Știri
Știri din categoria Diverse
Programul Rabla 2026 pornește la final de iulie fără filtrul „fabricat în UE”, o schimbare care evită o amânare de cel puțin trei luni și reduce incertitudinea din piața auto, potrivit Digi24.
Ministerul Mediului lansează sesiunea „cu condițiile de anul trecut”, după ce a eliminat regula care limita ajutorul doar la mașinile fabricate în Uniunea Europeană. Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că păstrarea condiției ar fi putut întârzia lansarea programului cu cel puțin trei luni, iar o întârziere suplimentară „ar afecta direct beneficiarii”, ar bloca decizii de achiziție și ar pune presiune pe piața auto.
Decizia are un efect imediat asupra modului în care se poate folosi programul: cumpărătorii nu mai sunt condiționați de originea (UE/non-UE) a mașinii noi, ceea ce lărgește plaja de modele eligibile și permite pornirea programului în calendarul anunțat (sfârșitul lunii).
În același timp, Buzoianu spune că discuția despre criterii legate de originea vehiculelor ar putea reveni din 2027, după consultări tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene.
„În acest moment, cea mai responsabilă decizie este să nu prelungim incertitudinea. Orice întârziere suplimentară ar afecta direct beneficiarii, ar bloca decizii de achiziție și ar pune presiune suplimentară pe piața auto.”
Bugetul alocat pentru persoanele fizice este de 300 de milioane de lei, iar condițiile de eligibilitate rămân cele de anul trecut. Valorile voucherelor menționate sunt:
Ce urmează: programul este programat să fie lansat la sfârșitul lunii iulie, iar eventualele criterii suplimentare privind originea vehiculelor sunt, deocamdată, doar o posibilitate pentru 2027, condiționată de discuțiile cu Comisia Europeană.
Recomandate
Guvernul vrea să treacă prin Parlament, în iulie–august, pachetul de legi de care depinde deblocarea a peste 4,5 miliarde de euro din PNRR (granturi), iar pentru asta Legislativul va fi convocat în sesiuni extraordinare, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență este „cel mai important proiect pentru România” în lunile iulie și august, în condițiile în care finanțarea depinde de îndeplinirea reformelor și a jaloanelor asumate. Mecanismul este unul în tranșe: dacă obiectivele nu sunt atinse, banii nu sunt virați, iar îndeplinirea parțială aduce doar o parte din sumă. Bolojan a explicat că Executivul nu mai poate adopta reformele prin angajarea răspunderii sau prin ordonanțe de urgență, astfel că proiectele trebuie dezbătute și votate în Parlament. În postarea citată de Digi24, el indică și destinațiile finanțărilor: lucrări la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitale în construcție, școli și creșe, anveloparea blocurilor și investiții locale. Cele șase legi considerate prioritare pentru deblocarea fondurilor Potrivit premierului interimar, șase proiecte legislative sunt esențiale și sunt asociate cu sume indicate în postare: legea salarizării unitare – 770 milioane de euro; legea privind incompatibilitățile – 770 milioane de euro; legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat – 770 milioane de euro; legea privind funcția publică – 770 milioane de euro; legea privind Codul urbanismului – 972 milioane de euro; legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – 972 milioane de euro. Calendarul anunțat: consultări cu Comisia Europeană și vot în a doua jumătate a lui iulie Bolojan afirmă că până la sfârșitul acestei săptămâni ar urma să fie încheiate consultările cu Comisia Europeană, după care propunerile de lege vor fi transmise grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere. Ținta indicată este ca, „în a doua jumătate a lunii iulie”, proiectele să fie discutate și adoptate în sesiuni extraordinare. Miza, în logica anunțului, este una de execuție legislativă rapidă: fără adoptarea reformelor, tranșele de finanțare rămân blocate, iar investițiile menționate depind de ritmul în care Parlamentul poate vota pachetul de legi. [...]
Parlamentul European a votat un mecanism de sprijin care poate acoperi până la 80% din scumpirea îngrășămintelor , o măsură cu impact direct asupra costurilor din agricultură și, indirect, asupra prețurilor alimentelor, potrivit Digi24 . Pachetul adoptat marți urmărește să reducă efectele creșterii prețurilor la îngrășăminte asupra fermierilor din UE. Noile reguli permit acordarea unor avansuri mai mari din plățile directe și introduc posibilitatea unui sprijin financiar care poate acoperi până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor. Eurodeputații au aprobat, în procedură accelerată, modificările propuse de Comisia Europeană la Politica Agricolă Comună (PAC) , astfel încât fermierii să poată primi sprijin înaintea următorului sezon agricol. Propunerea a trecut cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri. Ce se schimbă pentru fermieri și pentru bugetele naționale Concret, măsurile prevăd: sprijin sub formă de lichidități de până la 80% din costurile suplimentare generate de scumpirea îngrășămintelor; majorarea avansurilor aferente plăților directe din PAC de la 70% la 75%; plata avansurilor imediat după depunerea cererii, fără a mai aștepta data de 16 octombrie, cum prevăd regulile actuale; mai multă flexibilitate pentru statele membre în ajustarea bugetelor destinate plăților directe pentru anul viitor. Miza economică, potrivit Parlamentului European, este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității alimentelor, dar și limitarea efectelor în lanț asupra prețurilor plătite de consumatori. De ce contează: îngrășămintele apasă semnificativ în costuri Parlamentul European indică faptul că prețul îngrășămintelor are un impact direct asupra producției alimentare, acestea reprezentând până la 16% din costurile de producție suportate de fermieri. În plus, UE importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice folosite în agricultură, iar producția europeană depinde în mare măsură de gazele naturale. Creșterea prețurilor la îngrășăminte și energie este pusă pe seama evoluțiilor geopolitice din ultimii ani, inclusiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, tensiunile din Orientul Mijlociu, în special cele legate de închiderea Strâmtorii Hormuz. Ce urmează pentru intrarea în vigoare Pentru a se aplica, textul votat de Parlamentul European trebuie aprobat oficial și de Consiliul Uniunii Europene , după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Noile prevederi ar urma să intre în vigoare în ziua următoare publicării. [...]
România condiționează achizițiile militare de producția locală , o schimbare care poate reporni fabrici și poate repoziționa industria de apărare în lanțurile NATO, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în contractele semnate anul acesta a fost introdusă o cerință „ignorată zeci de ani”: furnizorii de echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, „în cea mai mare măsură posibilă”, în România. Într-o postare pe Facebook, Miruță a legat această abordare de angajamentul României de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare și a susținut că repornirea producției militare interne este „foarte apreciată la nivel aliat”. El afirmă că măsura a început deja să ducă la repornirea unor fabrici și la reconstruirea capacității de producție de care România are nevoie. De ce contează: efect economic și capacitate industrială, nu doar buget Ministrul argumentează că miza nu este doar una bugetară, ci și una de economie și securitate: investițiile în producția internă ar trebui să sprijine lanțuri de aprovizionare „reziliente” și o industrie capabilă să livreze rapid, fără întârzieri, în contextul provocărilor de securitate. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. Context NATO: parteneriate și achiziții comune Miruță spune că direcția este susținută și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar discuțiile au fost reluate în marja Summitului NATO de la Ankara, la NATO Defence Industry Forum. Acolo, potrivit ministrului, accentul a fost pus pe: consolidarea parteneriatelor; dezvoltarea programelor comune de achiziții; extinderea capacităților de producție în statele aliate. În acest cadru, Miruță afirmă că România „are șansa” de a deveni un actor important în noua arhitectură industrială de apărare a NATO, dar că valorificarea oportunității depinde de deciziile interne privind transformarea industriei românești de apărare într-un „pilon” pentru securitatea națională și pentru Alianță. [...]
Kremlinul spune că va monitoriza atent deciziile summitului NATO , pe fondul anunțurilor așteptate la Ankara privind contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari” și al discuțiilor despre Ucraina, potrivit Digi24 . Reuniunea NATO din Turcia este descrisă de Moscova ca fiind precedată de declarații „confruntaționale” la adresa Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia va urmări îndeaproape rezultatele summitului. În paralel, Peskov a afirmat că Rusia menține „contacte de lucru” cu Statele Unite și că speră ca eforturile americane de mediere pentru pace în Ucraina să aibă succes, informație atribuită de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres. Contextul imediat este dat de prezența președintelui american Donald Trump la Ankara și de așteptarea ca liderii NATO să anunțe contracte de armament de ordinul zecilor de miliarde de dolari, ca semnal că răspund solicitărilor SUA privind creșterea cheltuielilor de apărare în Europa. Totodată, Trump a discutat telefonic, duminică, atât cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât și cu președintele rus Vladimir Putin, iar problema Ucrainei urmează să fie pe agenda summitului. Digi24 notează și că Trump ar urma să se întâlnească personal cu Zelenski la Ankara, unde liderul ucrainean încearcă să obțină angajamente pentru livrări de sisteme antirachetă Patriot și rachete pentru acestea, invocând nevoia urgentă de apărare în fața atacurilor rusești. [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea miza pe escaladare și pe testarea NATO , nu pe negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Miza, în lectura fostului campion mondial la șah, este una de supraviețuire politică: oprirea conflictului ar pune în pericol regimul lui Vladimir Putin. Într-un interviu acordat TVP World , Kasparov susține că liderul de la Kremlin „nu are niciun interes” să închidă războiul, chiar dacă Rusia resimte tot mai puternic efectele economice ale conflictului și ale sancțiunilor internaționale. El respinge ideea că presiunea economică ar împinge automat Moscova spre pace. „Sunt de acord că pentru Putin apar tot mai multe probleme, deoarece Rusia începe să simtă presiunea. Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru va duce la negocieri de pace.” De ce ar conta „logica războiului” în Rusia Kasparov spune că nu doar economia, ci întreaga societate ar funcționa într-un „regim de război”, de la educație până la vârful guvernului, ceea ce ar face improbabilă o schimbare de direcție pe termen scurt. În opinia sa, nemulțumirea internă ar fi alimentată mai ales de costurile economice, nu de război în sine, iar răspunsul lui Putin ar fi „escaladarea”, pentru a controla narațiunea. „Nu este vorba doar despre economie. Întreaga țară, de la grădiniță până la vârful guvernului, funcționează în regim de război.” Kasparov mai afirmă că termenul „negocieri” ar avea o semnificație diferită pentru Kremlin, invocând cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv solicitarea ca NATO să revină la granițele din 1997 și să părăsească Europa de Est. Avertismentul operațional: un posibil „test” al NATO în statele baltice Elementul cu impact direct asupra securității regionale este avertismentul că Rusia ar putea încerca o acțiune limitată împotriva unor țări NATO, „în primul rând a statelor baltice”, pentru a testa hotărârea Alianței. Kasparov leagă această posibilitate de nevoia lui Putin de a schimba narațiunea și de a evita o încheiere a războiului care i-ar slăbi poziția. „Cred că șansele ca Putin să încerce să-și testeze norocul prin atacarea unor țări NATO, în primul rând a statelor baltice, printr-o incursiune limitată doar pentru a testa hotărârea Alianței, cresc în fiecare zi.” În final, Kasparov își reiterează teza că războiul nu se va încheia cât timp Putin rămâne la putere, susținând că „singura modalitate” de a opri conflictul ar fi „sfârșitul regimului”. În același material se menționează că Kasparov a fost inclus în mai 2022 pe lista „agenților străini” a Ministerului Justiției din Rusia și că, potrivit Fakti, autoritățile ruse îl caută la nivel internațional pentru a-l aduce în fața justiției. [...]
Gianni Infantino încearcă să limiteze riscul de ingerință politică în deciziile disciplinare FIFA , după ce a confirmat că a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul scandalului legat de anularea cartonașului roșu acordat lui Folarin Balogun, potrivit Digi24 . Mesajul central al șefului FIFA: decizia ar fi aparținut unui comitet independent, iar contactele cu lideri politici nu ar trebui confundate cu influențarea procedurilor. Infantino a transmis, într-un comunicat citat de Digi Sport, că „organele judiciare ale FIFA sunt independente”, funcționează autonom și aplică Codul Disciplinar FIFA pe baza faptelor și a reglementărilor. În aceeași intervenție, el a insistat că această independență este „esențială pentru credibilitatea și integritatea fotbalului”. Ce a spus Infantino despre apelul de la Trump Șeful FIFA a recunoscut explicit că a primit un apel de la Donald Trump pe tema cartonașului roșu acordat lui Balogun, dar a încadrat discuția într-un tipar mai larg de contacte pe care le are cu lideri și oficiali. „Da, discut în mod regulat chestiuni legate de Cupa Mondială FIFA cu președintele Statelor Unite și, pe această temă, am primit într-adevăr un apel de la președintele Donald Trump, la fel cum primesc apeluri de la șefi de stat, oficiali guvernamentali, personalități din lumea fotbalului și lideri de afaceri din întreaga lume pe multe teme diferite.” Infantino a mai spus că, în conversație, i-a explicat lui Trump că există „proceduri legale” în curs în fața organelor judiciare independente ale FIFA și că subiectul va fi soluționat „la momentul potrivit” de autoritățile competente. De ce contează: credibilitate instituțională și presiune externă Miza depășește cazul Balogun: pentru FIFA, orice percepție că deciziile disciplinare pot fi influențate politic lovește direct în credibilitatea competițiilor și a mecanismelor interne de guvernanță. Infantino a încercat să traseze o linie între dialogul cu lideri politici (pe teme legate de Cupa Mondială) și deciziile comisiilor disciplinare, pe care spune că le respectă chiar și atunci când nu este de acord cu ele. „Ceea ce fac întotdeauna, însă, este să respect aceste decizii și autonomia organismelor care le iau.” În material este menționat și un articol Politico despre „culisele” anulării cartonașului roșu, însă Digi24 nu oferă în acest text detalii suplimentare din acel material, dincolo de trimiterea la subiect. [...]
