Tag: nato
Știri despre „nato”

Declarație unitară a partidelor din Groenlanda; nu dorim să fim sub controlul american
Partidele politice din Groenlanda au respins ferm declarațiile președintelui american Donald Trump privind insula semiautonomă. Potrivit Știrile PRO TV , cele cinci partide din parlamentul Groenlandei și-au exprimat unitatea într-o declarație comună, subliniind că nu doresc să devină americani sau danezi, ci să rămână groenlandezi. În același document, partidele au cerut Washingtonului să înceteze să desconsidere Groenlanda și au subliniat că viitorul insulei trebuie decis de poporul groenlandez. Declarația vine ca reacție la afirmațiile recente ale președintelui Trump, care a sugerat că SUA ar putea face ceva în privința Groenlandei, pentru a preveni o posibilă influență rusă sau chineză în regiune. Președintele Trump a reiterat dorința de a aduce Groenlanda sub controlul SUA, invocând importanța strategică a insulei și prezența crescândă a navelor ruse și chineze. Aceste pretenții au fost respinse de guvernul danez, premierul Mette Frederiksen avertizând că un astfel de atac ar putea duce la sfârșitul NATO. Groenlanda, parte a Danemarcei de peste 600 de ani, este un teritoriu semiautonom cu o economie bazată pe pescuit și finanțată în mare parte de guvernul danez. Insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, dar depinde de subvențiile daneze pentru a-și susține bugetul. [...]

Criza Groenlandei escaladează: SUA amenință cu preluarea forțată, în timp ce Danemarca încearcă să apere un teritoriu care vrea să plece
Presiunile Statelor Unite asupra Groenlandei ating un nou nivel, odată cu declarațiile președintelui Donald Trump care a afirmat că, dacă nu reușește „pe calea ușoară”, va prelua insula „pe calea grea” , potrivit CNN . Trump susține că doar o intervenție americană ar putea preveni o eventuală ocupare a Groenlandei de către Rusia sau China. Declarațiile sale vin într-un context delicat, în care Groenlanda își exprimă tot mai clar dorința de independență, iar Danemarca se vede nevoită să apere o relație tot mai fragilă, atât politic, cât și economic. Danemarca, prinsă între aliatul american și autonomia tot mai vocală a Groenlandei Guvernul danez cheltuie anual aproape 1 miliard de dolari pentru susținerea Groenlandei, prin granturi directe și acoperirea cheltuielilor pentru justiție, poliție și apărare. Cu toate acestea, toate partidele politice din Groenlanda sprijină ideea independenței, chiar dacă diferă în privința calendarului. Această realitate tensionează relația cu Copenhaga, care, potrivit Reuters , se teme că își va consuma capitalul diplomatic pentru a apăra un teritoriu care, în final, ar putea oricum să se desprindă. Premierul Mette Frederiksen a reiterat că „suveranitatea statelor este fundamentul dreptului internațional” și că nicio țară nu poate fi „anexată”. Totuși, criza o pune într-o poziție dificilă, cu alegeri la orizont și cu partenerul american devenit imprevizibil. Liderii locali din Groenlanda: „Nu vrem să fim nici danezi, nici americani” Declarațiile lui Trump au stârnit reacții dure din partea liderilor politici din Groenlanda, care au emis un mesaj comun în care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi. Vrem să fim groenlandezi.” Într-o conferință de presă susținută la Nuuk, premierul Jens-Frederik Nielsen a încercat să calmeze populația, precizând că nu se așteaptă la o intervenție imediată, dar a recunoscut tensiunile crescânde, relatează Wall Street Journal . La nivel local, ideea că SUA ar putea oferi plăți directe populației pentru a obține sprijin a fost respinsă categoric. „Orice sumă din lume și tot am spune nu. Asta ne aparține doar nouă”, a spus un locuitor din Nuuk pentru CNN. O miză geopolitică de proporții Importanța Groenlandei depășește relația bilaterală Danemarca–SUA. Poziția sa strategică în Arctica și resursele naturale semnificative o transformă într-un punct-cheie pentru securitatea globală. Îngrijorarea Europei este că o preluare forțată ar putea crea un precedent periculos, încurajând alte mari puteri să revendice teritorii ale unor state mai mici, ceea ce ar submina ordinea internațională construită după 1945. Pentru moment, Danemarca este hotărâtă să-și apere integritatea teritorială, chiar dacă relația cu Groenlanda pare să fi intrat pe o traiectorie ireversibilă spre separare. Iar între timp, Washingtonul continuă să-și construiască strategia - fie diplomatică, fie militară - pentru a obține ceea ce consideră vital: controlul asupra unei porți către Arctica. [...]
