Știri
Tag: incident drona galati

România cere ca incidentul cu drona rusească de la Galați să fie inclus în concluziile Summitului UE din 18–19 iunie , după ce președintele Nicușor Dan a discutat telefonic cu președintele Consiliului European , António Costa, potrivit news.ro . Miza este una de reglementare și poziționare politică la nivel european: transformarea incidentului într-un element asumat oficial în documentele UE, cu efect asupra mesajului comun față de Rusia și asupra priorităților de securitate. Într-o postare pe Facebook, șeful statului a spus că discuția a vizat „principalele subiecte” ale summitului și că a susținut „reflectarea în Concluziile Consiliului European” a incidentului de la Galați, precum și „consolidarea mesajului de condamnare a acțiunilor Rusiei”, invocând încălcarea repetată a spațiului aerian al statelor membre. „Aceste tactici sunt de netolerat şi este imperativ să fie ferm condamnate.” Securitate: Eastern Flank Watch , complementar cu inițiativele NATO Președintele a mai afirmat că România va urmări ca proiectele din inițiativa „Eastern Flank Watch” să devină operaționale, „în complementaritate cu inițiativele NATO”, cu obiectivul declarat de a susține apărarea și securitatea europeană. Bugetul UE: România cere alocări „cât mai echilibrate” în viitorul cadru financiar În aceeași convorbire, Nicușor Dan a discutat și despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. El a indicat că urmează „o primă discuție asupra propunerilor de alocări efective” și a cerut ca acestea să fie „cât mai echilibrate” și să includă soluții relevante pentru nevoile României. Președintele a precizat că România urmărește să valorifice ceea ce s-a stabilit în cadrul Grupului „Prieteni ai Coeziunii”, pe baza Declarației Comune agreate de statele membre ale grupului pe 26 mai 2026, sub coordonarea României. [...]

România își deschide bazele pentru operațiuni defensive în Orientul Mijlociu , într-un semnal de aliniere la cererea Washingtonului ca Europa să își asume un rol mai mare în securitatea globală, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat pentru Fox News Digital că Bucureștiul a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii militare românești pentru „activități defensive” legate de tensiunile cu Iranul și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . Sprijinul invocat de șefa diplomației include operațiuni precum realimentarea aeriană și, potrivit declarațiilor sale, nu presupune intrarea României într-un conflict militar. „Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune. Miza: securitate și rute comerciale În interviu, Țoiu a argumentat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții în crize care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale, în contextul sensibilității Strâmtorii Hormuz pentru transporturile maritime. Declarațiile vin pe fondul solicitărilor administrației Trump ca aliații europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, notează jurnaliștii Fox News. Angajamente de apărare: de la 2% la o medie de 3,4% din PIB Ministrul interimar a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică. Totodată, Țoiu a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a insistat asupra nevoii unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic. Context separat: incidentul cu drona din Galați și disputa de la ONU În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați , afirmând că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării. „Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări. Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”, sugerând inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene. Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării rolul unui membru permanent al Consiliului de Securitate în menținerea păcii „în timp ce acționează ca stat agresor”. Potrivit ministrului, Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României, iar Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic. [...]