Știri
Știri din categoria Externe
România a dus incidentul dronei de la Galați în Consiliul de Securitate al ONU, iar peste 56 de țări – în special din UE și NATO – au condamnat „comportamentul inacceptabil” al Rusiei, potrivit Agerpres.
Declarația a fost citită la ONU de ministrul român de externe, Oana Țoiu, după ce o dronă s-a prăbușit săptămâna trecută pe o clădire din Galați. Unghiul principal al acestui episod este unul de reglementare și securitate: România invocă încălcarea dreptului internațional și cere tratarea incidentului în forul care gestionează crizele de securitate globală.
Oana Țoiu a afirmat că, în noaptea de 28 spre 29 mai, „o dronă rusească ce transporta explozibili” a intrat în spațiul aerian românesc, încălcând dreptul internațional, înainte de a se prăbuși pe o clădire. Potrivit ministrului, drona făcea parte dintr-un atac împotriva Ucrainei.
Ministrul a mai spus că este „pentru prima dată” când au existat cetățeni români răniți în astfel de incidente, menționând că reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost solicitată de România.
În declarația prezentată, Țoiu a legat incidentul de un tipar mai larg, afirmând că încălcările spațiilor aeriene ale României și ale altor parteneri din Europa Centrală și de Est „s-au repetat” de la începutul războiului Rusiei în Ucraina și ar fi o consecință a „tacticii de escaladare” a Rusiei.
„Acest cel mai recent incident a avut un impact direct asupra securității civililor nevinovați din România. Un astfel de comportament este inacceptabil conform dreptului internațional și trebuie să înceteze.”
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică faptul că drona care a lovit clădirea din Galați, în apropiere de granița cu Ucraina, rănind două persoane, era de tip Geran-2 și de proveniență rusească.
În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială originea rusească a dronei și a afirmat că țara sa nu „amenință țările europene”, mai notează materialul.
Recomandate
Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]
România a convocat Consiliul de Securitate al ONU după încălcarea spațiului aerian de o dronă atribuită Rusiei , într-un demers cu miză de securitate și presiune diplomatică, potrivit Mediafax . Sesiunea specială are loc luni, 1 iunie 2026, cu participarea ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Solicitarea României vine după incidentul de la Galați, descris de MAE drept „deosebit de grav”: o dronă atribuită Federației Ruse ar fi încălcat spațiul aerian național, iar ulterior a avut loc o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce a ajuns cazul la ONU Conform informațiilor prezentate, o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. În urma incidentului, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului. Miza demersului: presiune diplomatică și invocarea Cartei ONU Oana Țoiu a transmis că, „pentru prima dată”, Consiliul de Securitate se reunește „la solicitarea expresă a României” pe o temă care implică direct țara. Ministrul a precizat că va prezenta, de la ora locală 15.00 (22.00 ora României), „încălcările flagrante ale dreptului internațional” și riscurile generate de acțiuni repetate atribuite Federației Ruse. Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, iar MAE susține că incidentul de la Galați reprezintă „o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional”, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune. În comunicarea MAE, obiectivele demersului sunt: aducerea în atenția comunității internaționale a consecințelor încălcării spațiului aerian românesc; creșterea presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale; continuarea, împreună cu partenerii din ONU, a presiunilor pentru „o încetare imediată a focului” și „o pace justă și durabilă” în Ucraina. Agenda la New York Pe lângă participarea la sesiunea Consiliului de Securitate, agenda ministrului de externe la New York include întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. [...]
România își susține la ONU concluzia că drona din Galați e rusească , într-un schimb de acuzații cu Federația Rusă care mută disputa în zona probelor tehnice și a responsabilității pentru incidentele de securitate de la granița NATO, potrivit HotNews . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut luni o intervenție la Consiliul de Securitate al ONU, reunit la New York la solicitarea României, după ce reprezentantul Rusiei a afirmat că nu există dovezi că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi rusească. Țoiu a acuzat Rusia că „fuge de responsabilitate” și că încearcă să „schimbe adevărul cu propriile povești”, insistând că „victimele agresiunii nu trebuie prezentate ca fiind ele însele agresori”. Ce spune România: „dovezi de natură tehnică” și identificarea dronei În discurs, șefa diplomației române a reafirmat că analizele militarilor români indică „fără îndoială” proveniența rusească a dronei căzute peste un bloc de locuințe din Galați, identificată ca „Geran” (model asociat în mod curent cu dronele folosite de Rusia). Țoiu a invocat concluziile unui raport tehnic prezentat publicului de președintele României și a enumerat elemente pe care România le consideră probatorii: inscripția „ Geran 2 ” în caractere chirilice; similitudini ale componentelor electronice (sistem de navigație, modul de control, motor, modul de construire) cu alte drone „Geran 2” recuperate anterior în România și identificate ca produse în Federația Rusă; inscripții tehnice, urme de producere și materiale cu același proces tehnologic; o analiză chimică ce ar indica aceeași origine. Poziția Rusiei: contestarea concluziilor și cererea unei „investigații depolitizate” Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că România a convocat „în grabă” ședința și a formulat „acuzații nefondate”. El a confirmat că Rusia a atacat portul ucrainean Odesa, dar a respins ideea că drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele lansate de Rusia, argumentând că o astfel de dronă ar fi produs pagube mai mari. Nebenzia a cerut o „investigație depolitizată” la care Rusia să participe, condiționând participarea de furnizarea de „date obiective” și resturi ale dronelor pentru analiză. Totodată, a acuzat autoritățile române de dezinformare și a vorbit despre „incoerențe” în declarațiile oficialilor români privind incidentul. De ce contează: miza se mută pe responsabilitate și pe standardul de probă Schimbul de poziții de la Consiliul de Securitate ridică miza diplomatică a incidentului din Galați: România își bazează public atribuirea pe expertize tehnice și pe un raport prezentat la nivel prezidențial, în timp ce Rusia încearcă să conteste concluzia și să impună un cadru de „investigație” în care să aibă acces la probe. În paralel, Țoiu a cerut ca războiul din Ucraina să nu fie tratat drept „noua normalitate” și a solicitat creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii. Pentru context, reuniunea a fost convocată la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați, detaliat de HotNews într-un material separat despre ședința de la ONU. [...]
Mesajul SUA la ONU ridică miza de securitate pentru România după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc și a rănit o mamă și fiul ei de 14 ani, potrivit Libertatea . Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Tammy K. Bruce , a reafirmat sprijinul pentru România ca aliat NATO și a condamnat „incursiunea nechibzuită” a unei „drone militare rusești”, vorbind despre primele victime ale războiului provocate direct de Rusia pe teritoriul românesc. „Condamnăm incursiunea nechibzuită a unei drone militare ruseşti care s-a lovit în spaţiul aerian românesc de un bloc şi a dus la rănirea mai multor persoane. Statele Unite îşi afirmă sprijinul pentru aliatul din cadrul NATO, România. Ne gândim la persoanele rănite şi la cei afectaţi la Galaţi. Vom apăra fiecare centrimetru pătrat din teritoriul NATO”, a declarat Tammy K. Bruce. De ce contează: incidentul ajunge în Consiliul de Securitate al ONU Incidentul a fost discutat în Consiliul de Securitate al ONU, întrunit pentru prima dată la solicitarea României. În acest context, Tammy K. Bruce a spus că episodul de la Galați arată încă o dată de ce războiul din Ucraina „trebuie să înceteze imediat” și a reluat apelul SUA pentru o încetare a focului „imediată și cât mai largă”, ca pas către un sfârșit negociat și durabil. Ministrul de externe Oana Țoiu a explicat, în cadrul reuniunii cerute de România, că Bucureștiul a apelat în premieră la acest for internațional deoarece securitatea țării a fost direct încălcată, după ce până acum România a funcționat ca un pilon de stabilitate regională. Sprijin internațional și reacția Rusiei România a fost sprijinită de 56 de țări, din UE, NATO și alte state partenere. Franța și Marea Britanie, membre ale Consiliului de Securitate, au condamnat la rândul lor incidentul, iar alte state din Consiliu – Danemarca, Letonia, Grecia, Republica Democrată Congo și Pakistan – au denunțat episodul de la Galați. Rusia a respins acuzațiile și a susținut că ședința a fost convocată „în grabă”, vorbind despre „acuzații nefondate” și cerând să participe la anchetă. Reprezentantul rus a reluat și o teză falsă distribuită pe rețelele de socializare, potrivit căreia drona ar fi fost ucraineană, pe motiv că una rusească ar fi provocat pagube mai mari. [...]
România duce incidentul dronei din Galați în Consiliul de Securitate ONU , într-o mișcare cu miză de securitate și de reglementare internațională, după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit pe un bloc și a explodat, rănind doi civili, potrivit Libertatea . Reuniunea de urgență este programată luni, 1 iunie 2026, la ora 15.00 (ora New York), într-o sesiune specială la care va participa și ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu. Ambasadorul României la ONU, Cornel Feruță, a spus că Bucureștiul a declanșat consultări imediat după incident și a cerut convocarea Consiliului de Securitate. „Imediat după incidentul dronei ruseşti care a explodat pe clădirea de apartamente din Galaţi, România a declanşat consultări la ONU şi a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate, în baza articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite (...). Solicitarea României a fost sprijinită de parteneri şi aliaţi”, a transmis Cornel Feruță. Ce urmărește România la ONU: activarea mecanismelor din Carta ONU Cererea României se bazează pe articolele 34 și 35 din Carta ONU, care permit Consiliului de Securitate să investigheze situații ce pot pune în pericol pacea și securitatea internațională și dau dreptul statelor membre să sesizeze astfel de cazuri. În argumentația prezentată, Cornel Feruță a indicat că intruziunea dronei și explozia într-o zonă dens populată, cu răniți, reprezintă „încălcări grave” ale Cartei ONU și ale dreptului internațional. Context: incidentul și reacțiile oficiale Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „alarmat” de incident, potrivit ambasadorului României la ONU, care a amintit și poziția acestuia de condamnare a atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile. Președintele Nicușor Dan a publicat imagini cu fragmente din dronă și inscripțiile de pe acestea și a afirmat că drona este „fără dubiu” de proveniență rusească. El a mai spus că raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene. „România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi”, a transmis Nicușor Dan. Date tehnice comunicate de MApN Ministerul Apărării a anunțat că, în noaptea de 29 spre 30 mai, o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu într-un apartament de la etajul 10. După analiza fragmentelor, MApN a indicat că a fost vorba despre o dronă kamikaze Geran-2, de fabricație rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Potrivit ministerului, probele sunt identice cu resturi de drone recuperate anterior în localități precum Ceatalchioi, Galați, Grindu sau Luncavița. Separat, Generali România a anunțat că îl va despăgubi pe proprietarul apartamentului cel mai grav afectat, locuința fiind asigurată printr-o poliță facultativă, iar compania a început procesul de despăgubire. Incidentul este prezentat drept unul dintre cele mai grave episoade produse pe teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în condițiile în care drona a lovit o clădire locuită și a rănit civili. [...]
Decizia României de a închide Consulatul Rusiei din Constanța ridică miza diplomatică a incidentului cu drona de la Galați , pe fondul unei dispute publice privind atribuirea originii aparatului, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organismele internaționale de la Viena, Mihail Ulianov, a susținut că România ar fi „dispusă să atribuie Rusiei orice incident neplăcut”, comentând impactul unei drone asupra unei clădiri din Galați, produs săptămâna trecută. Diplomatul a acuzat autoritățile române că ar fi tras concluzii înainte de finalizarea anchetei și a afirmat că Bucureștiul ar urmări „să învinovățească Rusia”, într-o declarație pentru televiziunea de stat rusă, preluată de EFE. Disputa pe anchetă și cererea Moscovei de „dovezi” În același context, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri că originea dronei nu ar fi fost dovedită și a cerut României dovezi că aparatul ar fi rusesc. El a sugerat ca epava să fie predată Rusiei pentru investigare și a spus că Moscova este dispusă să desfășoare „o anchetă obiectivă” înainte de a-și exprima o poziție asupra incidentului. Putin a mai afirmat că, în alte situații, când drone ucrainene au încălcat spațiul aerian al unor țări vecine, inițial s-a crezut că aparatele erau rusești. Concluzia autorităților române și măsura de politică externă Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că drona prăbușită la Galați este Geran-2, de proveniență rusească, și a precizat că România nu va ignora și nu va minimaliza incidentele care pun în pericol viața cetățenilor, securitatea națională sau suveranitatea. Șeful statului a indicat că raportul tehnic realizat de specialiștii români ar fi stabilit „fără dubiu” proveniența, invocând un „ansamblu consistent de probe tehnice”, inclusiv identificarea unei inscripții în caractere chirilice și similitudini „până la identitate” ale unor componente cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. În urma incidentului, Bucureștiul a decis să închidă Consulatul General al Rusiei din Constanța și să îl declare pe consulul rus „persona non grata”, o măsură cu efect direct asupra prezenței diplomatice ruse în România și asupra canalelor de relaționare bilaterală. [...]
