Tag: nato
Știri despre „nato”
SUA vor avea suveranitate asupra terenului bazelor militare din Groenlanda - acord preliminar negociat cu NATO la Davos
SUA vor dobândi suveranitate asupra terenului unde sunt amplasate baze militare americane în Groenlanda , conform unui acord preliminar încheiat săptămâna aceasta la Davos cu NATO , informează Antena 3 . Președintele american Donald Trump a confirmat acest aspect într-un interviu acordat publicației New York Post. Acordul a fost discutat în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde Trump s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a menționat că discuțiile sunt în desfășurare și că SUA vor avea control asupra terenului destinat viitoarelor baze militare din Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. „Vom avea tot ce ne dorim. Purtăm discuţii interesante”, a declarat Trump, fără a oferi detalii suplimentare despre acordul preliminar. Oficialii citați de The New York Times au comparat aranjamentul cu cel al bazelor militare britanice din Cipru, care au rămas sub suveranitatea Regatului Unit după independența insulei. Trump a subliniat că acest acord ar putea aduce beneficii Washingtonului în ceea ce privește accesul la resursele minerale din Groenlanda, deși nu a oferit detalii suplimentare. Președintele a mai menționat că răspunsul Danemarcei la propunerea SUA ar putea fi cunoscut în aproximativ două săptămâni. Planurile lui Trump au fost criticate de liderii europeni, care au amenințat cu represalii comerciale împotriva SUA, după ce Trump a exclus utilizarea forței pentru a ocupa insula și a renunțat la amenințările cu tarife vamale. [...]
Trump vorbește despre „forțarea” aliaților prin Articolul 5 - semnal de presiune asupra angajamentelor NATO
Donald Trump a sugerat invocarea Articolului 5 al NATO pentru a „testa” aliații , potrivit Digi24 , care citează CNN, via News.ro. Ideea ar fi vizat folosirea mecanismului de apărare colectivă al Alianței pentru a sprijini controlul frontierei sudice a SUA, într-un context în care Trump își reafirmă criticile privind împărțirea poverii în NATO. „Poate că ar fi trebuit să testăm NATO: să invocăm Articolul 5 şi să forţăm NATO să vină aici şi să ne protejeze frontiera sudică de noi invazii ale imigranţilor ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenţi ai Poliţiei de Frontieră, pentru alte sarcini”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Postarea vine după revenirea lui Trump din Elveția, unde a participat la Forumul Economic Mondial și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Din relatare reiese că mesajul se înscrie în linia mai veche a lui Trump, potrivit căreia SUA ar contribui mai mult la NATO decât ar primi în schimb. Trump a reluat și ideea îndoielii privind reciprocitatea angajamentelor, afirmând că SUA ar fi „sută la sută” alături de aliați, dar că nu este sigur că aceștia ar proceda la fel dacă ar fi chemați. În termeni practici, Articolul 5 stabilește că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor; a fost invocat oficial o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001. În paralel, relațiile dintre NATO și SUA s-au complicat în ultimele zile pe fondul declarațiilor lui Trump despre dorința de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Totuși, potrivit Digi24, Trump ar fi ajuns la un acord de principiu cu Mark Rutte pentru a garanta securitatea în zonă și a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra insulei, fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză. Pe plan intern, Trump își dezvoltă o politică de imigrație dură, în cadrul căreia au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), menționează Digi24, subliniind că măsurile sunt controversate din cauza modului în care acționează agenții. În acest context, referirea la Articolul 5 funcționează și ca semnal politic de presiune asupra angajamentelor din NATO, cu potențiale implicații pentru coeziunea alianței și pentru percepția de risc în regiuni sensibile. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Giorgia Meloni salută decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale - măsură ce reduce tensiunile comerciale dintre SUA și UE
Giorgia Meloni a salutat decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale , potrivit Digi24 , după ce președintele SUA a anunțat la Davos suspendarea tarifelor care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene. Trump a legat decizia de discuțiile despre Groenlanda și regiunea arctică, susținând că a „stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, în urma unei reuniuni descrise drept „foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-un comunicat, premierul Italiei a spus că salută suspendarea măsurii și a insistat asupra necesității menținerii dialogului între aliați în cadrul NATO. „Salut anunțul președintelui Trump de a suspenda aplicarea taxelor vamale prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene”, a declarat Meloni într-un comunicat. Mai devreme, într-un interviu televizat, Meloni a reiterat poziția Italiei privind Groenlanda, afirmând că subiectul trebuie tratat în cadrul NATO și că Groenlanda este „un teritoriu aflat sub responsabilitatea NATO”. Ea a mai spus că „întrebarea pusă de Statele Unite referitor la un teritoriu strategic este corectă”, deși duminică calificase drept „o eroare” amenințarea cu tarife suplimentare. Contextul imediat a fost escaladarea de sâmbătă, când Trump a amenințat cu tarife de până la 25% asupra a opt țări europene pentru sprijinul acordat Danemarcei, ceea ce a determinat Europa să amenințe Statele Unite cu represalii. Suspendarea anunțată la Davos reduce, cel puțin temporar, riscul unei runde de măsuri și contramăsuri cu impact asupra comerțului transatlantic. [...]
Trump retrage amenințarea cu tarife pe tema Groenlandei - rămâne doar „conceptul” unui acord
Donald Trump a retras amenințarea cu tarife legată de Groenlanda , după discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit BBC . Președintele SUA a spus că nu va introduce, de la 1 februarie, tarifele anunțate anterior împotriva unor aliați europeni, invocând existența unui „cadru” pentru un posibil acord privind Groenlanda. Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că, în urma unei întâlniri „foarte productive” cu Rutte, „au format cadrul unui acord viitor” și că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”. „Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie.” Trump a adăugat că vor exista discuții suplimentare despre „Golden Dome”, o inițiativă pe care o prezintă drept un sistem de protecție pentru SUA și Canada, cu implicații și pentru Groenlanda. Negocierile ar urma să fie conduse de vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff, care „vor raporta direct” președintelui, conform mesajului citat de BBC. În paralel, Trump a declarat pentru CNBC că există „conceptul unui acord” și a susținut că Mark Rutte ar fi discutat deja cu Danemarca și alți membri ai alianței despre propunere, afirmând totodată că „acordul va fi pentru totdeauna”. Nu a oferit detalii despre conținut, inclusiv dacă ar include minerale rare, limitându-se la ideea unei colaborări cu NATO și Danemarca . Reacția de la Copenhaga a fost prudentă. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a salutat faptul că Trump promite că nu va folosi forța, dar a reiterat că „nu se va întâmpla ca SUA să dețină Groenlanda”, numind acest lucru o „linie roșie”, într-un interviu pentru postul public DR, citat de BBC. În plan economic, piețele americane au reacționat pozitiv după anunț: S&P 500 a urcat cu 1,52%, Dow Jones cu 1,5%, iar Nasdaq cu 1,7%, notează BBC. [...]
„Tăceți din gură și vindeți Groenlanda”, mesaj atribuit senatorului Lindsey Graham - reacție la discursul lui Trump la Davos
Senatorul Lindsey Graham spune că va îndemna Europa să vândă Groenlanda SUA , după discursul președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Graham susține că Trump l-a convins că insula arctică este necesară din motive de securitate națională. Republicanul a declarat că SUA nu ar urma să recurgă la forță, dar că ar avea nevoie de Groenlanda pentru a o putea fortifica diferit. „ Nu vom lua Groenlanda cu forța, dar avem nevoie de Groenlanda din motive foarte bune ”, le-a spus Graham reporterilor, după discursul lui Trump ținut în Elveția. În același context, Graham a afirmat că le recomandă oficialilor europeni să înceapă negocieri privind „proprietatea asupra teritoriului danez”, argumentând că o astfel de mișcare ar consolida, în cele din urmă, NATO. Groenlanda este teritoriu autonom care aparține Regatului Danemarcei. Declarațiile senatorului au venit după o discuție cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, despre care Graham a spus că părea „profund îngrijorat” de mesajele lui Trump de la Davos. Graham a recunoscut că „toată lumea din Europa este îngrijorată”, dar a susținut că i-a cerut lui Stubb să nu se opună demersurilor lui Trump privind Groenlanda. „M-am săturat ca Europa să continue să afirme: «Oh, spuneți-i să…». Nu, voi să tăceți din gură. Nu o să-i spun eu, mergeți și spuneți-i voi”, a afirmat Graham. Stubb, care s-a consultat cu consilierii săi după discursul lui Trump, a refuzat să răspundă la întrebări, notează HotNews.ro. În aceeași zi, Trump a promis la Davos că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a reiterat ideea că SUA ar trebui să preia controlul asupra insulei. Trump a spus că nu intenționează să folosească forța și a susținut, totodată, că Statele Unite sunt singura „mare putere” capabilă să apere Groenlanda, acuzând Danemarca de „nerecunoștință”. În paralel, Stubb a afirmat, într-o discuție publică la Davos, că statele europene din NATO se pot apăra și fără sprijinul SUA în cazul unei agresiuni a Rusiei, însă au nevoie ca echipamentele militare americane achiziționate să funcționeze conform parametrilor. [...]
Încă 200 de posturi americane tăiate din NATO - Ce urmează pentru alianță?
Statele Unite intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi din structurile NATO , conform unui raport publicat de Reuters . Această decizie, comunicată de administrația Trump către mai multe capitale europene, ar putea intensifica îngrijorările din Europa privind angajamentul SUA față de alianță. Reducerea personalului va afecta mai multe centre de comandă cheie ale NATO , inclusiv Centrul de fuziune a informațiilor din Marea Britanie și Comandamentul forțelor speciale aliate din Bruxelles. De asemenea, personalul STRIKFORNATO din Portugalia, care supervizează operațiuni maritime, va fi redus. Sursele care au furnizat aceste informații au solicitat anonimatul și nu au specificat motivul exact al acestor reduceri. Aceste măsuri par să fie în concordanță cu intenția administrației Trump de a transfera mai multe resurse către emisfera vestică . În ciuda reducerilor, schimbările sunt considerate minore în raport cu prezența militară americană în Europa, care numără aproximativ 80.000 de militari, aproape jumătate fiind staționați în Germania. Decizia de reducere a personalului vine într-un moment tensionat pentru alianță, în contextul în care președintele Trump a avut anterior o atitudine critică față de NATO. În plus, recentele sale acțiuni, cum ar fi campania pentru achiziționarea Groenlandei și amenințările cu tarife împotriva unor țări NATO, au alimentat îngrijorările europene privind viitorul alianței. Un oficial NATO a declarat că astfel de schimbări în rândul personalului american nu sunt neobișnuite și că prezența SUA în Europa este mai mare decât în anii anteriori. Totuși, aceste măsuri simbolice ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției angajamentului SUA față de NATO. Recent, administrația SUA a cerut Europei să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO până în 2027, un termen considerat nerealist de oficialii europeni. Această solicitare, alături de alte acțiuni ale administrației Trump , ridică întrebări cu privire la prioritățile strategice ale SUA în Europa. [...]
Trump la Davos critică Europa și cere negocieri pentru Groenlanda - mesaj dur către aliații NATO
Donald Trump a anunțat la Davos „negocieri imediate” pentru cumpărarea Groenlandei , potrivit Biziday , susținând totodată că exclude, „în acest moment”, o intervenție militară, deși a afirmat că SUA „ar fi de neoprit” dacă ar încerca să preia insula prin forță. Discursul de la Davos și atacurile la adresa Europei Trump și-a început intervenția spunând că în sală sunt „mulți prieteni, dar și câțiva dușmani”, după care a lăudat realizările celui de-al doilea mandat. În fața unei audiențe cu numeroși oficiali europeni, a criticat în repetate rânduri Europa, afirmând că „nu se îndreaptă în direcția corectă” și că „toată lumea a profitat de SUA”. În același registru, președintele american a susținut că fără Statele Unite „și Elveția ar fi distrusă financiar”, prezentând relația transatlantică drept una în care Washingtonul ar fi suportat costuri fără beneficii echivalente. Groenlanda: negocieri pentru achiziție și presiune politică asupra aliaților Deși a spus că „nu aș fi vrut să vorbesc despre acest subiect”, Trump a revenit la tema Groenlandei, invocând Al Doilea Război Mondial și ideea că insula ar fi fost apărată de SUA. El a anunțat că va cere „negocieri imediate” pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, comparând demersul cu achiziții teritoriale din istoria americană și europeană. Trump a argumentat că Groenlanda are o poziție strategică și că interesul ar fi legat de securitate, nu de resurse, menționând că accesarea mineralelor și a „pământurilor rare” ar fi dificilă din cauza stratului de gheață. În același timp, a insistat că nicio altă națiune nu ar putea asigura securitatea insulei în afară de SUA și a reluat ideea că Washingtonul ar fi investit bani și efort în apărarea Europei și a NATO. Excluderea folosirii forței și mesajul către NATO Trump a declarat că exclude preluarea Groenlandei prin forță militară, dar a folosit o formulare care a amplificat tensiunea în sală, sugerând superioritatea militară americană în cazul unei escaladări. „Probabil că nu vom obține nimic, cu excepția cazului în care decid să folosesc forța excesivă, situație în care, sincer, am fi de neoprit. [...] Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță.” În același context, el a reluat mesajul potrivit căruia SUA „vor fi acolo pentru NATO”, dar și îndoiala că aliații ar răspunde similar „dacă am fi atacați de X țară”. În textul relatat este reamintit că Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001, chiar la solicitarea Statelor Unite. „Golden Dome” în Groenlanda și referințe la Canada Președintele american a mai afirmat că, în eventualitatea unui război nuclear, „rachetele vor zbura chiar peste centrul acelui bloc de gheață”, motiv pentru care ar urma să fie construit în Groenlanda „cel mai mare Golden Dome construit vreodată”. Potrivit declarațiilor sale, instalația ar urma să protejeze și Canada. Trump a adăugat că prim-ministrul canadian Mark Carney ar trebui să fie „mai recunoscător”, sugerând că Ottawa ar beneficia de pe urma protecției americane. Spre final, Biziday notează și un element logistic: Trump a ajuns la Forumul Economic Mondial de la Davos cu aproximativ 30 de minute înaintea orei programate, din cauza unei defecțiuni la aeronava Air Force One. [...]
Comandantul NATO, în vizită la București – România, reconfirmată ca partener strategic esențial
Generalul american Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, s-a aflat luni în vizită oficială la București , unde a fost primit de ministrul Apărării, Radu Miruță, transmite Digi24 . Întâlnirea s-a concentrat pe consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și Statele Unite, într-un context regional marcat de tensiuni și amenințări hibride în creștere. În declarația postată ulterior pe rețelele de socializare, ministrul Miruță a subliniat că România continuă să fie un pilon de stabilitate la granița estică a Alianței Nord-Atlantice , iar dialogul constant cu liderii militari ai NATO este esențial pentru menținerea securității în regiune. Printre subiectele discutate s-au numărat: Întărirea flancului estic al NATO , în special în zona Mării Negre; Creșterea capacităților de descurajare și apărare , ca răspuns la provocările din proximitatea Alianței; Adaptarea la noile tipuri de amenințări , inclusiv în domeniul războiului electronic și cibernetic; Necesitatea investițiilor în capabilități moderne , interoperabilitate și pregătire comună a trupelor. Ministrul Apărării a accentuat că securitatea este „o responsabilitate comună”, care se construiește prin parteneriate solide și decizii strategice asumate. Vizita generalului Grynkewich vine la doar câteva zile după întrevederile acestuia cu președintele României și premierul, în cadrul unei serii de consultări ce reconfirmă importanța strategică a României în arhitectura de securitate a NATO . Generalul Grynkewich conduce, din iulie 2025, atât Comandamentul Aliat pentru Operații al NATO , cât și Comandamentul European al SUA , având în subordine peste 80.000 de militari și personal civil. Vizita sa se înscrie într-o campanie mai amplă de reafirmare a angajamentului american față de flancul estic al Europei, pe fondul anunțurilor privind reconfigurări ale prezenței militare americane în regiune. Această întâlnire întărește mesajul transmis de oficialii NATO în ultimele luni: România joacă un rol esențial în apărarea colectivă a Alianței , iar parteneriatul strategic cu SUA rămâne una dintre garanțiile centrale ale securității naționale. [...]
România va crește bugetul pentru apărare – Nicușor Dan, discuții la Cotroceni cu generalul NATO
Președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe generalul Alexus G. Grynkewich că România va crește bugetul pentru apărare , în cadrul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la Palatul Cotroceni, potrivit Știrile PROTV . Vizita generalului american, comandant suprem al forțelor NATO în Europa și șeful Comandamentului European al SUA, are loc într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și în contextul anunțatei retrageri a aproximativ o mie de militari americani din România. Întâlnirea a vizat în mod special securitatea în regiunea Mării Negre , vulnerabilizată de incursiunile repetate cu drone și de presiunea militară exercitată de Rusia. Generalul Grynkewich a subliniat că NATO urmărește cu atenție evoluțiile regionale și că se iau toate măsurile pentru descurajarea unor potențiale acțiuni ostile. A reafirmat, totodată, angajamentul ferm al SUA față de structura militară integrată a Alianței Nord-Atlantice. Premierul Ilie Bolojan a participat și el la discuții, prezentând planurile guvernului român de utilizare a fondurilor SAFE pentru modernizarea armatei. De asemenea, a menționat sprijinul României pentru operațiunea NATO „Santinela Estică” , un proiect care urmărește întărirea apărării pe întregul flanc estic – din nordul Europei până la Marea Mediterană. Cine este generalul Grynkewich? Este Comandant Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) din iulie 2025. Conduce Comandamentul Aliat pentru Operații și Comandamentul European al SUA , coordonând peste 80.000 de militari și civili. Este pilot de F-16 și F-22 , cu peste 2.300 de ore de zbor. Pe agenda sa de lucru în România figurează și vizite la baza militară de la Cincu – unde operează grupul de luptă multinațional condus de Franța – precum și la comandamentul NATO de la Sibiu , care are misiunea de a gestiona operațiunile terestre în eventualitatea unei crize. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO Bruxelles , consideră că această vizită demonstrează continuitatea implicării americane în structurile de apărare colectivă și întărește încrederea în parteneriatul strategic bilateral. În paralel, oficialii NATO discută cu autoritățile române despre implementarea planului regional de apărare al Alianței , document strategic adoptat după declanșarea conflictului din Ucraina. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că planul stabilește niveluri de forță, capabilități militare și scenarii de intervenție în caz de amenințare asupra flancului sud-estic. România continuă astfel să își consolideze rolul de pilon esențial în arhitectura de securitate NATO , în special la granița cu Ucraina și în zona Mării Negre, devenind un centru logistic și operațional pentru forțele aliate în regiune. [...]