Știri
Știri din categoria Apărare
Volodimir Zelenski susține că Rusia folosește dronele care ajung în România ca să testeze reacția NATO, într-un context în care Bucureștiul a confirmat oficial originea rusească a dronei care a lovit un bloc din Galați, potrivit Adevărul.
Declarațiile au fost făcute duminică, 31 mai, într-un interviu, la două zile după incidentul din Galați. Zelenski a reacționat și după ce președintele României, Nicușor Dan, a publicat imagini și date tehnice care indică faptul că drona prăbușită este de fabricație rusească, mesaj pe care liderul ucrainean l-a redistribuit.
„Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.”
Președintele Ucrainei afirmă că armata ucraineană încearcă să intercepteze toate dronele rusești, inclusiv pe cele care se îndreaptă spre teritoriul unor state vecine, dar că nu reușește întotdeauna. În aceste situații, spune el, Ucraina își informează partenerii și încearcă să ofere asistență, într-un interviu acordat CBS News.
Zelenski susține că pătrunderea dronelor în spațiul aerian al unor țări precum România, Moldova, Polonia sau statele baltice nu este accidentală, ci parte dintr-o strategie de presiune asupra statelor care sprijină Ucraina și de evaluare a capacității de reacție a Alianței Nord-Atlantice.
„Rusia folosește drone pentru a pune presiune pe țările NATO și pentru a evalua reacția. Acesta este semnalul lor tipic: nu ajutați Ucraina. Cred că ar trebui să existe un răspuns mai puternic din partea NATO.”
În România, președintele Nicușor Dan a prezentat duminică rezultatele anchetei tehnice privind incidentul de la Galați, arătând că specialiștii au stabilit „fără dubiu” că drona este de tip Geran-2 și provine din Federația Rusă. Concluzia se bazează pe analiza componentelor recuperate, a sistemelor electronice și a inscripțiilor de pe fragmente.
Potrivit autorităților române, incidentul este considerat cel mai grav eveniment de securitate produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina, după ce drona a lovit un bloc de locuințe, provocând doi răniți și pagube materiale.
Recomandate
România va transmite aliaților NATO și UE concluziile tehnice privind drona prăbușită la Galați, după ce raportul specialiștilor statului a identificat aparatul ca fiind un Geran-2 de proveniență rusească, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională și de coordonare: incidentul intră în circuitul de informare al structurilor competente din cadrul Alianței și al Uniunii Europene. Președintele Nicușor Dan afirmă că identificarea s-a bazat pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”, iar concluzia raportului este „fără echivoc”. Într-o postare pe Facebook, el susține că pe fragmentele recuperate a fost găsită inscripția în chirilică „ГЕРАН-2”, iar componentele analizate (electronice, navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) ar avea similitudini „mergând până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse. Ce indică raportul tehnic, potrivit președintelui Conform declarațiilor citate, raportul ar mai arăta că: marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani; analizele fizico-chimice ar fi confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați repetat la aparate din această serie. De ce contează: incidentul intră în mecanismele de coordonare aliată Nicușor Dan afirmă că drona a lovit un bloc de locuințe din România, „provocând victime și pagube materiale”, și atribuie responsabilitatea Federației Ruse. Tot el spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în contextul obiectivului de consolidare a securității la frontiera estică. În același material este menționată și reacția președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care a susținut că „nimeni nu poate spune care este originea în lipsa unei expertize” și a cerut României informațiile disponibile pentru „o analiză proprie”. Articolul nu include un răspuns oficial detaliat al părții române la această solicitare, dincolo de poziția președintelui privind concluziile raportului tehnic. [...]
Ucraina își întărește apărarea antiaeriană cu un nou lansator IRIS-T , în condițiile în care Rusia a folosit, într-o singură săptămână, aproape 4.000 de mijloace de lovire împotriva infrastructurii civile, potrivit datelor prezentate de Volodîmîr Zelenski pe Telegram și relatate de Kyiv Post . Zelenski a spus că, în ultimele șapte zile, Rusia a lansat „peste 2.300 de drone de atac”, „aproape 1.560 de bombe aeriene ghidate” și „108 rachete de diverse tipuri”, susținând că loviturile au vizat „infrastructură civilă obișnuită”, inclusiv clădiri rezidențiale și noduri energetice. Presiune pe apărarea aeriană și efecte în teren În același context, publicația notează un val de atacuri din weekend: un „roi” de 229 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) de luptă și momeală, inclusiv muniții rătăcitoare Shahed și drone-capcană „Parodiya”, lansate din mai multe zone din Rusia și din Crimeea ocupată. Potrivit informațiilor prezentate, forțele ucrainene (aviație, trupe de rachete și unități de război electronic) au neutralizat 212 dintre aceste ținte. Totuși, un atac în districtul Koriukivka (regiunea Cernihiv) a distrus șapte camioane de marfă și a ucis un civil de 58 de ani. A urmat un atac de tip „double-tap” (două lovituri succesive) în Zaporojie, care a ucis un muncitor din industrie și a vizat echipele de intervenție, conform aceleiași surse. IRIS-T, livrare nouă; Zelenski cere și muniție Zelenski a anunțat că Ucraina a primit „ieri” un nou lansator operațional IRIS-T, mulțumind Germaniei pentru sprijinul constant, dar subliniind că este nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă „capacități suficiente” de respingere a atacurilor. „Ieri, am primit un nou lansator IRIS-T. Mulțumim Germaniei pentru contribuția constantă la protecția oamenilor. Mii și mii de vieți au fost salvate datorită unui astfel de sprijin puternic. Dar avem nevoie și de rachete pentru ca sistemele de apărare aeriană să aibă capacități suficiente pentru a respinge atacurile rusești.” De ce contează: apărarea antiaeriană devine condiție pentru economie și industrie Mesajul administrației de la Kiev, așa cum este redat în articol, pune accent pe obținerea de capabilități anti-balistice, considerate o prioritate strategică. Argumentul invocat este că un „scut” extins, capabil să intercepteze rachete balistice, ar ajuta la stabilizarea economiei interne și la protejarea sectoarelor industriale aflate în revenire. În paralel, Zelenski a menționat și aranjamente defensive pe termen lung cu Suedia, inclusiv un pachet de sprijin orientat către întărirea Forțelor Aeriene ucrainene cu avioane Saab JAS 39 Gripen , precum și contribuții noi la inițiativa PURL (Partnership for Fund for Ukraine’s Resilience and Recovery), cerând continuarea sprijinului european și american. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO , într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera . Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor. Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului. Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major. De ce contează pentru securitatea regională Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor. Contextul dezbaterii din „Inside Story” Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă: Olesia Horiainova, cofondatoare și adjunctă la conducerea Ukrainian Security and Cooperation Centre; Donald Jensen, profesor asociat (adjunct) la Johns Hopkins University; Alexey Muraviev, specialist rus în apărare și securitate. Materialul a fost publicat la 30 mai 2026. [...]
NATO ia în calcul să aducă sub comandă aliată un sistem anti-drone în România , ca răspuns operațional la incidentul în care o dronă a lovit o clădire rezidențială din Galați și a rănit doi civili, potrivit Newsweek . Miza imediată este întărirea capacității de detectare și interceptare pe flancul estic, fără a escalada automat către mecanismele de apărare colectivă. NATO a transmis solidaritate României, iar secretarul general Mark Rutte l-a contactat pe președintele Nicușor Dan. Rutte a pus incidentul pe seama „comportamentului imprudent” al Rusiei, iar purtătorul de cuvânt al NATO, Martin O’Donnell, a afirmat că „drona era rusă”. Un înalt oficial militar al NATO a spus că Alianța a „detectat și urmărit” drona, însă aceasta ar fi intrat în spațiul aerian românesc cu doar câteva minute înainte de impact. Ca reacție, NATO a trimis un avion de avertizare timpurie pentru a crește „conștientizarea domeniului aerian”. Ce schimbare operațională este discutată: integrarea unui sistem anti-drone Oficialul NATO citat a indicat că Alianța evaluează „ce se mai poate face” pentru a optimiza rețeaua de senzori și „sistemele de tragere” ale României și ale NATO, astfel încât amenințări similare să poată fi neutralizate „în siguranță”. Una dintre opțiuni ar fi aducerea „sub comanda și controlul NATO” a unui sistem anti-drone fabricat în SUA, numit Merops, despre care sursa spune că a fost achiziționat de România în cadrul eforturilor de consolidare a apărării pe flancul estic. O altă direcție menționată este ca România și alte state să obțină capacități suplimentare în cadrul Inițiativei de descurajare a flancului estic, un demers NATO axat pe integrarea de tehnologii noi pentru descurajare și apărare. „Santinela Estică” și consultările din luna următoare Aliații ar urma să discute luna viitoare, la o conferință, identificarea de „forțe și capacități defensive suplimentare” pentru operațiunea „ Eastern Sentry ” („Santinela Estică”), menită să consolideze flancul estic, potrivit informațiilor atribuite de Newsweek publicației KyivPost (fără ca articolul să indice o decizie finală). De ce nu se vorbește, deocamdată, despre articolul 5 Materialul notează că articolul 5 (apărarea colectivă) a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile din 11 septembrie 2001, iar până acum „nu s-a sugerat” aplicarea lui în cazul României. În schimb, este prezentat ca opțiune articolul 4 , care permite consultări de urgență atunci când un aliat consideră că îi este amenințată securitatea. Consultările în baza articolului 4 au fost declanșate de nouă ori, inclusiv de trei ori în contextul războiului la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei; în septembrie 2025, Polonia a cerut astfel de consultări după incursiuni ale dronelor rusești, iar Estonia după încălcări ale spațiului aerian de către avioane de vânătoare rusești. Reuniunea cerută de Polonia în septembrie 2025 a dus la lansarea „Eastern Sentry”, cu contribuții aliate precum avioane de vânătoare, elicoptere, avioane de transport, sisteme de apărare aeriană, avioane de supraveghere și fregate, conform sursei. [...]
SUA își schimbă modelul de achiziții militare spre producție de masă și adaptare rapidă , folosind lecțiile de pe frontul ucrainean, în timp ce menține sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Adevărul . Mesajul transmis de șeful Pentagonului, Pete Hegseth , leagă direct nevoile urgente ale Ucrainei (în special rachete Patriot ) de o reconfigurare mai amplă a industriei și doctrinei americane. Miza imediată: rachete Patriot și creșterea producției de muniții Întrebat la postul DRM News dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind suplimentarea livrărilor de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot, Hegseth a indicat o schimbare de ritm în producție, cu accent pe volume mai mari. „Schimbăm modul de producție pentru toate aceste tipuri de muniție critică. Vrem să ne asigurăm că companiile noastre livrează mult mai mult, pe întregul spectru, nu doar cu puțin mai mult.” În același timp, oficialul american a salutat eforturile aliaților europeni și a reiterat presiunea ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare spre ținta de 5% din PIB, subliniind că SUA vor continua să sprijine Ucraina și să „faciliteze” o implicare mai mare a Europei. „Vrem ca ei să se poată apăra și vom găsi o cale să asigurăm acest lucru.” Contextul operațional: deficit de apărare antirachetă și intensitatea atacurilor Schimbarea de abordare vine pe fondul unor presiuni crescute în relația Kiev–Washington. Publicația notează că Zelenski i-a trimis președintelui american Donald Trump o scrisoare în care avertiza asupra unui deficit critic în apărarea antirachetă, invocând un atac masiv rusesc în care ar fi fost folosite: 54 de rachete de croazieră; 30 de rachete balistice; trei rachete hipersonice „Zircon”; două rachete balistice „Kinjal”. În acest context, Zelenski a cerut rachete interceptoare PAC-3 (muniția folosită de sistemele Patriot) sau licențe pentru producția locală, discuție începută în administrația Biden și continuată acum cu echipa lui Trump. Potrivit sursei, Ucraina susține că obținerea licențelor ar putea-o transforma într-un furnizor de securitate și pentru alte regiuni, precum Orientul Mijlociu. Lecția Ucrainei pentru Pentagon: „scalare” și adaptare săptămânală Dincolo de sprijinul punctual, Pentagonul își ajustează doctrina și achizițiile, în special în zona dronelor, pe baza datelor tactice din Ucraina. La summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Hegseth a descris o orientare de la platforme „de nișă”, sofisticate și scumpe, către tehnologii adaptabile, care pot fi produse în masă și modificate rapid. Planul bugetar al administrației Trump ar aloca 56 de miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) pentru supremația în sisteme fără pilot și integrarea lecțiilor de pe câmpul de luptă, menționează articolul. În logica descrisă de Hegseth, avantajul nu mai este doar „cel mai avansat” sistem, ci capacitatea industriei de a scala repede și de a actualiza frecvent soluțiile, inclusiv prin ajustări rapide de software și design pentru a contracara bruiajul. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat întărirea apărării de alocarea de resurse și consolidarea rezervei militare naționale , într-un mesaj transmis de Ziua Rezervistului Militar, potrivit news.ro . Șeful statului a plasat tema în contextul „vremurilor dificile” și al provocărilor care „redefinesc securitatea” la nivel regional, european și global. În mesaj, Nicușor Dan a susținut că, în acest cadru, „alocarea de resurse” și „consolidarea rezervei militare naționale” cresc forța militară și capacitatea de apărare și descurajare a României. NATO și parteneriatul cu SUA, prezentate drept garanții-cheie Președintele a indicat cooperarea cu aliații din NATO și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite drept „cele mai solide garanții de securitate” ale României „din istorie”, menționând că acestea au fost obținute și prin implicarea rezerviștilor militari. Rolul rezerviștilor și experiența din misiuni externe Nicușor Dan le-a transmis militarilor în rezervă și în retragere că au „respectul și aprecierea” României pentru activitatea lor în misiuni din țară și în teatre de operații alături de aliați și parteneri, enumerând Afganistan, Irak, Balcanii de Vest, precum și misiuni până în Africa și Asia. În același mesaj, președintele a afirmat că rezerviștii au avut „o contribuție esențială” la prestigiul Armatei României în Uniunea Europeană, NATO și ONU și i-a descris drept repere pentru societate, inclusiv pentru consolidarea „rezilienței” și pentru un răspuns mai eficient la provocările actuale. „În acest context, alocarea de resurse şi consolidarea rezervei militare naţionale potenţează forţa militară şi capacitatea de apărare şi descurajare.” „Cooperarea strânsă cu aliaţii din NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite reprezintă cele mai solide garanţii de securitate ale României din istorie, obţinute inclusiv prin implicarea rezerviştilor militari.” Președintele a transmis, totodată, urări membrilor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere și și-a exprimat convingerea că aceștia vor rămâne alături de rezerviștii voluntari și de militarii activi, care au nevoie de experiența lor. [...]
