Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile Dianei Șoșoacă despre „contracte de apărare” după incidentul dronei din Galați mută disputa în zona deciziilor de achiziții militare, într-un moment în care autoritățile investighează un atac cu efecte directe pe teritoriul României, potrivit Stirile Pro TV. Eurodeputata și lidera SOS România a susținut, într-un interviu acordat postului Russia Today, că NATO și UE ar „împinge” România spre război și a cerut o investigație internațională privind originea dronei.
În același interviu, Șoșoacă a afirmat, fără a prezenta dovezi, că incidentul ar fi folosit pentru a justifica accelerarea unor contracte de apărare, inclusiv prin programul european SAFE. Totodată, ea a criticat sprijinul militar acordat Ucrainei și acordurile privind producția de drone, susținând că acestea ar expune România unor riscuri de securitate.
„Le-am spus românilor mei că aceasta este încă o încercare, nu doar a lui Zelenski, ci și a NATO, Ursulei von der Leyen și Uniunii Europene, de a împinge România să atace Rusia și să intre într-un război.”
Șoșoacă a legat explicit incidentul de nevoia de investiții rapide în capabilități anti-dronă și l-a invocat pe premierul interimar Ilie Bolojan, despre care a spus că ar fi sugerat semnarea rapidă a unor contracte în cadrul SAFE. În aceeași logică, eurodeputata a susținut că episodul ar fi fost folosit pentru a alimenta teama publică și a legitima investiții militare, însă publicația notează că nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații.
„Totul este despre bani, despre contracte militare, contractul SAFE al Uniunii Europene și contractul anti-dronă.”
Pe plan intern, Șoșoacă a reluat și contestarea legitimității președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că „nu este recunoscut de poporul român”, și a acuzat autoritățile de la București că „nu reprezintă interesele României”.
Incidentul invocat în interviu a avut loc după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, fiind urmată de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: un copil de 14 ani și mama lui.
Ministerul Apărării a transmis ulterior detalii din raportul tehnic, precizând că a fost o dronă kamikaze de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip „high-explosive” (exploziv puternic) de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit MApN, probele ar fi identice cu resturi de drone recuperate anterior din mai multe localități, inclusiv din județele Tulcea și Galați.
Prin asocierea directă a incidentului cu discuția despre contracte și programe europene de apărare, tema trece din registrul politic în cel al deciziilor de achiziții și al priorităților de securitate, într-un context în care autoritățile au prezentat concluzii tehnice privind proveniența dronei și efectele incidentului sunt deja cuantificabile în plan uman și operațional.
Recomandate
Declarațiile Dianei Șoșoacă la televiziunea Russia Today contrazic concluziile oficiale ale statului român despre drona de la Galați , într-un moment în care Bucureștiul a escaladat răspunsul diplomatic față de Moscova, potrivit Digi24 . Președinta S.O.S România a susținut, în intervenția la postul rusesc, că autoritățile române „nu au nicio concluzie” deoarece „nu a fost făcută nicio investigație” și a cerut „investigații internaționale”, afirmând că există doar „presupuneri”. Digi24 notează însă că această afirmație este falsă: Ministerul Apărării a publicat detalii dintr-un raport tehnic și a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. În același context, Șoșoacă a sugerat că Ucraina ar fi, „cel mai probabil”, responsabilă pentru incident, invocând cazuri anterioare în care, susține ea, ar fi existat „greșeli din Ucraina”. Totodată, a acuzat NATO și Uniunea Europeană că ar încerca să împingă România să atace Rusia și a criticat sprijinul acordat Ucrainei, afirmând că „plătim mulți bani” și punând sub semnul întrebării de ce apărarea ucraineană nu ar fi doborât drona înainte să ajungă pe teritoriul României. Ce spun instituțiile române: identificare „fără dubiu” și reacție diplomatică În materialul Digi24 este citată poziția președintelui Nicușor Dan, care a anunțat că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și că această concluzie rezultă „fără dubiu” din raportul tehnic finalizat de specialiștii statului român. Potrivit comunicării președintelui, ancheta a invocat un set de probe tehnice, inclusiv inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale componentelor cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. După incident, Bucureștiul a decis închiderea Consulatului General al Rusiei din Constanța și declararea consulului rus persona non grata. În replică, Rusia a transmis că va răspunde, prin vocea Mariei Zaharova, care a afirmat că „acțiunile neprietenoase” ale autorităților române „nu vor rămâne fără răspuns”, iar „măsuri specifice” vor fi anunțate ulterior. De ce contează: mesaj politic intern pe fondul unei crize de securitate În acest cadru, intervenția eurodeputatei S.O.S România la un post asociat Kremlinului mută disputa din zona tehnică și diplomatică într-una de comunicare politică, în care sunt contestate public concluziile instituțiilor române. Digi24 consemnează și un alt element invocat de Șoșoacă fără dovezi: că românii nu ar fi fost de acord cu „contractul SAFE”, pe care îl leagă de „bani” și de „contractele Armatei” cu Uniunea Europeană. În declarațiile sale, Șoșoacă a mai afirmat că România „nu are apărare” și că Uniunii Europene „nu îi pasă” de țară, adăugând, în același registru, că România ar putea fi atacată „și azi, și mâine”. Materialul Digi24 menționează, totodată, că în urma incidentului au existat persoane rănite, inclusiv „un băiat de 14 ani și mama lui”, așa cum a spus Șoșoacă în intervenția TV. [...]
Reacția unui politolog ucrainean pune sub presiune mesajul României despre incidentul cu drona din Galați și ridică din nou întrebarea Articolului 4 NATO , în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut la BBC declarații interpretate ca o încercare de a „minimaliza” public incidentul, potrivit HotNews . Anton Shekhovtsov, politolog și autor ucrainean, a comentat critic două idei din intervențiile președintelui României după prăbușirea unei drone rusești pe un bloc din Galați, incident în care două persoane au fost rănite ușor. Ce a criticat Shekhovtsov din declarațiile lui Nicușor Dan Într-un mesaj publicat pe Facebook, Shekhovtsov a evidențiat pasajul în care Nicușor Dan a spus că situația de securitate „a devenit periculoasă pentru cetățenii români” și a adăugat că, atunci când rușii vizează localități de peste Dunăre, „trebuie să se asigure că nu provoacă răniți în rândul cetățenilor români”. Politologul a reacționat ironic la această formulare: „O, wow. Președintele României, Nicușor Dan, le cere rușilor să fie mai preciși atunci când țintesc Ucraina. Nu am cuvinte.” Într-un mesaj separat, publicat luni, Shekhovtsov a criticat și afirmația reluată de Nicușor Dan la BBC potrivit căreia drona ar fi ajuns pe teritoriul României după ce ar fi fost lovită de apărarea antiaeriană a Ucrainei și s-ar fi abătut de la traseu. Miza: consultări NATO și coerența răspunsului public Shekhovtsov susține că Ministerul Apărării Naționale nu a putut confirma varianta „deviată” și leagă discuția de o dezbatere apărută în România despre oportunitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO (mecanism care permite consultări între aliați când o țară consideră că îi este amenințată securitatea). Politologul avansează o ipoteză – pe care o prezintă explicit ca speculație – potrivit căreia aliații ar fi recomandat României să nu ceară activarea Articolului 4, pentru a evita îngrijorări în Europa înaintea unui summit NATO „imprevizibil” la Ankara, în iulie. În această logică, spune el, președintele ar fi avut interesul să prezinte incidentul drept un „accident”, pentru a justifica neinvocarea Articolului 4. În același timp, Shekhovtsov indică o posibilă problemă de consistență: dacă incidentul ar fi fost într-adevăr accidental, atunci măsuri precum închiderea consulatului rus din Constanța și expulzarea unui consul rus ar fi mai greu de justificat. Context: ce a transmis ulterior Nicușor Dan și reacția lui Zelenski HotNews notează că Nicușor Dan a scris duminică pe Facebook că „concluzia fără dubiu” a unui raport tehnic realizat de specialiști ai statului român este că drona căzută la Galați era de proveniență rusească, de tip Geran-2, concluzie bazată pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”. În acel mesaj, președintele nu a mai menționat varianta schimbării traiectoriei după intervenția apărării ucrainene, menționată anterior. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulțumit lui Nicușor Dan pentru „claritate” și a distribuit precizările acestuia, transmițând că „faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin” și că Ucraina este pregătită să colaboreze cu partenerii pentru contracararea amenințărilor comune. [...]
Cererea de consultări NATO pe Articolul 4 reapare în politica internă , după incidentul cu drona de la Galați , iar tema începe să capete contur de presiune publică asupra autorităților, potrivit Mediafax . Deputata AUR Ramona Bruynseels solicită României să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, susținând că a discutat cu „specialiști, generali și politicieni străini” care ar fi de acord cu această măsură. Ea afirmă că a avut discuții în cadrul Adunării Parlamentare a NATO și invocă exemplul Poloniei, despre care spune că „a făcut-o deja”. „Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm articolul 4! (...) Polonia a făcut-o deja” De ce contează: Articolul 4 înseamnă consultări, nu intervenție Articolul 4 permite oricărui stat membru NATO să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. În același timp, Articolul 4 nu echivalează cu activarea apărării colective și nu obligă automat aliații la intervenție militară, fiind diferit de Articolul 5, care se referă la un atac armat împotriva unui stat membru. Presiune pentru reacție rapidă după incidentul de la Galați Bruynseels cere autorităților să reacționeze „de urgență”, invocând riscul pe care l-ar fi putut produce „drona de la Galați” și solicitând consultări rapide și „soluții”, pe ideea că România ar trebui să folosească „tot ce îi stă la dispoziție”. „Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții!” În material este menționat și faptul că Mihai Fifor cere, la rândul său, activarea Articolului 4 după incidentul de la Galați, întrebând de ce România nu a făcut încă acest pas. Context: cât de des a fost folosit Articolul 4 Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, notează publicația. [...]
Costurile tot mai vizibile ale războiului din Ucraina apasă direct pe stabilitatea regimului Putin , pe fondul unor probleme de securitate la Moscova și al unor semne de disidență în rândul elitelor, potrivit unei analize preluate de Digi24 dintr-un articol de opinie semnat de Gideon Rachman în Financial Times . Parada de Ziua Victoriei de la Moscova, organizată pe 9 mai în format redus, este prezentată ca un semnal politic: Kremlinul ar fi evitat expunerea tancurilor și a echipamentelor grele în Piața Roșie de teama atacurilor cu drone ucrainene. Mesajul implicit, în interpretarea autorului, este că „operațiunea militară specială” nu doar că nu a adus victoria, dar a adus riscuri de securitate chiar în capitala Rusiei. Efecte interne: securitate, infrastructură și presiuni economice Textul indică o serie de consecințe interne pe care Kremlinul ar încerca să le gestioneze, în condițiile în care războiul „a ajuns” la Moscova. Sunt menționate: închiderea frecventă a principalelor aeroporturi din Moscova, pe fondul problemelor de securitate; întreruperi ale serviciilor de internet mobil; asasinate ale unor generali pe străzile capitalei; creșteri ale prețurilor la combustibil în Rusia, puse pe seama atacurilor ucrainene reușite asupra rafinăriilor rusești de petrol. Costul uman și blocajul militar, în lectura serviciilor britanice În planul costurilor, Digi24 redă o declarație atribuită lui Anne Keast-Butler, șefa agenției britanice de informații GCHQ, potrivit căreia aproape 500.000 de ruși ar fi fost uciși în conflict, iar „mulți alții” ar fi fost răniți grav. În analiză, acest nivel al pierderilor este prezentat ca o presiune suplimentară asupra viitorului unei țări cu populație în scădere încă dinaintea războiului. Pe front, autorul notează că Rusia se află într-un război mai lung decât cel purtat de Uniunea Sovietică împotriva Germaniei în al Doilea Război Mondial, fără să fi cucerit întregul Donbas, iar în aprilie ar fi pierdut efectiv teritoriu. Semne de fisură în elită și scenariile de schimbare Analiza susține că situația ar alimenta semne „vizibile” de disidență în rândul elitei ruse, inclusiv punerea sub semnul întrebării a războiului. Este menționat un articol apărut în „Russia in Global Affairs”, care ar fi argumentat că obiectivul de a elimina guvernul pro-occidental de la Kiev este „fundamental imposibil de atins” fără ocuparea integrală a Ucrainei și ar fi sugerat că o pace negociată ar fi în interesul Rusiei. În ceea ce privește riscul politic pentru Vladimir Putin, materialul trece în revistă precedente istorice în care eșecurile militare au fost urmate de schimbări politice majore în Rusia, dar subliniază că mecanismul concret prin care liderul de la Kremlin ar putea fi înlăturat rămâne greu de identificat. Un punct central este revolta din 2023 condusă de Evgheni Prigojin, fondatorul Wagner, descrisă drept momentul în care Putin ar fi fost cel mai aproape de a-și pierde puterea de la preluarea președinției în decembrie 1999. După eșecul revoltei și moartea lui Prigojin într-un accident de avion „nu foarte misterios”, Putin ar fi întărit controlul asupra forțelor armate. Totuși, scenariul considerat cel mai probabil în analiză rămâne o divizare în interiorul elitei, care ar necesita o „masă critică” de actori convinși că războiul merge prost și trebuie încheiat. În acest context este citat Alexander Gabuev de la Carnegie Russia Eurasia Center, care descrie elita ca fiind alcătuită din loialiști selectați, cu „kompromat” (material compromițător) folosit ca instrument de descurajare, cu comunicare insuficientă între ei pentru a conspira și aflați de ani de zile pe liste de sancțiuni occidentale — ceea ce ar face rămânerea alături de Putin să pară, pentru mulți, opțiunea mai sigură. În concluzie, analiza argumentează că Rusia ar fi fost plasată pe o traiectorie „nesustenabilă” în Ucraina, iar presiunea cumulată — militară, socială și economică — ar putea amplifica tensiunile interne, chiar dacă obstacolele pentru o schimbare de putere sunt descrise ca fiind „uriașe”. [...]
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
