Știri
Știri din categoria Apărare
Volodimir Zelenski susține că Rusia folosește dronele care ajung în România ca să testeze reacția NATO, într-un context în care Bucureștiul a confirmat oficial originea rusească a dronei care a lovit un bloc din Galați, potrivit Adevărul.
Declarațiile au fost făcute duminică, 31 mai, într-un interviu, la două zile după incidentul din Galați. Zelenski a reacționat și după ce președintele României, Nicușor Dan, a publicat imagini și date tehnice care indică faptul că drona prăbușită este de fabricație rusească, mesaj pe care liderul ucrainean l-a redistribuit.
„Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.”
Președintele Ucrainei afirmă că armata ucraineană încearcă să intercepteze toate dronele rusești, inclusiv pe cele care se îndreaptă spre teritoriul unor state vecine, dar că nu reușește întotdeauna. În aceste situații, spune el, Ucraina își informează partenerii și încearcă să ofere asistență, într-un interviu acordat CBS News.
Zelenski susține că pătrunderea dronelor în spațiul aerian al unor țări precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie de presiune asupra statelor care sprijină Ucraina și de evaluare a capacității de reacție a Alianței Nord-Atlantice.
„Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO.”
În România, președintele Nicușor Dan a prezentat duminică rezultatele anchetei tehnice privind incidentul de la Galați, arătând că specialiștii au stabilit „fără dubiu” că drona este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă. Concluzia se bazează pe analiza componentelor recuperate, a sistemelor electronice și a inscripțiilor de pe fragmente.
Potrivit autorităților române, incidentul este considerat cel mai grav eveniment de securitate produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce drona a lovit un bloc de locuințe, provocând doi răniți și pagube materiale.
Recomandate
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Președintele Nicușor Dan a convocat joi o ședință a CSAT, cu potențial de decizii care pot accelera achizițiile de echipamente militare , potrivit G4Media , care citează surse apropiate discuțiilor. Miza imediată ține de agenda posibilă a reuniunii: aceeași sursă indică faptul că ședința ar putea analiza situația de securitate din Marea Neagră , în contextul atacurilor rusești cu drone, precum și achiziția de echipamente militare. Din perspectivă operațională și bugetară, o discuție în CSAT pe tema achizițiilor poate pregăti decizii de prioritizare și calendarizare a programelor de înzestrare, însă articolul nu oferă detalii despre tipurile de echipamente vizate, sume sau termene. Publicația precizează că va reveni cu amănunte. [...]
Aviația ucraineană, în principal F-16 furnizate de Occident, realizează 55–60% din interceptările dronelor rusești Shahed propulsate cu motor cu reacție, pe fondul creșterii stocurilor de muniție de 20 mm pentru tunurile aeronavelor, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Miza operațională este dublă: pe de o parte, Ucraina își consolidează capacitatea de a lovi ținte aeriene rapide cu aviația de luptă; pe de altă parte, încearcă să reducă presiunea pe sistemele de apărare antiaeriană bazate pe rachete, într-un moment în care disponibilitatea interceptoarelor este un subiect sensibil. Muniția de 20 mm pentru F-16: contracte extinse, livrări „stabile” Zelenski a spus că Ucraina a extins contractele de achiziție pentru a asigura escadrilelor de F-16 muniția de 20 mm necesară angajării amenințărilor aeriene de mare viteză și că livrările au ajuns la volume „stabile”. În declarațiile sale, președintele a indicat că atât el, cât și Ministerul Apărării au avut acorduri în acest sens, iar în prezent „se primește o cantitate adecvată”. „În ceea ce privește interceptarea Shahed-urilor propulsate cu reacție, folosim aviația noastră cu foarte mult succes.” Apărare pe mai multe straturi: rachete „ieftine”, turele automate și producție internă Președintele ucrainean a încadrat rolul aviației ca un pilon într-o postură de contracarare a dronelor pe mai multe niveluri (C-UAV), gândită să limiteze perturbările generate de restricții de bandă care afectează platformele de drone ghidate prin satelit. În acest cadru, Zelenski a menționat: „rachete ieftine” care „încep să funcționeze”; „soluții noi” care ar urma să ajungă în curând de la parteneri, alături de producție internă deja funcțională; turele (turele automate de foc), despre care a spus că Ucraina a început să le fabrice „în zeci” și că producția va fi extinsă. Interceptoarele Patriot și presiunea pe stocuri înainte de iarnă Pe apărarea împotriva rachetelor balistice, Zelenski a afirmat că Ucraina are nevoie „imediat” de un pachet de tranziție cu interceptoare Patriot PAC-2 și PAC-3 din partea partenerilor europeni, pentru protejarea infrastructurii municipale critice înainte de iarnă. El a descris o succesiune în care transferurile europene ar acoperi intervalul până când contractele bilaterale de achiziție cu Germania și proiectul multilateral anti-balistic FREYJA devin pe deplin operaționale. Totodată, Zelenski a spus că livrările prin programul PURL coordonat de NATO au fost constrânse, deoarece majoritatea interceptoarelor PAC-2 și PAC-3 fabricate în SUA ar fi fost redirecționate către operațiuni din Orientul Mijlociu. Context tehnic: limitarea de viteză Starlink și efectul asupra interceptoarelor fără pilot Materialul notează că ajustările tehnice din apărarea aeriană vin după dezvăluiri potrivit cărora terminalele Starlink din Ucraina ar fi fost supuse unei limitări artificiale de viteză la 161 km/h, ceea ce ar fi dezactivat interceptori fără pilot proiectați să urmărească muniții rătăcitoare cu motor cu reacție. Zelenski a susținut că teste comparative ar fi arătat funcționare normală la 180 km/h în interiorul UE, sugerând că restricțiile ar fi fost limitate geografic la teritoriul Ucrainei. În acest context, Zelenski a spus că guverne europene analizează alternative suverane la rețelele comerciale americane de comunicații prin satelit, pe fondul riscului ca astfel de servicii să poată fi „reglate” din SUA, indiferent de contracte. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
Bulgaria analizează activarea Articolului 4 al NATO, ceea ce ar putea duce la consultări între aliați și la ajustări ale posturii defensive în regiunea Mării Negre , pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor bulgare, potrivit Biziday . Discuția are relevanță directă pentru România, în condițiile în care președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a avut miercuri o convorbire cu președintele Nicușor Dan, iar cele două țări vor să împingă în UE și NATO măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor. Într-un mesaj după convorbire, Nicușor Dan a legat atacurile de „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a avertizat asupra efectelor asupra transportului maritim și a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv pentru exporturile de produse agricole. „Am convenit ca România și Bulgaria să colaboreze îndeaproape pentru a promova măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor în cadrul UE și NATO, astfel încât să asigurăm siguranța transportului maritim comercial în Marea Neagră.” Ce a declanșat discuția și ce urmărește Sofia Iliana Iotova a ridicat public posibilitatea invocării Articolului 4 după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, „în urmă cu două nopți”. Una dintre nave s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dați dispăruți. Președinta Bulgariei a mai spus că Sofia vrea includerea securității maritime pe agenda unei reuniuni extraordinare a Consiliului European și a avertizat că escaladarea războiului transformă Marea Neagră într-o zonă militară. În același timp, a precizat că invocarea Articolului 4 trebuie analizată „cu atenție” și ar cântări mai mult dacă ar fi cerută împreună de mai multe state aliate. Separat, Bulgaria intenționează să ducă subiectul și pe agenda Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor preluate de Biziday. Coordonare cu România și Turcia: măsuri anti-dronă și întâlniri în zilele următoare Bulgaria colaborează cu România și Turcia pentru identificarea unor măsuri comune, iar Iotova a indicat existența unui acord comun cu președinții celor două țări. Miniștrii Apărării din Bulgaria, România și Turcia au discutat deja despre acțiuni comune, iar o reuniune dedicată securității Mării Negre este așteptată „în următoarele zile” pentru stabilirea unor măsuri concrete. În paralel, Bulgaria se pregătește să adere, până la finalul lunii, la o inițiativă NATO pentru consolidarea apărării împotriva dronelor , potrivit Reuters, citată de Biziday. Atribuirea responsabilității și contextul operațional din Marea Neagră Autoritățile bulgare nu au acuzat oficial și explicit Rusia pentru atacuri. Totuși, premierul Rumen Radev a spus că rezultatul acestora „avantajează Federația Rusă”, iar ambasadoarea Rusiei la Sofia a fost convocată la Ministerul de Externe. Aceasta a transmis că nu are informații din partea Ministerului rus al Apărării despre atacurile asupra navelor comerciale. În context, Biziday notează că Rusia a bombardat porturi ucrainene la Marea Neagră, ceea ce a împins Ucraina să folosească mai mult porturile fluviale de pe Dunăre și rutele maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a atacat nave implicate în exporturile rusești de cereale în alte zone ale Mării Negre și în apropierea Mării Azov. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]
