Știri
Tag: masini electrice

După prima zi din Rabla, presiunea pe bugete arată o cerere mai temperată decât în anii trecuți , cu excepția segmentului de motociclete, unde fondurile s-au epuizat rapid, potrivit datelor analizate de Profit . Administrația Fondului de Mediu (AFM) a alocat în acest an un buget total de 300 de milioane de lei, distribuit preponderent către mașinile cu motor termic (165 milioane lei) și către mașinile electrice (120 milioane lei). Diferența a mers către motociclete, care au primit 15 milioane lei. Motocicletele au epuizat bugetul în prima zi După prima zi de la startul programului, bugetul pentru motociclete s-a consumat rapid, cu 1.293 de dosare depuse, conform datelor din sistemul AFM citate de publicație. În schimb, pentru celelalte categorii, cererea a fost mai lentă, iar bugetele au fost consumate doar parțial după șapte ore de la deschiderea sesiunilor. Termicele și hibridele au atras cele mai multe dosare, dar mai sunt fonduri Cea mai mare parte a cererilor a mers către mașinile cu motoare termice (inclusiv mild-hybrid și GPL): 7.324 de dosare, corespunzător unui buget de 82,2 milioane de lei. Acest nivel reprezintă „exact jumătate” din suma alocată pentru această sesiune, notează Profit. La finalul zilei, bugetul rămas disponibil pentru termice și hibride era de peste 82 milioane lei. La electrice, mai puține dosare, dar consum mai rapid din bugetul alocat Pentru mașini electrice (inclusiv plug-in hybrid), au fost depuse 4.286 de dosare, echivalentul unui buget de 76,4 milioane lei, adică „peste 60%” din suma alocată, potrivit aceleiași analize. Bugetul rămas disponibil la finalul zilei era de 43,5 milioane lei, iar publicația subliniază că numărul de tichete care se vor încadra va fi „evident mai mic” în această categorie. [...]

Un studiu german estimează că tranziția la mașini electrice va tăia anual până la 95 miliarde euro (aprox. 475 miliarde lei) din valoarea creată în industria auto europeană și va elimina 726.000 de locuri de muncă până în 2040 , pe fondul mutării unei părți tot mai mari din valoare către producătorii de baterii din afara Europei, potrivit PiataAuto . Analiza, realizată de Institutul Fraunhofer pentru Inginerie Industrială și citată de publicația germană AMS , se concentrează pe pierderile directe din zona sistemelor de propulsie (motoare, cutii de viteze și componente asociate), acolo unde electrificarea reduce masiv complexitatea și numărul de piese, iar bateria ajunge să concentreze cea mai mare parte din valoarea unui automobil electric. Pierderi aproape identice în scenariile de reglementare mai dure Studiul a modelat patru scenarii, în funcție de posibile reglementări la nivelul UE. Concluzia centrală: indiferent de varianta aleasă, Europa pierde masiv din valoarea adăugată creată local, iar diferențele între scenarii sunt mai mici decât ar sugera dezbaterea politică. În scenariile considerate cele mai restrictive: Scenariul 1 (interdicție totală a motoarelor cu combustie din 2035): pierdere de 95 miliarde euro anual (aprox. 475 miliarde lei) până în 2040 din valoarea creată în Europa, doar pe componenta directă a sistemelor de propulsie. Scenariul 2 (reducere cu 90% a emisiilor CO2, punctaj pentru „oțel verde” și folosirea carburanților sintetici): aceeași pierdere, 95 miliarde euro anual , studiul argumentând că „masa critică” de 10% vehicule cu combustie rămasă nu susține viabilitatea industrială și a locurilor de muncă. Chiar și scenariile „neutre” sau liberale lasă un gol mare de valoare În scenariile mai puțin restrictive, pierderea rămâne ridicată: Scenariul 3 (reglementări neutre tehnologic): pierdere estimată de 90 miliarde euro anual (aprox. 450 miliarde lei) , cu doar circa 20% din mașini având motoare cu combustie în 2040. Scenariul 4 (abordare mai liberală, similară SUA și Asiei): pierdere de 60 miliarde euro anual (aprox. 300 miliarde lei) , chiar dacă în 2040 aproximativ jumătate dintre mașini ar mai avea motoare cu combustie. Germania, lovită disproporționat; furnizorii de componente, cei mai expuși Studiul indică faptul că Germania ar suporta 54,2 miliarde euro anual (aprox. 271 miliarde lei) din pierderea de valoare, adică 64% din totalul estimat pentru Europa în scenariul de 95 miliarde euro. O parte majoră a șocului ar urma să fie absorbită de rețeaua de furnizori: pierderile acestora sunt estimate la 35 miliarde euro anual (aprox. 175 miliarde lei) , echivalentul a 80% din valoarea creată în prezent de această industrie, potrivit aceleiași analize. Impactul pe ocupare: 726.000 de joburi până în 2040, doar în zona motoarelor Pe piața muncii, studiul cuantifică efectul direct în producția de motoare cu combustie: în 2025, în Europa lucrau 1,6 milioane de oameni în această zonă; până în 2030 ar dispărea 375.000 de locuri de muncă; până în 2040, pierderea ar ajunge la 726.000 de locuri de muncă, adică 45% din totalul din 2025. De ce se pierde valoare: bateria „mută” profitul în afara Europei Explicația economică avansată este că, în mașina electrică, bateria devine componenta dominantă ca valoare , iar Europa nu produce încă baterii „în ciclu complet” în volume suficiente și nici preponderent prin companii locale. În consecință, o parte tot mai mare din valoarea adăugată migrează către producătorii de baterii, în timp ce comenzile pentru componentele specifice motoarelor cu combustie scad. Studiul mai arată că pierderea de 95 miliarde euro este o valoare netă: 113 miliarde euro pierdere din reducerea producției de motoare și sisteme asociate, compensată de doar 18 miliarde euro valoare nouă generată de componentele asociate mașinilor electrice. În plus, sunt menționați ca factori agravanți costurile mari ale energiei și birocrația excesivă . În termeni practici pentru companii, mesajul este că electrificarea nu înseamnă doar schimbare de produs, ci rearanjarea lanțului de valoare : fără o capacitate europeană competitivă pe baterii și fără o tranziție industrială care să păstreze producția locală, pierderile de valoare și de locuri de muncă rămân mari indiferent de nuanțele reglementărilor. [...]