Știri
Știri din categoria Politică
România nu ar urma să aibă probleme de aprovizionare cu fertilizatori, în pofida perturbărilor de transport generate de conflictul din zona Golfului, iar autoritățile invocă existența unor rezerve interne, potrivit Agerpres, care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan.
Șeful statului a spus că România este „mai puțin expusă” la riscul de întrerupere a fluxurilor de îngrășăminte și că „există rezerve în România” astfel încât populația „să nu ne punem problema asta”. Declarațiile au fost făcute după participarea la un eveniment organizat la ASE.
În același context, Nicușor Dan a confirmat, „în mod general”, evaluarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan, potrivit căreia efectele negative ale conflictului se pot prelungi și după încetarea ostilităților, din cauza timpului necesar refacerii lanțurilor de aprovizionare (comenzi, transportatori). Totuși, a nuanțat că, „în particular”, România nu ar urma să aibă o problemă de aprovizionare cu fertilizatori.
Ministrul Energiei a estimat că efectele negative s-ar putea resimți timp de „șase până la nouă luni”, chiar și dacă ostilitățile s-ar încheia imediat, și a avertizat că situația ar putea afecta inclusiv producția de hrană, pe fondul perturbării transportului de fertilizatori.
Bogdan Ivan a indicat drept vulnerabilitate majoră dependența fluxurilor globale de o strâmtoare din zonă:
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre nivelul rezervelor sau mecanismele de acoperire a necesarului intern, rămâne neclar în ce măsură aceste rezerve pot amortiza eventuale șocuri de preț, chiar dacă aprovizionarea fizică nu ar fi afectată.
Recomandate
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Președintele Nicușor Dan continuă consultările pentru o majoritate „solidă, prooccidentală” , convocând joi, la Palatul Cotroceni , discuții cu grupurile parlamentare Uniți pentru România, PACE – Întâi România și cu parlamentarii neafiliați, pe fondul demersurilor de desemnare a unui nou prim-ministru după demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Agerpres . Consultările vizează „situația economică și politică a țării” și vin după runda de luni, când șeful statului a discutat cu liderii PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale, S.O.S. România și POT, în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Calendarul discuțiilor de joi Conform programului anunțat de Administrația Prezidențială, consultările sunt programate astfel: ora 09:00 – Grupul parlamentar Uniți pentru România; ora 10:00 – Grupul parlamentar PACE – Întâi România; ora 11:00 – parlamentarii neafiliați. Agerpres mai relatează că președintele a început joi consultările cu reprezentanții grupului Uniți pentru România, delegația fiind formată din cinci parlamentari: Răzvan Mirel Chiriță, Daniel Grofu, Gabriela Porumboiu, Călin Florin Groza și Codruța Maria Corcheș. Pentru consultările de la ora 10:00, grupul PACE – Întâi România a anunțat că va participa cu o delegație alcătuită din senatorii Ninel Peia, Adrian Peiu, Nadia Cerva, Clement Sava, Paul Gheorghe și deputatul Mădălin Făget. Miza: desemnarea premierului și conturarea unei majorități După consultările de luni, președintele Nicușor Dan a transmis că va continua discuțiile „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, prooccidentală”, făcând apel la responsabilitate pentru a se ajunge la un numitor comun. „Este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”, a subliniat președintele. În lipsa unei concluzii anunțate după runda de luni, consultările cu grupurile mai mici și cu neafiliații pot influența aritmetica parlamentară necesară susținerii unui nou Executiv, în condițiile în care discuțiile sunt legate direct de desemnarea viitorului prim-ministru. [...]
Sorin Grindeanu transmite un semnal de deschidere către Cotroceni , după ce a spus că președintele Nicușor Dan i-a lăsat impresia că urmărește formarea unei „majorități clare” din partide pro-occidentale, potrivit news.ro . Mesajul contează în cheia negocierilor politice, pentru că sugerează că PSD ar putea valida, cel puțin ca direcție, o formulă de guvernare care să „continue lucrurile”. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a spus că Nicușor Dan este „o surpriză plăcută” prin faptul că „a încercat de fiecare dată să găsească soluții” și să „deblocheze situația”. Ce spune Grindeanu despre obiectivul lui Nicușor Dan Grindeanu a afirmat că șeful statului „i-a dat impresia” că dorește „să se găsească o soluție” și „o majoritate clară din partide formate din partide pro-occidentale, care să continue lucrurile”. Contextul relației și nuanța politică Liderul PSD a precizat că, înainte ca Nicușor Dan să devină președinte, s-au intersectat „de două sau trei ori”, când el era ministru al Transporturilor, iar Nicușor Dan primar general al Capitalei. Grindeanu a subliniat și distanța politică dintre cele două tabere, spunând că PSD și Nicușor Dan „nu [au fost] niciodată în aceeași tabără politică”, motiv pentru care evaluarea sa pozitivă reprezintă, în propriile cuvinte, o schimbare de percepție. De ce contează În lipsa altor detalii despre pași concreți sau calendar, declarația rămâne la nivel de semnal politic: PSD își arată disponibilitatea de a discuta o majoritate „pro-occidentală” și de a evita blocajele, cel puțin în discurs. Sursa nu oferă informații despre negocieri punctuale sau despre componența unei eventuale majorități. [...]
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE , un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „ conflict juridic de natură constituțională ” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”. Miza: validitatea OUG 38/2026, adoptată de un guvern demis Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară. În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării. Presiune politică și juridică în jurul SAFE Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe. În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația. Calendarul SAFE: Nicușor Dan spune că toate contractele ar urma să fie semnate până la 31 mai OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „ Black Sea and Balkans Security Forum ” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE. „Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare. [...]
România riscă să-și slăbească influența în negocierile UE printr-o prezență publică redusă și o comunicare deficitară la Bruxelles, într-un moment în care se discută dosare cu miză directă pentru bani europeni și securitate, potrivit G4Media , care rezumă o analiză POLITICO bazată pe declarațiile a cinci diplomați și oficiali europeni. Cei citați de POLITICO susțin că Bucureștiul evită frecvent să se implice public în negocieri sensibile sau să-și promoveze activ interesele în „bula” instituțională de la Bruxelles. Situația ar fi devenit mai vizibilă după prăbușirea recentă a guvernului pro-european de la București, care ar fi complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanții României din capitalele europene. Un oficial român, citat sub protecția anonimatului, descrie această discreție drept o strategie deliberată: „Delegația stă retrasă la Bruxelles pentru a evita să creeze probleme și să se confrunte cu reacții negative din partea partenerilor.” Problemă operațională: comunicarea reprezentanței României la UE POLITICO indică explicit o vulnerabilitate de comunicare la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE : România ar fi singurul stat membru care nu are în prezent un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă activ la Bruxelles. Publicația mai notează că o listă publică ar menționa un singur angajat responsabil de comunicare, iar reprezentantul permanent nu ar mai fi emis un comunicat de presă de aproape un an. În plus, site-ul ambasadei ar fi „adesea nefuncțional”, la fel și cel al Ministerului Afacerilor Externe. Reprezentantul permanent al României la UE a refuzat să comenteze, iar MAE nu a răspuns solicitării transmise de POLITICO, potrivit materialului citat de G4Media. „Mai activă tehnic”: nuanța din interiorul corpului diplomatic Nu toți diplomații consultați împărtășesc evaluarea critică. Un diplomat european citat de POLITICO afirmă că România ar fi „mai activă la nivel tehnic decât lasă impresia imaginea publică” și că promovează constant teme considerate esențiale pentru interesele sale, între care: susținerea grupului „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea finanțărilor regionale europene; ridicarea subiectului incursiunilor dronelor rusești în apropierea teritoriului românesc în reuniuni europene. În același timp, POLITICO consemnează percepția că diplomații români sunt considerați mai activi în cadrul NATO decât în instituțiile UE de la Bruxelles. Aproape 100 de persoane la Bruxelles, dar o singură poziție de comunicare în organigramă Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE are, potrivit organigramei publicate oficial, aproape 100 de angajați, repartizați în structuri diplomatice, tehnice, administrative și militare, mai arată materialul. Echipa este condusă de ambasadoarea Iulia Matei (COREPER II), cu Mihaela Vasiu ca adjunct (COREPER I). În conducere mai sunt menționați Alina Pădeanu (COPS) și patru diplomați cu roluri de coordonare internă (ANTICI, MERTENS, NICOLAIDIS). Pentru presă și comunicare, organigrama ar indica un singur responsabil: Alina Scurtu-Mitran, cu atribuții de social media, grafică și web. Context politic intern și mize europene imediate Analiza apare pe fondul instabilității politice interne și al negocierilor europene privind viitorul buget al UE, securitatea regională și extinderea spre est. G4Media notează și că președintele Nicușor Dan a anulat recepția oficială de Ziua Europei (9 mai), pe fondul crizei politice declanșate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În acest context, miza practică a „vizibilității” la Bruxelles este capacitatea României de a-și susține prioritățile în dosare unde este direct interesată, inclusiv ca beneficiar major de fonduri europene și ca stat de pe flancul estic al UE și NATO, în vecinătatea războiului din Ucraina. G4Media precizează că a solicitat un punct de vedere ministrului de Externe și că îl va publica atunci când îl va primi. [...]
