Știri
Știri din categoria Diverse
Traian Băsescu cere accelerarea procedurii de desemnare a premierului și avertizează că blocajul politic prelungește incertitudinea instituțională, susținând că președintele Nicușor Dan nu ar trebui să condiționeze a doua nominalizare de prezentarea prealabilă a unei majorități „garantate”, potrivit Digi24.
Fostul președinte spune că ieșirea din criză se face prin aplicarea Constituției: șeful statului să facă a doua desemnare de candidat la funcția de prim-ministru, iar acesta să meargă în Parlament cu Cabinetul și programul de guvernare. Dacă trece votul, România are guvern; dacă nu, se poate ajunge la o altă soluție politică, inclusiv alegeri anticipate, a declarat Băsescu la B1TV.
Băsescu critică explicit solicitarea ca partidele să prezinte înainte de nominalizare o majoritate sigură în Parlament, arătând că „garanția” nu poate exista înaintea votului efectiv. În opinia sa, cerința ca cineva să garanteze 233 de voturi este „ridicolă” și „în afara Constituției”.
„Nu-i poate garanta nimeni înainte de vot cele 233 de voturi. Numărul de voturi este determinat de votul din Parlament.”
Fostul președinte mai avertizează că a doua cădere a unui guvern în Parlament nu duce automat la alegeri anticipate. El susține că președintele are opțiunea de a continua cu a treia sau a patra propunere de prim-ministru și nu este obligat să declanșeze procedura pentru anticipate după a doua respingere.
Criza politică a fost generată de moțiunea de cenzură PSD–AUR împotriva Guvernului Bolojan, iar situația rămâne nerezolvată. Nicușor Dan a făcut până acum două desemnări de premier – Eugen Tomac și Adrian Veștea – însă doar Guvernul Veștea a ajuns la vot în Parlament și nu a întrunit numărul de voturi necesare.
Recomandate
Vizita de stat a președintei Indiei readuce pe agendă cooperarea economică bilaterală , cu un forum de afaceri programat pe 24 iulie, în marja deplasării la București, potrivit Digi24 . Droupadi Murmu vine în România în perioada 23–25 iulie, la invitația părții române, iar președintele Nicușor Dan o va primi joi la Palatul Cotroceni . Administrația Prezidențială arată că vizita marchează reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii și are ca obiectiv consolidarea „Parteneriatului Extins” dintre România și India, în contextul în care anul viitor se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice bilaterale. Forum economic bilateral, pe 24 iulie Un punct cu relevanță directă pentru mediul de afaceri este forumul economic bilateral anunțat pentru 24 iulie, care urmează să fie inaugurat de Nicușor Dan și Droupadi Murmu. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai companiilor din România și India, alături de oficiali ai autorităților române. În comunicarea Administrației Prezidențiale, agenda discuțiilor include și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și a schimburilor culturale, academice și sportive, precum și cooperarea în cercetare, inovare. Program la Cotroceni și context diplomatic Ceremonia oficială de primire la Palatul Cotroceni va fi urmată de o fotografie oficială, convorbiri tête-à-tête, discuții în format extins, declarații comune de presă și un dineu de stat, conform Administrației Prezidențiale. Instituția mai precizează că relațiile bilaterale au evoluat pozitiv, în special după adoptarea, în 2024, a Declarației Comune care a marcat zece ani de Parteneriat Extins, pe fondul consolidării Parteneriatului Strategic dintre Uniunea Europeană și India. Ultima vizită a unui președinte român în India a avut loc în 2006, iar cea mai recentă vizită în România a unui președinte al Republicii India datează din 1994. [...]
Parlamentul intră în sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie pentru a evita blocaje în PNRR și în regimul de TVA la locuințe , potrivit Digi24 . Senatorii și deputații sunt chemați din vacanță pentru a vota legi restante legate de jaloanele asumate prin PNRR și pentru a decide măsuri privind păstrarea cotei reduse de TVA la achiziția de locuințe, într-un context în care legea salarizării publice rămâne un proiect fără consens politic. Miza: jaloanele din PNRR și riscul de a pierde bani europeni Președintele Senatului, Mircea Abrudean , a anunțat că Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 27–31 iulie, cu obiectivul de a dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. „Vom dezbate și vota proiectele legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR și pentru a ne asigura că România nu pierde banii europeni pe care îi are la dispoziție”, a transmis Mircea Abrudean, pe Facebook. Și conducerea Camerei Deputaților a votat convocarea sesiunii extraordinare în aceeași săptămână. TVA la locuințe: prelungire propusă, termene diferite în discuție Pe agenda sesiunii extraordinare ar urma să fie incluse și două proiecte de lege legate de situația de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), despre care Abrudean spune că afectează aplicarea cotei reduse de TVA pentru locuințe. Abrudean a indicat ca soluție o prelungire „cu un termen rezonabil”, „cel mai probabil până la 31 august”, pentru ca persoanele care au semnat contracte în baza legislației în vigoare să nu fie afectate de un blocaj administrativ. În paralel, PSD a depus un amendament care propune amânarea până la 1 octombrie 2026 a intrării în vigoare a cotei de TVA de 21% pentru achizițiile de locuințe, iar termenul de 1 octombrie este susținut și de AUR, care a depus separat un proiect de lege în acest sens. Legea salarizării publice rămâne fără acord politic Un alt proiect sensibil, menționat ca fiind printre cele mai controversate, este legea salarizării publice. Potrivit informațiilor citate de Digi24, reprezentanții PNL, PSD, USR și UDMR au fost chemați marți la discuții la Palatul Cotroceni pentru a stabili forma finală, însă „proiectul este departe de a fi gata”, iar partidele nu s-au înțeles pe modificările principale, în special în Sănătate și Educație. În acest moment, rămâne de văzut ce formă finală vor avea proiectele și dacă majoritățile necesare se vor coagula în sesiunea extraordinară, în condițiile în care termenele discutate pentru TVA la locuințe diferă, iar legea salarizării nu are încă o variantă agreată. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și USR mută disputa despre autostrăzi în zona controlului politic asupra Ministerului Transporturilor , pe fondul unei perioade de interimat după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Libertatea . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți, 21 iulie, la Parlament, că în ultimele trei luni „nu a fost dat în circulație nici măcar un kilometru de autostradă” și a susținut că fostul ministru USR al Transporturilor, Cătălin Drulă , ar conduce „din umbră” ministerul, deși portofoliul este deținut oficial, ca interimar, de Radu Miruță. Contextul invocat de publicație este că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În declarațiile citate, Grindeanu a afirmat că anul acesta ar fi trebuit să fie cel cu „peste 250 de kilometri” de autostradă dați în circulație și a cerut, în termeni polemici, verificarea „registrului de intrare și ieșire” de la Ministerul Transporturilor, sugerând că Drulă ar fi prezent frecvent în instituție. Tot el i-a transmis lui Miruță să „nu asculte” de Drulă, pe care l-a acuzat că „a condus prost” ministerul. Contactat de Libertatea, Cătălin Drulă a respins acuzațiile și a susținut că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj”, pe fondul „decuplării PSD de la banul public” de aproape trei luni. Drulă a adăugat că este „în concediu, cu familia” și a spus că își încurajează colegii din USR care „se ocupă de ministerul Transporturilor”. Disputa are loc într-un moment în care Ministerul Transporturilor funcționează cu un ministru interimar, iar tema kilometrilor de autostradă devine, din nou, instrument de atac politic și de contestare a influenței reale asupra deciziilor din instituție. În material nu sunt prezentate date oficiale care să confirme sau să infirme, independent, afirmațiile privind inaugurările din ultimele trei luni. [...]
Ucraina arată că poate contracara rachete noi cu armament vechi , folosind tunuri antiaeriene Bofors L70 de 40 mm pentru a doborî rachete de croazieră rusești, într-un semnal important de eficiență operațională și costuri potențial mai mici pentru apărarea aeriană, potrivit Digi24 . Soldați ai Brigăzii 121 de Apărare Teritorială Separată a Ucrainei au interceptat rachete de croazieră rusești S8000 „Banderol” și Kh-59, utilizând tunuri Bofors L70, un sistem dezvoltat la finalul anilor 1940 și aflat în serviciu din anii 1950. Potrivit serviciului de presă al brigăzii, prima interceptare a fost realizată de echipajul „Chaklun” în timp ce apăra spațiul aerian din apropierea orașului Odesa, iar a doua zi o altă rachetă a fost distrusă de echipajul „Hunter” în apropierea unui alt oraș din sudul Ucrainei. De ce contează: apărare aeriană „ieftină” pentru ținte scumpe Faptul că un tun antiaerian vechi, dar „testat în luptă”, poate doborî inclusiv o rachetă de croazieră relativ nouă sugerează o opțiune de apărare aeriană care nu depinde exclusiv de interceptori moderni, mai scumpi și mai greu de procurat în cantități mari. În practică, astfel de soluții pot elibera resursele sistemelor avansate pentru amenințări mai dificile. Publicația ucraineană Defense Express notează că aceste misiuni reconfirmă „valoarea durabilă” a sistemului Bofors L70, care a rămas în uz în mai multe armate de-a lungul deceniilor. Cum sunt folosite tunurile și ce limitări apar Digi24 arată că tunul L70 a mai fost utilizat de Garda Națională a Ucrainei pentru interceptarea dronelor, inclusiv a UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot) Shahed, de concepție iraniană. Noile interceptări indică faptul că sistemul poate fi eficient și împotriva rachetelor de croazieră, inclusiv S8000 „Banderol”. Din fotografiile disponibile ale tunurilor operate de Brigada 121, ar reieși că nu au existat modernizări majore, în afară de posibile îmbunătățiri ale sistemelor de ochire. Concluzia sugerată este că angajarea țintelor se face cel mai probabil manual, nu printr-un sistem automat de control al focului. Context: de unde vin sistemele Bofors L70 În material se amintește că Lituania a anunțat transferul tunurilor antiaeriene Bofors L70 către Ucraina la începutul anului 2023, ca parte a unui pachet de asistență militară. Și Țările de Jos au furnizat aceste sisteme Forțelor Armate Ucrainene. [...]
Atacurile cu drone asupra depozitelor Wildberries ridică riscuri majore pentru lanțurile logistice și costuri de ordinul miliardelor , după ce Ucraina ar fi lovit încă două centre logistice ale platformei, potrivit Digi24 . Pagubele estimate depășesc 200 de miliarde de ruble, iar compania și-a actualizat între timp condițiile comerciale privind răspunderea pentru pierderi în astfel de situații. În noaptea de 22 iulie, dronele ucrainene au atacat centrele logistice Wildberries din Krasnodar și Nevinnomyssk, a declarat fondatoarea platformei de comerț electronic, Tatiana Kim. Ea a spus că angajații au fost evacuați înainte de atac, însă au existat victime. Victime și efecte operaționale în teren Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a afirmat că zece persoane au fost rănite în urma atacului asupra depozitului din Krasnodar. Șeful regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a indicat că cinci angajați au fost răniți după lovirea complexului de depozite din Nevinnomyssk. Tot în aceeași noapte, dronele au atacat o bază petrolieră din Armavir, unde a izbucnit un incendiu pe o suprafață de 800 de metri pătrați; o persoană a murit, potrivit administrației orașului. În Krasnodar, fragmente din drone doborâte au avariat două blocuri de locuințe, iar „conform informațiilor preliminare” nu au existat victime. Depozitele lovite sunt printre cele mai mari ale Wildberries: complexul din Krasnodar are 150.000 mp (al patrulea ca mărime în rețeaua companiei), iar centrul din Nevinnomyssk are 120.000 mp (al șaselea), conform articolului. Nota de plată: stocuri distruse și presiune pe compensații Pe lângă valoarea celor două centre logistice, estimată la aproximativ 30 de miliarde de ruble, incendiile ar fi distrus mărfuri de „cel puțin 150 de miliarde de ruble”, potrivit lui Serghei Semko, analist principal al agenției Data Insight. Același analist estimează că valoarea stocurilor distruse ar putea ajunge la 170–230 miliarde de ruble (Digi24 notează că 200 de miliarde de ruble înseamnă circa 2.232.314.000 de euro, adică aproximativ 11,2 miliarde de lei). Tatiana Kim a spus anterior că firma analizează posibilitatea de a compensa vânzătorii care și-au pierdut mărfurile, însă Forbes a remarcat că o astfel de măsură ar necesita o sumă comparabilă cu întregul profit anual al platformei. Separat, pe 7 iulie a intrat în vigoare o ofertă actualizată a Wildberries, potrivit căreia compania își declină responsabilitatea pentru pierderea mărfurilor ca urmare a atacurilor cu drone, rachete și alte muniții. Context: atacuri repetate și capacitate logistică scoasă din funcțiune Anterior, dronele ucrainene au atacat centre logistice Wildberries din Elektrostal (lângă Moscova) și Kotovsk (regiunea Tambov). La Kotovsk au murit 7 persoane și 24 au fost rănite, iar la Elektrostal a murit un angajat și peste 50 au fost răniți. Potrivit sursei, atacul a scos din funcțiune aproximativ 9% din capacitățile logistice totale ale platformei. Reacția lui Zelenski: ținte logistice și „flota din umbră” Volodimir Zelenski a afirmat că „sancțiunile cu rază lungă de acțiune” ale Ucrainei au lovit ținte din regiunile rusești Krasnodar și Stavropol, descrise ca centre logistice implicate în aprovizionarea armatei ruse cu componente pentru drone și echipamente de navigație, precum și „un alt depozit de petrol”. El a mai spus că au fost lovite un petrolier și patru nave de marfă ale flotei „din umbră” a Rusiei, în apele Mării Negre și ale Mării Azov. „Aducem, pe bună dreptate, războiul înapoi acasă – în Rusia. Este nevoie de pace, iar Ucraina a prezentat părții ruse toate propunerile posibile. Aceștia trebuie forțați să apeleze la diplomație.” [...]
Schimbarea comandantului-șef la Kiev deschide o reorganizare a Statului Major , după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mîhailo Drapatîi în fruntea Forțelor Armate ale Ucrainei, în locul lui Oleksandr Sîrski, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: noua conducere ar urma să vină cu modificări de structură în comandament, într-un moment în care Ucraina își calibrează apărarea pe mai multe sectoare de front. În anunțul citat de publicație, Zelenski spune că, împreună cu Drapatîi, Evgheni Hmara și Pavlo Palisa, a stabilit „cum trebuie reorganizată structura Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei”. Profilul lui Drapatîi și experiența de comandă Drapatîi este prezentat ca unul dintre comandanții ucraineni apreciați, cu reputație construită în lupte și operațiuni asociate unor puncte-cheie ale războiului: Mariupol, Herson și Harkov. Potrivit materialului, el a comandat anterior Forțele Întrunite, structura responsabilă de coordonarea operațiunilor de pe linia frontului din și din jurul regiunii Harkov. După ce a preluat coordonarea operațiunilor în toamna anului 2025, unități ucrainene – inclusiv Brigada Khartiia – au eliberat zone întinse din jurul orașului Kupiansk, aflat atunci sub amenințarea forțelor ruse, conform Digi24. Înainte de această funcție, Drapatîi a condus gruparea operațional-strategică „Dnipro” (OSUV Dnipro), care coordona frontul de est până la desființarea sa de către Oleksandr Sîrski, în octombrie 2025. De ce contează: semnal de schimbare în comandă și în modul de lucru O parte din argumentul pentru numire ține de stilul de conducere atribuit lui Drapatîi. Digi24 citează o evaluare a lui Rob Lee, cercetător principal în cadrul Programului Eurasia al Foreign Policy Research Institute din Washington, potrivit căreia Drapatîi era apreciat pentru un stil bazat pe consultarea subordonaților și identificarea nevoilor acestora, nu doar pe transmiterea ordinelor. În 2024, Zelenski îl numise comandant al Forțelor Terestre, descrise în articol drept cea mai mare categorie de forțe a armatei ucrainene. Repere din carieră: Mariupol, Herson, Harkov Drapatîi este originar din Kamianeț-Podilskîi și a absolvit Institutul Forțelor de Tancuri din Harkov în 2004. Și-a început cariera militară la 21 de ani, ca locotenent de tancuri. În 2014, ca comandant al unui batalion din Brigada 72 Mecanizată, a participat la apărarea Mariupolului. Un episod menționat de Digi24 este străpungerea unei baricade improvizate de forțele separatiste de către un vehicul blindat de luptă pentru infanterie (BMP) din batalionul său, acțiune considerată un moment simbolic în recâștigarea controlului ucrainean asupra orașului. După invazia rusă din 2022, Drapatîi a coordonat apărarea unui sector strategic și a oprit înaintarea trupelor ruse spre Krivoi Rog, iar ulterior a avut un rol în eliberarea Hersonului și în respingerea forțelor ruse de pe malul vestic al Niprului, potrivit articolului. În timpul ofensivei ruse asupra regiunii Harkov din 2024, organizarea apărării de către Drapatîi ar fi limitat înaintarea Rusiei la „două mici zone-tampon de la frontieră”, consolidându-i reputația într-o perioadă în care conducerea lui Sîrski era tot mai contestată, conform Digi24. Context: demisia din 2025 și schimbarea de la vârf Digi24 notează, citând Kyiv Independent, că în 2025 Drapatîi și-a asumat responsabilitatea pentru moartea unor militari într-un atac rusesc și a demisionat din fruntea Forțelor Terestre. Numirea sa vine după demiterea lui Oleksandr Sîrski din funcția de comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, decizie luată de Zelenski. Ce urmează, potrivit declarației președintelui ucrainean, este o reorganizare a structurii Statului Major General, cu Drapatîi în poziția de a o conduce din postura de comandant-șef. [...]
