alliance Layered Operations in Space) este gândit să depășească limitele de cost și acoperire ale flotelor satelitare operate de o singură țară, prin integrarea sateliților suverani — deținuți și operați la nivel național — într-o rețea comună. Miza operațională este ca Alianța să poată folosi aceste resurse „ca și cum” ar fi o singură flotă, fără ca vreun stat să-și cedeze controlul asupra propriilor active spațiale, ceea ce face proiectul mai ușor de acceptat politic, dar mai dificil de implementat tehnic. Ce schimbă HALO în plan operațional Arhitectura propusă păstrează proprietatea și controlul la nivel național, însă urmărește interoperabilitatea la nivel de Alianță pentru: comunicații de mare viteză; schimb de informații (inclusiv informații de intelligence); urmărirea rachetelor peste granițe. Această abordare mută accentul de la „colecții de sateliți naționali” la o infrastructură comună de apărare, în care conectivitatea și compatibilitatea devin la fel de importante ca numărul de sateliți. Ankara: pachet mai larg de angajamente în spațiu În același context, forumul de la Ankara a adus și alte decizii care indică accelerarea programelor spațiale multinaționale în NATO: Canada a devenit al 15-lea membru al STARLIFT , inițiativă lansată în octombrie 2024 pentru construirea unei rețele de spațioporturi pe teritoriul Alianței, astfel încât aliații să poată lansa rapid active în caz de criză. Tot aici, compania germană Isar Aerospace a semnat un contract cu Maritime Launch Services (Canada) pentru acces la Spaceport Nova Scotia. Spania a devenit al 19-lea stat care intră în APSS (Alliance Persistent Surveillance from Space) , descris ca cea mai mare investiție multinațională NATO în capabilități spațiale. APSS a atins capacitatea operațională inițială în decembrie 2025 și operează o „constelație virtuală” de sateliți naționali și comerciali, cu numele de cod Aquila; Spania ar urma să contribuie cu imagini de supraveghere de coastă din sateliții Atlantic Constellation. Türkiye a anunțat separat planuri pentru încă doi sateliți de recunoaștere de înaltă rezoluție, după satelitul de observare a Pământului IMECE pe care îl operează deja, plus investiții în sateliți pe orbită joasă pentru comunicații militare și sisteme radar de avertizare timpurie. De ce contează și ce urmează Seria de anunțuri arată că spațiul a trecut rapid de la rol de sprijin la un pilon central în planificarea apărării NATO: HALO pentru rețelizarea sateliților, APSS pentru supraveghere, STARLIFT pentru acces la lansări și misiuni de securitate cibernetică pentru protejarea navelor spațiale. Testul următor, potrivit publicației, va fi dacă voința politică de a integra active suverane în rețele comune rezistă presiunii bugetelor naționale de apărare și calendarului de achiziții. [...]
Israelul analizează o achiziție scumpă de capabilități anti-submarin, pe fondul tensiunilor cu Turcia , iar opțiunea discutată în cadrul establishmentului de apărare este avionul de patrulare maritimă Boeing P-8 Poseidon, potrivit The Jerusalem Post , care citează o sursă din IDF. Aeronava P-8 Poseidon este descrisă ca fiind dezvoltată pentru US Navy pe baza unui avion comercial de pasageri convertit pentru utilizare militară și este operată în prezent de mai multe țări. Conform publicației, P-8 are un echipaj de nouă persoane (șapte comandanți de misiune și tehnicieni), o rază operațională de 2.200 km în mediu maritim și poate fi realimentată în zbor pentru extinderea autonomiei. Ce ar aduce P-8 în plan operațional P-8 este prezentat ca o platformă multirol, proiectată în principal pentru detectarea submarinelor, cu un set de senzori specifici misiunilor maritime: radar de căutare, senzori acustici, sisteme automate de identificare, senzori electro-optici și în infraroșu, precum și senzori de vapori pentru detectarea submarinelor diesel. Aeronava poate transporta armament pentru ținte de la suprafață și sub apă, inclusiv torpile, bombe și mine navale. În paralel, IDF operează deja „Oron”, un avion avansat de informații și supraveghere strategică folosit de Forțele Aeriene Israeliene, descris ca „unic” prin capacitatea de a sprijini operațiuni care implică mai multe ramuri și agenții (forțele aeriene, informațiile militare, marina și Ministerul Apărării). Costul și condițiile politice ale unei eventuale achiziții O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat că IDF menține în prezent un nivel „foarte ridicat” al capabilităților de luptă anti-submarin, însă achiziția P-8 ar fi „extrem de costisitoare”, mai ales „în circumstanțele actuale”. Potrivit aceleiași surse, ecuația s-ar putea schimba dacă aeronava ar fi inclusă într-un acord diplomatic mai amplu cu Casa Albă. De ce Turcia intră în calculul de securitate al Israelului Publicația notează că achiziția este una dintre opțiunile analizate pe fondul îngrijorărilor că retorica „tot mai inflamatorie și extremă” a unor oficiali turci la adresa Israelului s-ar putea transforma, în timp, în acțiuni care să ducă la fricțiuni cu IDF. Cel mai apropiat episod de acest tip, potrivit articolului, a fost atunci când Turcia a amenințat că va escorta o flotilă de protest către Fâșia Gaza cu nave purtătoare de rachete, propunere abandonată ulterior în urma presiunilor diplomatice din partea Israelului și a SUA. În acest context, Israelul ar trata cu „sensibilitate” dosarele care implică armata turcă, în condițiile în care Turcia este membră NATO, iar cooperarea militară bilaterală (inclusiv exerciții comune aeriene și navale) s-a degradat în ultimul deceniu și jumătate, ajungând la ostilitate în ultimii ani. Articolul mai arată că marina turcă este considerată una dintre cele mai mari și mai puternice din Orientul Mijlociu și între statele membre NATO, iar capabilitățile sale au crescut prin achiziții externe (inclusiv din Germania) și prin dezvoltarea de echipamente produse local. Turcia operează peste 10 submarine diesel-electrice active; cele mai vechi sunt folosite preponderent pentru instruire și sunt retrase, iar o nouă serie de submarine cu propulsie independentă de aer este în construcție. Flota include și fregate, corvete, nave cu rachete, nave rapide de patrulare, forțe amfibii și portavioane pentru drone. Declarații politice: „ar putea avea loc chiar mâine dimineață” Ministrul pentru Afaceri ale Diasporei, Amichai Chikli , a avertizat asupra amenințării în creștere din partea Turciei, într-o conferință la Ierusalim, potrivit N12 News, citat de publicație. „Ar putea exista contact direct cu armata turcă pe mare. Acesta nu este un scenariu imposibil; s-ar putea întâmpla chiar mâine dimineață.” Chikli a criticat retorica anti-Israel a Turciei și l-a acuzat pe președintele Recep Tayyip Erdogan de „bigotism”, potrivit N12, în timp ce articolul menționează și alte afirmații ale ministrului la adresa liderului turc. În acest stadiu, materialul indică existența unor discuții în establishmentul de apărare, dar nu oferă un calendar sau o decizie de achiziție; elementul determinant rămâne combinația dintre cost și cadrul politic în care o astfel de achiziție ar putea fi negociată. [...]
Un eventual conflict armat în spațiu ar afecta inevitabil toate capacitățile orbitale , avertizează generalul Chance Saltzman , șeful în exercițiu al operațiunilor Forțelor Spațiale ale SUA, într-un discurs susținând că „mecanica orbitală” face imposibilă evitarea „zonei de război”, potrivit Space . Mesajul are o miză operațională directă: într-un mediu orbital aglomerat, distrugerea chiar și a unui singur satelit poate genera riscuri în lanț pentru mii de alte platforme, inclusiv pentru misiuni cu echipaj. Saltzman a vorbit pe 15 iulie, la conferința Global Air and Space Chiefs Conference 2026 , în ultimul său discurs public în calitate de Chief of Space Operations (CSO). Declarațiile sale au fost publicate de Space Force, iar ideea centrală este că, spre deosebire de teatrele de operații terestre, maritime sau aeriene, în spațiu nu există posibilitatea „ocolirii” zonei de conflict: orbitele sunt limitate, iar traiectoriile impun interdependențe între sateliți, indiferent de statul care îi operează. De ce contează: riscul de „efect în cascadă” din cauza deșeurilor orbitale Generalul leagă explicit riscul militar de problema deșeurilor spațiale: anumite înclinații orbitale sunt deja „aglomerate”, cu mii de nave spațiale. Într-un asemenea context, fragmentarea unui obiect (de exemplu, în urma unei lovituri) poate crea pericole pentru multe alte vehicule spațiale, inclusiv pentru cele cu echipaj. Ca exemplu, articolul amintește testul Rusiei din 2022, când un satelit a fost distrus cu o rachetă, lăsând un câmp de resturi care „persistă și astăzi”; Stația Spațială Internațională (ISS) a fost nevoită să îl evite de mai multe ori. Saltzman avertizează că, dacă un conflict ar implica distrugerea chiar și a unui singur satelit, ar putea apărea un „efect necontrolat” care să facă părți din orbita Pământului inutilizabile. Mesajul operațional: descurajare și cooperare între statele cu programe spațiale Deși avertismentul este dur, Saltzman insistă că natura „împărtășită” a spațiului ar trebui să împingă statele către cooperare și descurajare (adică prevenirea conflictului prin creșterea costurilor și reducerea beneficiilor unui atac). „Dacă un conflict se extinde în spațiu, niciunul dintre noi nu va putea evita zona de război.” „Vom împărtăși consecințele; prin urmare, ar trebui să împărtășim responsabilitatea pentru un domeniu spațial sigur, securizat și stabil.” În același registru, el reia ideea exprimată și în alte intervenții publice: apărarea utilizării pașnice a spațiului este „un sport de echipă”, iar „domeniul este prea mare, prea complex, prea dinamic” pentru a fi securizat de o singură națiune. Context: tranziție de leadership și bugetul cerut pentru Space Force Saltzman urmează să se retragă în august 2026, după ce a condus Space Force ca al doilea CSO din 2022. Președintele Donald Trump l-a nominalizat ca succesor pe general-locotenentul Douglas A. Schiess, în prezent adjunct pentru operațiuni din noiembrie 2025. Într-o audiere de confirmare, Schiess a apărat cererea de buget a Space Force de 71 de miliarde de dolari, argumentând că fondurile sunt necesare pentru descurajarea dezvoltării capabilităților militare spațiale ale Chinei. Potrivit Space News, el a spus că suma cerută este „exact” cât este nevoie. [...]
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Marea Britanie pune bani și calendar pe „robo-wingmen” pentru a completa avioanele cu pilot , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Royal Air Force își proiectează viitoarele flote și misiuni, potrivit Axios . Programul britanic de „collaborative combat aircraft” (CCA – aeronave fără pilot care operează în echipă cu avioane cu pilot) va purta numele Storm Fighter , a anunțat luna aceasta ministrul pentru pregătire de apărare și industrie, Luke Pollard , într-un discurs la Global Air and Space Chiefs’ Conference, la Londra. În viziunea prezentată, Storm Fighter ar urma să zboare alături de Eurofighter Typhoon și Lockheed Martin F-35, în roluri descrise drept „înger păzitor” și „câine de atac”. Banii: 300 milioane lire pentru start, cu un demonstrator „cel puțin în 2030” Planul de investiții în apărare (Defense Investment Plan), prezentat tot luna aceasta, alocă 300 milioane lire sterline (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru a porni dezvoltarea de CCA „indigene” (dezvoltate local). Documentul menționează că un demonstrator ar trebui să zboare „cel puțin până în 2030”. Mai mulți contractori din industria de apărare și-au exprimat interesul, potrivit Janes și Breaking Defense, notează publicația. De ce contează: RAF spune că platformele cu pilot „nu mai sunt suficiente” Șeful Air Staff, Air Chief Marshal Harv Smyth, a legat explicit tranziția de realitatea câmpului de luptă: supremația aeriană rămâne „baza” pentru celelalte opțiuni, dar „platformele cu echipaj singure nu mai sunt suficiente” într-un spațiu de luptă „complex și saturat”. „CCA-urile nu mai sunt ceva al viitorului. Sunt foarte mult treaba de azi.” Un portofoliu mai larg de drone: război electronic, lovituri la distanță și „colegi” pentru Apache Pe lângă Storm Fighter, Marea Britanie urmărește și Storm Chrome (dronă pentru război electronic) și Storm Fire (dronă pentru lovituri la distanță), precum și „compatrioți” robotici pentru elicopterele de atac Apache fabricate de Boeing. Pentru această ultimă direcție, Project NYX a primit 220 milioane lire sterline (aprox. 1,3 miliarde lei) în planul de investiții. Context: presiunea operațională vine și din lecțiile războiului din Ucraina Axios amintește că dronele sunt puse pe seama majorității victimelor în războiul Rusia–Ucraina, iar lipsa unei dominații aeriene tradiționale, combinată cu artileria intensă, a transformat conflictul într-un război de uzură la sol. În paralel, și SUA accelerează competiția pentru „robo-wingmen”, cu nume precum Anduril Industries, General Atomics, Lockheed Martin, Northrop Grumman și Shield AI menționate ca participanți. [...]
