Știri
Știri din categoria Apărare
Războiul din Iran a scos în evidență vulnerabilități care pot deveni costuri directe pentru apărarea europeană, de la penuria de muniții la flote subdimensionate și tensiuni politice interne, într-un moment în care oficiali militari europeni avertizează că Rusia ar putea fi în poziția de a ataca un stat membru NATO până în 2029, potrivit Adevărul.
Conflictul dintre SUA-Israel și Iran nu a implicat NATO, dar a funcționat ca un „test de stres” pentru capacitatea Alianței de a susține un efort militar de durată. Generalul Dominique Tardif, adjunctul șefului Forțelor Aeriene franceze, a spus că lecțiile din Ucraina și Orientul Mijlociu trebuie privite împreună atunci când sunt proiectate „războaiele de mâine” și dezvoltarea capabilităților.
Lista de vulnerabilități discutată de POLITICO cu diplomați, oficiali NATO și experți în apărare indică probleme care, dacă sunt confirmate în planificarea militară, ar împinge statele europene spre investiții accelerate în muniții, apărare aeriană, capabilități de lovire la distanță și flote.
Principalele puncte:
În lectura prezentată, miza imediată pentru NATO este trecerea de la constatări la decizii de planificare și achiziții, în special pe zona de muniții și apărare aeriană, unde consumul rapid poate deveni un punct de vulnerabilitate într-un conflict de durată. În paralel, problemele de disponibilitate ale flotelor și tensiunile politice transatlantice rămân factori care pot întârzia sau limita răspunsul Alianței într-un scenariu de criză.
Pentru context suplimentar din aceeași publicație: Adevărul și Adevărul.
Recomandate
Cheltuielile militare ale Europei au urcat în 2025 la 864 de miliarde de dolari , un salt care împinge bugetele de apărare peste ritmul de creștere văzut „de la sfârșitul Războiului Rece” și care redesenează prioritățile fiscale ale statelor europene, potrivit Digi24 , pe baza unui nou raport al institutului SIPRI. Creșterea din Europa a fost motorul principal al avansului global al cheltuielilor militare: la nivel mondial, acestea au crescut cu 2,9% în termeni reali, până la un record de 2,887 trilioane de dolari. În Europa, ritmul a fost mult mai accelerat: +14% într-un singur an, până la 864 de miliarde de dolari. Raportul SIPRI leagă această accelerare de două presiuni majore: războiul dintre Rusia și Ucraina și incertitudinea privind garanțiile de securitate oferite de SUA pentru aliații europeni din NATO . În evaluarea institutului, cheltuielile din Europa Centrală și de Vest au crescut cel mai rapid de la sfârșitul erei comuniste, iar cheltuielile membrilor europeni ai NATO, cumulat, au avansat mai repede decât în orice moment din 1953 încoace. Cine împinge nota de plată în Europa În interiorul Europei, raportul evidențiază câteva creșteri care arată schimbarea de politică bugetară în favoarea apărării: Polonia : cheltuieli militare în creștere cu 23% , până la 46,8 miliarde de dolari (aprox. 210 miliarde lei), adică 4,5% din PIB – cea mai mare pondere din NATO în 2025; Polonia intenționează să urce la 4,8% din PIB în 2026. Belgia : + 59% , până la 14,5 miliarde de dolari (aprox. 65 miliarde lei). Spania : + 50% , până la 40,2 miliarde de dolari (aprox. 181 miliarde lei), depășind 2% din PIB pentru prima dată din 1994. Germania : + 24% , până la 114 miliarde de dolari (aprox. 513 miliarde lei), devenind a patra țară din lume ca nivel al cheltuielilor militare. Contextul regional: Rusia și Ucraina, la niveluri record ca pondere din PIB Războiul din Ucraina continuă să influențeze direct deciziile de cheltuire în regiune. Rusia și-a majorat cheltuielile militare la 190 de miliarde de dolari (aprox. 855 miliarde lei), echivalentul a 7,5% din PIB , iar Ucraina la 84,1 miliarde de dolari (aprox. 378 miliarde lei), adică 40% din PIB . SIPRI notează că ponderea în PIB a atins niveluri record în ambele țări. Dincolo de Europa: NATO și concentrarea cheltuielilor globale În 2025, cele 32 de state membre NATO au cheltuit în total 1,581 trilioane de dolari (aprox. 7,1 trilioane lei) pentru armatele lor, adică 55% din cheltuielile militare globale. La vârful clasamentului, SUA, China, Rusia, Germania și India au cumulat 58% din totalul mondial. SUA au rămas cel mai mare cheltuitor, cu 954 de miliarde de dolari (aprox. 4,3 trilioane lei), deși cu o scădere de 7,5% față de 2024, explicată în raport în principal prin lipsa aprobării unui nou ajutor militar pentru Ucraina. China și-a majorat cheltuielile cu 7,4% , la o sumă estimată de 336 de miliarde de dolari (aprox. 1,5 trilioane lei). [...]
Ucraina pregătește exportul de armament produs intern, mizând pe venituri care să finanțeze apărarea , după ce capacitățile de producție au ajuns să depășească nevoile imediate ale armatei, potrivit Adevărul . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, în anumite segmente, există „un surplus de capacitate de până la 50%”. Decizia are o miză economică directă: exporturile ar urma să aducă bani într-o perioadă în care Ucraina își susține efortul de război și, în același timp, își extinde industria de apărare. Zelenski a afirmat că armata ucraineană va avea prioritate la aprovizionare, iar „ceea ce depășește această valoare va fi exportat”. Ce ar urma să exporte și cu cine discută Kievul Zelenski a indicat că Ucraina lucrează deja cu țări din Orientul Mijlociu, Europa și Caucaz într-un format de cooperare numit „ acorduri pentru drone ”. În plus, a spus că există „o propunere” și pentru partenerii americani. Acordul vizat ar urma să includă: drone; sisteme de apărare; „alte tipuri de arme”. Condițiile anunțate: control și direcționarea veniturilor către apărare Președintele Ucrainei a insistat că termenii trebuie să fie în avantajul țării, cu „o supraveghere clară”, iar veniturile obținute din exporturi să fie folosite pentru consolidarea apărării. „Încă o dată, termenii trebuie să fie în avantajul Ucrainei, trebuie să existe o supraveghere clară, iar veniturile din exporturi trebuie să consolideze apărarea Ucrainei. Așa va fi.” În context, Zelenski a amintit că Ucraina și-a sporit producția de armament de la declanșarea invaziei ruse, în urmă cu peste patru ani. Materialul nu precizează un calendar pentru începerea exporturilor și nici volumele sau țările către care ar urma să fie livrate armele. [...]
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
Ucraina vrea să crească rapid capacitatea de producție și aprovizionare cu vehicule terestre fără pilot, cu un obiectiv de cel puțin 50.000 de unități în acest an , potrivit News , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski din discursul său video, preluate de agenția Ukrinform . Ținta vizează UGV-uri (vehicule terestre fără pilot) și este legată direct de nevoi operaționale pe front: logistică, evacuarea răniților și misiuni de luptă. Zelenski a spus că utilizarea acestor platforme „se extinde acum în cel mai rapid ritm”, argumentând că miza este reducerea pierderilor de vieți. Ce indică planul: trecerea la volume industriale Zelenski a precizat că „volumul contractat” pentru acest an este deja „mai mult decât dublu față de anul trecut”, dar a cerut un nivel și mai ridicat. Sarcina pentru atingerea pragului de „cel puțin 50.000” a fost atribuită ministrului Apărării și Statului Major General. „Există o sarcină pentru ministrul Apărării al Ucrainei şi Statul Major General – cel puţin 50.000 de UGV-uri în acest an.” Context: presiune și pe apărarea antirachetă Separat, Zelenski a menționat necesitatea ca livrările de rachete pentru sistemele antibalistice din luna mai să fie „cel puțin la nivelul asistenței deja promise de parteneri”, semnalând că planificarea operațională depinde și de ritmul efectiv al livrărilor externe. [...]
Ucraina își apără eficient orașele de drone, dar rămâne vulnerabilă la rachete balistice din cauza deficitului de sisteme Patriot , avertizează președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză operațională și de finanțare: fără întărirea apărării balistice și fără rezerve suficiente de interceptori, riscul pentru infrastructura critică și pentru populație rămâne ridicat, chiar dacă rata de interceptare a dronelor este „foarte mare”. Într-o actualizare pe Telegram, Zelenski a spus că forțele ucrainene interceptează „peste 90%” din dronele de atac rusești, însă „protecția împotriva rachetelor balistice” trebuie consolidată. El a adăugat că „fiecare rachetă suplimentară de apărare antiaeriană” înseamnă vieți salvate, orașe mai bine protejate și o apărare mai solidă a infrastructurii critice. Pe parcursul ultimei săptămâni, Rusia ar fi lansat asupra Ucrainei aproximativ 1.900 de drone de atac, aproape 1.400 de bombe aeriene ghidate și circa 60 de rachete de diverse tipuri, potrivit aceleiași informări. Zelenski a legat amploarea atacurilor de nevoia de contribuții noi din partea partenerilor, inclusiv în cadrul programului PURL, precum și de pachetul al 20-lea de sancțiuni al UE și de un pachet european de sprijin de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), convenit în Cipru. Schimbare de model: echipe mobile și drone interceptoare În ianuarie, Zelenski a afirmat că Ucraina a început să implementeze un nou model de apărare antiaeriană, bazat pe echipe mici și mobile care folosesc drone interceptoare, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra infrastructurii energetice. Potrivit lui, Forțele Aeriene trec la o „abordare nouă”, centrată pe grupuri mobile de foc, sisteme cu rază scurtă și unități de interceptare cu drone. Pentru extinderea acestui model la nivel național, Pavlo Yelizarov a fost numit adjunct al comandantului Forțelor Aeriene, cu responsabilitatea de a coordona o rețea de unități mobile de interceptare a dronelor. „Deficit critic” de Patriot și proiecte comune cu partenerii Zelenski a reiterat că Ucraina se confruntă cu un „deficit critic” de sisteme Patriot și a avertizat, pe 15 aprilie, că stocurile disponibile s-ar putea reduce și mai mult dacă războiul continuă. În planul cooperării externe, Ucraina a convenit cu Belgia și Spania să întărească apărarea antiaeriană și să extindă sprijinul pentru aviația Forțelor Aeriene, înaintea unei reuniuni în format Ramstein. Separat, Kievul lucrează cu Germania la proiecte comune de apărare antiaeriană, inclusiv la dezvoltarea unor sisteme de arme bazate pe laser. Tot cu Germania, Ucraina a agreat un pachet de cooperare în domeniul apărării de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care include livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot, conform informațiilor din material. [...]
Polonia pregătește o capacitate comună de drone cu Ucraina pentru apărarea aeriană , într-un demers care mizează pe experiența de luptă acumulată de Kiev și care ar putea schimba modul în care Varșovia își organizează supravegherea și protecția spațiului aerian, inclusiv în coordonare cu nevoile Uniunii Europene , potrivit Agerpres . Planul a fost prezentat luni de premierul polonez Donald Tusk și vizează dezvoltarea unei „armate de drone” de ultimă generație. Obiectivul declarat este consolidarea securității spațiului aerian al Poloniei și al Uniunii Europene în fața riscului unei eventuale agresiuni ruse. Informațiile disponibile sunt limitate, întrucât materialul integral este accesibil doar abonaților Agerpres , iar în extrasul public nu apar detalii despre calendar, buget, tipurile de drone sau modul concret de implementare a cooperării cu Ucraina. [...]
