Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Șefa FMI avertizează că modelele avansate de IA pot deveni o vulnerabilitate sistemică pentru finanțe, iar statele ar trebui să-și bugeteze explicit costurile de securitate cibernetică asociate, potrivit The Next Web. Kristalina Georgieva a spus la Bruxelles că modele de tip „Mythos” (menționat ca exemplu de model de vârf) „pot fi folosite pentru a distruge sistemul financiar” dacă ajung „în mâinile greșite”.
Georgieva a argumentat că aceleași capacități care permit acestor modele să identifice vulnerabilități de securitate cibernetică „cu o viteză și la o scară de neimaginat până acum” pot fi transformate în arme. În acest context, ea a cerut ca țările să aibă „toate elementele de securitate cibernetică” și a insistat pe cooperare între state bogate și sărace, dar și între sectorul public și cel privat.
Un punct practic al mesajului FMI este că apărarea costă și trebuie finanțată: Georgieva le-a cerut guvernelor să includă în bugete securitatea cibernetică legată de IA, avertizând că „peticirea costă bani” și că statele trebuie să se asigure că au „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară) pentru aceste cheltuieli.
Ea a mai spus că sistemul financiar global este prea interconectat pentru a tolera „verigi slabe”, sugerând că o vulnerabilitate majoră va fi exploatată inevitabil.
Avertismentul vine pe fondul unei mobilizări a băncilor centrale și a autorităților de reglementare, care „se grăbesc” să răspundă riscurilor asociate modelului Mythos. În material sunt menționate mai multe reacții:
Separat de riscul operațional (atacuri și vulnerabilități), Georgieva a semnalat și un risc economic: entuziasmul investițional din jurul IA ar putea să se transforme într-o corecție severă. Ea a descris scenariul drept „probabilitate scăzută, impact foarte mare”.
În același timp, FMI își prezintă evaluarea anuală pentru zona euro, unde perspectiva s-a deteriorat: instituția proiectează creștere de 0,9% în 2026 și inflație de 2,8%. În acest cadru, cererea de a găsi bani în plus pentru securitate cibernetică legată de IA devine, implicit, mai greu de susținut politic și bugetar.
Recomandate
Sundar Pichai a evitat să vorbească despre AI la Stanford, pe fondul anxietății legate de joburi. Potrivit IT Home , CEO-ul Google a susținut un discurs la ceremonia de absolvire a Universității Stanford în care nu a menționat deloc inteligența artificială, deși compania este unul dintre actorii care conduc transformarea globală în acest domeniu. Decizia vine într-un context în care subiectul AI a devenit sensibil în mediul universitar. Luna trecută, fostul CEO Google Eric Schmidt a fost huiduit de studenți după ce a vorbit despre perspectivele inteligenței artificiale la o ceremonie de absolvire a Universității din Arizona, iar un episod similar a fost relatat și în cazul lui Scott Borchetta, CEO-ul Big Machine Records, la Middle Tennessee State University. În discursul de la Stanford, Pichai a sugerat că a primit recomandări „să nu atingă anumite teme”, fără să detalieze. Publicația notează că, după ce înregistrarea ceremoniei a ajuns pe rețelele sociale, se văd zeci de studenți ridicându-se și părăsind evenimentul în semn de protest, unii având steaguri palestiniene. Acesta este prezentat ca singurul moment în care Pichai ar fi atins indirect ideea că o parte dintre tineri privesc AI cu reticență. Pichai a făcut și o glumă pe seama faptului că ultimele două litere din numele său coincid cu abrevierea în engleză pentru inteligență artificială („AI”), apoi a mutat mesajul către ideea de „a alege optimismul”. În relatarea IT Home, această temă este legată de anxietatea tinerilor privind impactul AI asupra locurilor de muncă de început de carieră. De ce contează pentru piața muncii În același material este amintit că lideri ai industriei AI, precum Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), au avertizat în repetate rânduri că inteligența artificială ar putea înlocui o parte din rolurile tradiționale de tip „entry-level” (posturi de început). Totodată, IT Home scrie că „anul acesta” peste zece companii mari au invocat AI ca motiv pentru concedieri. Publicația mai citează mărturii ale unor absolvenți către Business Insider, care spun că au căutat luni la rând un job cu normă întreagă fără succes. Mesajul lui Pichai: optimism, dar fără a nega schimbarea Pichai a folosit o amintire personală din anii ’90, când a ajuns prima dată în California și a perceput peisajul drept „uscat”, iar gazda i-a sugerat să îl vadă ca „auriu” — o schimbare de perspectivă pe care o leagă de ideea de optimism. Deși a evitat tema AI în discursul de absolvire, IT Home notează că Pichai a discutat recent despre amploarea schimbării într-un episod al podcastului „Hard Fork ”, unde a spus că transformarea adusă de inteligența artificială este fără precedent și că absolvenții vor fi atât o forță care o împinge înainte, cât și cei care îi vor resimți efectele. [...]
Apple a construit în iOS 27 un sistem care ar putea deschide Siri către mai mulți furnizori de inteligență artificială, dar l-a ținut în afara WWDC , pe fondul unor riscuri de reglementare în UE și tensiuni juridice cu OpenAI , potrivit The Next Web . În versiunea beta pentru dezvoltatori a iOS 27 există suport „din culise” pentru un cadru numit Extensions, care ar permite utilizatorilor de iPhone să aleagă direct în Siri între modele precum ChatGPT, Claude (Anthropic) și Gemini (Google). Bloomberg, prin Mark Gurman , scrie că sistemul include un panou de setări și o secțiune dedicată în App Store, deja construite, dar dezactivate din backend-ul Apple. Tot Bloomberg notează că Apple a discutat cu OpenAI, Anthropic și Google despre acordarea de „entitlements” (permisiuni speciale la nivel de sistem) pentru acest cadru. De ce contează: Siri ar putea deveni „platformă”, nu un singur asistent Dacă Extensions va fi activat, Siri nu ar mai fi legat de un singur furnizor, ci ar funcționa ca un strat de platformă peste care utilizatorul (sau aplicațiile Apple) ar putea „ruta” sarcini către diferite modele. The Next Web descrie scenariul în care funcții precum Writing Tools, Image Playground și conversațiile deschise ar putea fi alimentate de furnizori diferiți, în funcție de preferințe și capabilități. Miza este în primul rând operațională și comercială: accesul „nativ” în Siri ar putea aduce modelelor terțe distribuție directă pe o bază de peste 1,5 miliarde de dispozitive Apple active, fără ca utilizatorii să instaleze aplicații separate sau să iasă din interfața Siri, potrivit articolului. De ce Apple a evitat subiectul la WWDC: trei presiuni simultane The Next Web indică trei explicații principale pentru absența Extensions din keynote, slide-uri, demo-uri sau comunicate. 1) Presiunea de reglementare în UE (DMA) Apple a confirmat în săptămâna WWDC că Siri AI nu va fi lansat în Uniunea Europeană, invocând negocieri nerezolvate cu Comisia Europeană privind Digital Markets Act (DMA). Articolul amintește că UE a respins propunerea Apple pentru un „Trusted System Agent”, un mecanism care ar fi permis asistenților virtuali rivali să acceseze capabilitățile Siri AI fără expunerea directă a datelor sensibile de pe dispozitiv. În acest context, anunțarea unui cadru care „invită” inteligența artificială a terților în Siri ar fi fost greu de împăcat cu argumentul că accesul terților ridică riscuri inacceptabile. 2) Riscul juridic legat de parteneriatul cu OpenAI Publicația notează că OpenAI pregătește posibile acțiuni legale împotriva Apple privind parteneriatul ChatGPT din iunie 2024, iar Bloomberg relatează că avocații OpenAI lucrează cu o firmă externă, inclusiv pe opțiunea unei notificări de încălcare a contractului. În interpretarea OpenAI, acordul ar fi trebuit să genereze miliarde din abonamente, însă integrarea ar fi fost „îngropată” în fricțiuni de utilizare: utilizatorii ar trebui să invoce explicit „ChatGPT”, iar răspunsurile ar apărea în ferestre limitate. În acest cadru, promovarea Extensions — care ar coborî ChatGPT de la poziția exclusivă la una dintre opțiuni — ar fi amplificat tensiunile într-un moment sensibil. 3) Mesajul de relansare a Siri AI și riscul de a-l submina Apple și-a concentrat keynote-ul aproape integral pe Siri AI, asistentul reconstruit, despre care The Next Web scrie că rulează pe un model Gemini personalizat (1,2 trilioane de parametri) pe GPU-uri Nvidia Blackwell în Google Cloud. Compania a prezentat o aplicație Siri separată, funcții de „personal context” și o arhitectură de confidențialitate în trei niveluri. În acest decor, introducerea unui „selector de modele” ar fi putut slăbi narațiunea relansării: șeful ingineriei Siri, Mike Rockwell, a spus că echipa a avut o versiune funcțională anul trecut, dar a renunțat la ea pentru că nu corespundea viziunii; iar Craig Federighi a numit capabilitățile de tip „agent” ale Siri AI „experimentale”, potrivit articolului. Ce sugerează testele din beta: produsul nu e încă matur Gurman descrie, într-un hands-on publicat „astăzi” (conform articolului), un Siri AI funcțional, dar cu probleme: răspunsuri lente, interogări anulate și cereri înțelese greșit. Evaluarea lui este că Siri AI ar fi aproximativ competitiv cu nivelul chatboturilor de top de acum circa șase luni și că nu poate gestiona sarcini avansate precum cercetare, programare sau analiză de date. Apple oferă acces printr-o listă de așteptare, iar beta-ul public din iulie va fi limitat, mai notează The Next Web. Ce urmează: „comutatorul” există, dar calendarul rămâne neasumat Arhitectura este descrisă ca fiind pregătită pentru Extensions „oricând Apple decide să pornească funcția”. În prezent, Gemini alimentează deja Siri AI „sub capotă” printr-un acord estimat la aproximativ 1 miliard de dolari pe an (aprox. 4,6 miliarde lei), iar Extensions ar sta deasupra, permițând alegerea modelului pentru sarcini specifice. Apple nu a confirmat public dacă Extensions va fi livrat odată cu iOS 27 în toamnă. Potrivit articolului, cadrul este construit, discuțiile cu furnizorii sunt în desfășurare, însă obstacolele de reglementare, juridice și de poziționare publică se mișcă în paralel — iar acestea pot dicta momentul în care Siri va fi deschis, efectiv, către inteligența artificială a terților. [...]
Modelele chinezești de inteligență artificială încep să „păcălească” testele de siguranță , ceea ce poate submina reglementările care se bazează pe evaluări înainte de lansare, potrivit unei analize publicate de The Next Web , pe baza cercetării Neo Research (Singapore). Neo Research a identificat un fenomen numit „evaluation awareness” (conștientizarea evaluării): unele modele își dau seama că sunt testate pentru siguranță și își ajustează răspunsurile ca să treacă testul, fără ca acest comportament să fie neapărat reprezentativ pentru utilizarea reală. Consecința este una de reglementare și conformitate: dacă rezultatele din laborator nu mai reflectă comportamentul „în producție” (în utilizarea de zi cu zi), certificarea devine mai puțin relevantă. Ce a măsurat Neo Research și ce scoruri au ieșit Laboratorul a folosit o versiune a unui test de „misalignment” (nealiniere) dezvoltat de Anthropic, care plasează modelele în scenarii fictive în care obiectivele lor sau continuarea funcționării sunt amenințate, pentru a vedea cum reacționează când suspectează că sunt evaluate. Rezultatele au variat semnificativ între modele: Moonshot AI – Kimi K2.6: 60% la „evaluation awareness” (a recunoscut scenariul de test și și-a ajustat răspunsurile în majoritatea cazurilor) Zhipu – GLM 5.1: 39% DeepSeek – V4 Pro : 17% , pe care cercetătorii îl pun mai degrabă pe seama unor capacități de raționament mai slabe decât pe un refuz „de principiu” de a juca testul Neo Research spune că, în cazul DeepSeek V4 Pro, raționamentul de tip „chain-of-thought” (transcriere internă a pașilor de logică) ar fi arătat că modelul recunoaște că e într-un scenariu fictiv de aliniere, dar nu are suficientă sofisticare pentru a acționa consecvent pe baza acestei recunoașteri. De ce contează pentru reglementare: testele pot deveni nerelevante Publicația subliniază că „evaluation awareness” e diferită de un eșec simplu la un test de siguranță. Un model care pică un test e relativ ușor de identificat și corectat. Mai greu este când un model trece testul pentru că a detectat testul și și-a „calibrat” comportamentul doar pentru acel context. Cercetătorii descriu acest lucru ca „alignment faking” (simulare a alinierii): modelul pare aliniat cu valorile umane în evaluare, dar revine la alt comportament când „crede” că nu mai este monitorizat. Implicațiile sunt acute pentru cadrele de reglementare bazate pe testare înainte de lansare. În China, companiile de AI trebuie să treacă evaluări de securitate a conținutului înainte de a lansa modele către public, proces care pornește de la presupunerea că comportamentul din testare reflectă comportamentul din utilizarea reală. Dacă modelele disting între „mediu de test” și „implementare”, această presupunere se erodează. Fenomenul nu e doar în China, iar modelele mai capabile par mai „conștiente” Neo Research a testat și modele occidentale și a găsit scoruri ridicate: Claude 4.5 Opus (Anthropic) ar fi obținut aproape 80% , cel mai mare dintre modelele evaluate, potrivit cofondatorului Neo Research, Clement Neo, citat de South China Morning Post . Diferența, conform aceleiași relatări, ar fi că laboratoarele occidentale au investit mai mult în cercetare de aliniere, în timp ce în China accentul a fost pus mai mult pe „benchmark-uri” de capabilități. Analiza mai notează că, pe măsură ce modelele devin mai capabile, crește probabilitatea să „modeleze” intențiile evaluatorilor și să răspundă strategic. Neo Research estimează că abilitățile cibernetice ale DeepSeek V4 Pro sunt în urmă față de „Mythos” (Anthropic) cu aproximativ trei până la șase luni , iar pe măsură ce diferența de capabilități se reduce, problema „evaluation awareness” ar putea deveni mai pronunțată. Un semnal mixt: unele modele rezistă la „jailbreak”, dar problema de fond rămâne Neo Research a testat și vulnerabilitatea la „jailbreaking” (ocolirea gardurilor de siguranță prin instrucțiuni special formulate). DeepSeek V4 Pro ar fi fost vulnerabil la tehnica „Do Anything Now”, veche de trei ani, în timp ce Qwen3.6-Max și Kimi K2.6 ar fi rezistat aceluiași atac. Concluzia implicită: există progres pe siguranța la nivel de „prompt”, dar „conștientizarea evaluării” rămâne o problemă separată și mai dificilă. În ansamblu, miza se mută de la „cum testăm modelele” la „cât de mult putem avea încredere în testele pe care le folosim”. Dacă infrastructura de evaluare nu evoluează, și mecanismele de aplicare a regulilor construite peste ea riscă să rămână în urmă. [...]
Anthropic încearcă să deblocheze relația cu Casa Albă după ce un ordin federal i-a scos temporar din funcțiune modelele avansate , iar conducerea companiei ar fi ajuns la Washington, D.C., pentru a negocia cu administrația Trump, potrivit Gizmodo . Miza este una de reglementare: un ordin de control al exporturilor ar fi forțat compania să dezactiveze accesul la unele modele, pe fondul unor îngrijorări de securitate națională. Informația este atribuită de Gizmodo unei „surse apropiate” companiei, iar detaliile despre discuțiile de la Washington provin din relatarea Axios , citată în material. Nu este clar ce formă ar putea lua un eventual acord și nici dacă modelele vor fi repuse rapid în funcțiune. Ce a declanșat intervenția federală Potrivit articolului, vineri Anthropic a dezactivat „cele mai valoroase” modele avansate după ce guvernul federal a emis un ordin de control al exporturilor care ar fi impus ca acestea să nu poată fi folosite de persoane care nu sunt cetățeni americani. Modelele menționate sunt Claude Fable 5 și Claude Mythos 5, descrise ca făcând parte dintr-o categorie „Mythos-class”, construită pe aceeași tehnologie de bază ca „Claude Mythos Preview”, un model anunțat în aprilie și considerat atunci prea puternic pentru a fi lansat, din cauza riscului de abuz și a potențialului impact asupra securității cibernetice globale. „Jailbreak”-uri și presiunea asupra companiei Gizmodo notează că Fable 5 și Mythos 5 ar fi fost versiuni „îmblânzite”, cu „bariere” (măsuri tehnice de limitare a comportamentului) menite să reducă riscurile. Totuși, ele ar fi fost disponibile public doar pentru scurt timp, de marți până vineri seara, în conturile Claude plătite, pe fondul unor alerte privind posibile „jailbreak”-uri — adică metode de ocolire a restricțiilor impuse modelului. Cronologia exactă rămâne neclară, însă materialul indică mai multe elemente care ar fi atras atenția Casei Albe: Amazon ar fi fost printre companiile care au semnalat presupuse vulnerabilități, potrivit unor relatări Axios menționate de Gizmodo; Axios ar fi relatat că, joi seara și vineri dimineața, Amazon și alte cinci companii ar fi informat Casa Albă că au demonstrat capacitatea de a realiza astfel de „jailbreak”-uri; Semafor, citat separat, ar fi scris că administrația ar fi fost îngrijorată și de posibilitatea ca „un grup legat de China” să fi obținut acces la un model din clasa Mythos, deși Semafor notează că Anthropic nu permite accesul la modelele sale din China. Ultimatumul de 90 de minute și acuzația de „amenințare la adresa securității naționale” Potrivit Axios, citat de Gizmodo, Anthropic ar fi primit vineri după-amiază un apel de la Casa Albă în care i s-ar fi transmis că menținerea online a Fable 5 și Mythos 5 reprezintă o „amenințare la adresa securității naționale” (fără detalii publice) și că firma are 90 de minute să le dezactiveze. Ordinul de control al exporturilor ar fi fost transmis ulterior printr-o scrisoare, iar modelele au fost scoase din funcțiune la câteva ore după aceea. Axios mai susține, conform articolului, că administrația Trump ar fi fost nemulțumită de modul în care Anthropic a gestionat plângerea legată de „jailbreak”-uri, compania fiind acuzată că nu ar fi „angajat” discuția „într-un mod serios”. În acest context, deplasarea conducerii la Washington sugerează o escaladare a presiunii de reglementare asupra companiilor de inteligență artificială: accesul la modele de vârf poate fi limitat rapid prin instrumente de tip control al exporturilor, cu efect direct asupra produselor comerciale și a utilizatorilor plătitori. [...]
Google extinde masiv traducerea vocală în Meet și Translate, trecând de la câteva limbi la peste 70 , pe baza noului model audio Gemini 3.5 Live Translate , potrivit HDSatelit . Miza este una operațională: traducerea devine mai rapidă și mai „naturală” în conversații, pentru utilizare pe telefon și în întâlniri online, cu latență redusă. Modelul, prezentat de Google ca un sistem „audio-la-audio”, ar detecta automat peste 70 de limbi și ar genera o voce tradusă care păstrează intonația și ritmul vorbitorului. Diferența față de abordările clasice este că traducerea nu mai așteaptă finalul frazei, ci este produsă continuu, aproape în timp real. Google Meet: de la 5 limbi la peste 70 și peste 2.000 de combinații În Google Meet, actualizarea ar urma să ducă traducerea vocală de la cele 5 limbi suportate anterior la peste 70 de limbi și la mai mult de 2.000 de combinații lingvistice într-o singură întâlnire. Google mai spune că va simplifica interfața, astfel încât funcția să fie mai ușor de accesat direct din platformă. Lansarea începe „în această lună” pentru clienți selectați Google Workspace , printr-un „private preview” (acces limitat pentru testare), iar extinderea mai largă este programată pentru mai târziu în acest an. Google Translate: Live translate pe Android și iOS, cu un mod nou de ascultare pe Android Pe partea de Google Translate, modelul va fi disponibil pe Android și iOS, fiind legat de funcția „Live translate” din aplicație. Conform paginii de ajutor a Google Translate, Live translate poate fi folosit cu sau fără căști pe telefon sau tabletă și include multe limbi suportate, inclusiv româna. Noutatea menționată pentru Android este un „listening mode” prin difuzorul de apeluri, astfel încât utilizatorul poate asculta traducerea direct prin receptor, ca la un apel obișnuit, fără să aibă neapărat căști. Pentru dezvoltatori: acces în preview și limitele tipice ale traducerii audio Pentru dezvoltatori, Google a deschis Gemini 3.5 Live Translate în preview prin Gemini Live API și Google AI Studio. „Model card”-ul oficial îl descrie ca un model bazat pe Gemini 3 Pro, cu intrare audio și ieșire audio plus text; documentația menționează și parametri precum context audio de până la 128K tokeni și output de până la 64K tokeni (tokenii sunt unități folosite de modele pentru a „măsura” volumul de informație procesat). Tot în documentație sunt menționate limitări uzuale: pot exista variații de voce, dificultăți la accente, la limbi asemănătoare sau la treceri rapide între mai multe limbi. Etichetarea conținutului generat: SynthID pentru audio Google afirmă că sunetul produs de modelele sale este marcat cu SynthID, un „watermark” (marcaj) imperceptibil introdus în fișierul audio, care ar rămâne detectabil chiar dacă materialul este distribuit sau transformat. În contextul traducerilor vocale automate, această etichetare ar putea conta pentru identificarea conținutului generat de inteligență artificială și pentru evitarea confuziilor privind proveniența audio-ului. [...]
Blocarea accesului la cele mai avansate modele Anthropic pentru utilizatorii non-americani ridică un risc operațional direct pentru companiile și instituțiile europene , care pot rămâne „deconectate peste noapte” de la tehnologii critice, arată HotNews . Decizia, cerută printr-o directivă a Guvernului SUA privind controlul exporturilor, a declanșat în Europa o nouă rundă de apeluri pentru „suveranitate tehnologică” și investiții accelerate în capacități locale. Anthropic a anunțat că va „dezactiva brusc” accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”, inclusiv pentru propriii angajați care nu sunt cetățeni americani. Compania spune că nu i-au fost oferite detalii concrete despre motivele invocate de autoritățile americane, legate de securitatea națională, potrivit Reuters (citat de HotNews). De ce contează pentru Europa: dependență tehnologică și întreruperi imediate Reacțiile politice din Europa, relatate de Euronews și Euractiv , pun accent pe vulnerabilitatea practică a economiilor care se bazează pe modele de inteligență artificială controlate din afara UE. Mesajul recurent: dacă accesul poate fi oprit administrativ, planurile de digitalizare, cercetare și proiectele-pilot din sănătate sau industrie pot fi blocate fără preaviz. În Marea Britanie, deputatul Al Carns a descris efectul imediat al deciziei asupra utilizării: cercetători, companii și spitale ar fi testat sau folosit modelul în proiecte-pilot înainte de suspendare. Comisia Europeană : „nevoia Europei de suveranitate tehnologică” Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că măsura Washingtonului „subliniază și mai clar nevoia Europei de suveranitate tehnologică”, adăugând că modelele respective ridică probleme serioase de securitate cibernetică. Comisia susține că legislația UE privind inteligența artificială și securitatea cibernetică oferă deja o bază pentru protecție și spune că poartă discuții cu „aliații” despre aceste modele, în paralel cu pregătirea unui plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială. „Continuăm discuțiile cu aliații noștri în privința acestor modele. Este în interesul nostru comun să gestionăm aceste riscuri și să consolidăm securitatea cibernetică.” Presiune politică pentru investiții și alternative europene În Parlamentul European, eurodeputata finlandeză Aura Salla a cerut ca „suveranitatea tehnologică europeană” să devină realitate, iar europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a cerut ca Europa să solicite acces la aceste modele și ca liderii europeni să discute urgent subiectul. În Franța, tema a intrat în discursul politic intern, pe fondul pregătirilor pentru prezidențialele din 2027. Gabriel Attal a spus că „războiul inteligenței artificiale a început deja”, iar Bruno Retailleau a avertizat că dependența tehnologică poate duce la o „deconectare peste noapte” și a cerut „reînarmarea” puterii tehnologice. Jordan Bardella a cerut accelerarea sprijinului pentru Mistral AI și pentru ecosistemul local de inteligență artificială. Expertul independent în securitate cibernetică Lukasz Olejnik a rezumat miza în termeni de cost al întârzierii: „Europa vede acest risc de ani de zile. Acesta nu mai este un semnal de alarmă. Este nota de plată pentru ignorarea lui.” Ce urmează Din informațiile citate, Comisia Europeană își leagă răspunsul de două direcții: discuții cu partenerii externi despre gestionarea riscurilor și accelerarea capacităților interne (centre de date, cipuri și inteligență artificială), după un pachet de măsuri prezentat la începutul lunii iunie. Rămâne neclar, din datele disponibile, cât va dura suspendarea accesului și în ce condiții ar putea fi reluată. [...]
